Asɔredan No Animuonyam
1Ɛda a ɛtɔ so aduonu baako wɔ bosome a ɛtɔ so nson no, Awurade de asɛm faa Odiyifoɔ Hagai so sɛ: 2“Ka yei kyerɛ Sealtiel babarima Serubabel a ɔyɛ Yuda amrado ne Ɔsɔfopanin Yehosadak babarima Yosua ne Onyankopɔn nkurɔfoɔ nkaeɛ a wɔwɔ asase no so hɔ no. Bisa wɔn sɛ, 3‘Mo a mo aka yi mu hwan na ɔhunuu saa fie yi animuonyam sɛdeɛ na ɛteɛ kane no? Ɛte mo sɛn ɛnnɛ? Ɛnyɛ mo sɛ ɛnsɛ hwee seesei anaa? 4Enti, Serubabel, nya akokoɔduru seesei.’ Saa na Awurade seɛ, ‘Ɔsɔfopanin Yehosadak babarima Yosua, nya akokoɔduru. Mo nnipa a mowɔ asase no so seesei no, monnya akokoɔduru. Awurade na ɔseɛ. Monnya akokoɔduru na monnyɛ adwuma, ɛfiri sɛ, meka mo ho.’ Saa na Asafo Awurade ka. 5‘Yei ne apam a me ne mo yɛeɛ ɛberɛ a mofirii Misraim. Me Honhom ka mo ho. Ɛno enti monnsuro.’
6“Yei ne asɛm a Asafo Awurade seɛ. ‘Ɛrenkyɛre biara, mɛwoso ɔsoro ne asase bio. Mɛwoso ɛpo hahanaa ne asase kesee nso. 7Mɛwoso aman nyinaa, na aman nyinaa anidasoɔ bɛba, na mede animuonyam bɛhyɛ saa fie ha ma.’ Saa na Asafo Awurade seɛ. 8‘Dwetɛ no yɛ me dea. Na sikakɔkɔɔ yɛ me dea.’ Sei na Asafo Awurade seɛ. 9‘Saa fie yi animuonyam bɛkorɔn asene nʼanimuonyam a atwam no.’ Saa na Asafo Awurade ka. ‘Na mɛma asomdwoeɛ aba ha.’ Me, Asafo Awurade na makasa.”
Ɔsetie Mu Nhyira Ho Bɔhyɛ
10Ɔhene Dario adedie mfeɛ mmienu mu, ɔbosome a ɛtɔ so nkron no da a ɛtɔ so aduonu ɛnan, Awurade kaa saa asɛm yi kyerɛɛ Odiyifoɔ Hagai. 11“Asɛm a Asafo Awurade ka nie: ‘Mommisa asɔfoɔ no deɛ mmara no ka. 12Sɛ ɛnam kronkron bi hyɛ obi atadeɛ mmuano mu, na sɛ ɛho kɔ ka burodo anaa abɔmu, nsã anaa ngo anaa aduane foforɔ bi a, ɛno nso bɛyɛ kronkron anaa?’ ”
Asɔfoɔ no buaa sɛ: “Dabi.”
13Na Hagai bisaa sɛ, “Na sɛ obi nso de ne ho ka efunu de gu ne ho fi, na ɔde ne ho twitwiri nneɛma a wɔabobɔ din yi bi ho a, na wɔagu ho fi anaa?”
Na asɔfoɔ no buaa sɛ, “Aane.”
14Afei, Hagai kaa sɛ, “ ‘Saa ara na nnipa no ne saa ɔman yi teɛ.’ Saa na Awurade seɛ. ‘Biribiara a wɔyɛ ne biribiara a wɔde ba no ho agu fi.
15“ ‘Enti, ɛfiri ɛnnɛ, monnwene saa adeɛ yi ho yie. Monkae sɛdeɛ na nneɛma teɛ, ansa na moreto Awurade asɔredan no fapem no. 16Ɛberɛ a modwene sɛ mobɛnya mfudeɛ susukora aduonu no, monyaa edu pɛ. Ɛberɛ a mode mo ani buu sɛ mobɛnya gyare aduonum afiri nsakyibea no, monyaa aduonu pɛ. 17Memaa yadeɛ a ɛsɛe mfudeɛ, ɛbɔ ne ampariboɔ bɛsɛee mo nsa ano nnwuma nyinaa. Nanso, moampɛ sɛ mobɛsane aba me nkyɛn. Saa na Awurade seɛ. 18Ɛfiri ɔbosome a ɛtɔ so nkron, da a ɛtɔ so aduonu ɛnan yi, monnwene da a wɔtoo Awurade asɔredan fapem no ho yie. 19Aba bi aka asan no so anaa? Ɛbɛsi ɛnnɛ, bobe, borɔdɔma, ateaa ne ngo dua aso wɔn aba anaa?
“ ‘Ɛfiri saa da yi rekorɔ no, mɛhyira mo.’ ”
Ɛbɔ A Wɔahyɛ Serubabel
20Awurade asɛm baa Hagai nkyɛn ne mprenu so wɔ ɔbosome no da a ɛtɔ aduonu ɛnan: 21“Ka kyerɛ Serubabel a ɔyɛ Yuda amrado no sɛ, merebɛwoso ɔsoro ne asase. 22Mɛbutu ahennwa, na masɛe ananafoɔ ahemman no tumi. Mɛdane wɔn nteaseɛnam ne wɔn a wɔka no abutu. Apɔnkɔ akafoɔ no bɛhwehwe ase na wɔakunkum wɔn ho.
23“ ‘Ɛda no’ Asafo Awurade ka sɛ, ‘Mɛfa wo, Sealtiel babarima, me ɔsomfoɔ Serubabel, mɛfa wo sɛ nsɔano kawa, ɛfiri sɛ mayi wo.’ Me Asafo Awurade, na makasa.”
Splendoarea noului Templu
1În a douăzeci și una zi a lunii a șaptea1 17 octombrie 520 î.Cr., Domnul a vorbit prin profetul Hagai, zicând: 2„Vorbește‑le lui Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, guvernatorul lui Iuda, lui Iosua, fiul lui Iehoțadak, marele preot, și rămășiței poporului, zicând:
3«Cine a mai rămas dintre voi, care a văzut această Casă în slava ei de dinainte? Cum o vedeți acum? Nu pare ea ca o nimica în ochii voștri? 4Acum însă, fii tare, Zerub-Babel, zice Domnul. Fii tare, Iosua, fiul lui Iehoțadak, marele preot. Fiți tari și voi, tot poporul țării, zice Domnul, și lucrați. Căci Eu sunt cu voi, zice Domnul Oștirilor, 5potrivit promisiunii legământului pe care l‑am încheiat cu voi când ați ieșit din Egipt. Duhul Meu rămâne în mijlocul vostru. Nu vă temeți!»
6Căci așa vorbește Domnul Oștirilor: «Peste puțină vreme, voi clătina încă o dată cerurile și pământul, marea și uscatul. 7Voi clătina toate neamurile și ele vor veni la Cel Dorit de toate neamurile,7 Sau: Voi clătina toate neamurile și astfel comorile tuturor neamurilor vor veni. Vezi 1 Sam. 9:20; Dan. 11:37 și nota. Termenul ebraic hemda (dorință, plăcere) apare atât în contexte în care referentul este o persoană, cât și în contexte în care se referă la lucruri de valoare. iar Eu voi umple de slavă această Casă, zice Domnul Oștirilor. 8Al Meu este argintul, al Meu este aurul, zice Domnul Oștirilor. 9Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul Oștirilor, iar în locul acesta voi aduce pace!»“ zice Domnul Oștirilor.
Mustrări și promisiuni
10În a douăzeci și patra zi a lunii a noua, în al doilea an10 18 decembrie 520 î.Cr. al lui Darius, Cuvântul Domnului i‑a vorbit profetului Hagai, zicând: 11„Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Întreabă‑i pe preoți ce spune Legea: 12dacă un om duce în poala hainei sale carne sfințită și atinge cu poala hainei sale pâine, bucate fierte, vin, ulei sau orice alt fel de mâncare, vor fi acestea sfințite?»“
Preoții au răspuns: „Nu!“
13Hagai a zis: „Dar dacă cineva, care este necurat prin faptul că s‑a atins de un trup mort, atinge unul dintre aceste lucruri, va deveni el necurat?“
Preoții au răspuns: „Da, va deveni necurat.“
14Atunci Hagai a zis: „«Tot așa este și poporul acesta, tot așa este și neamul acesta înaintea Mea, zice Domnul, și tot așa sunt toate lucrările mâinilor lor. Ceea ce‑Mi aduc ei acolo ca jertfă este necurat.
15Și acum, uitați‑vă cu atenție la ceea ce se întâmplă începând de azi15 Vezi și v. 18. Sau, mai puțin probabil: ceea ce s‑a întâmplat până azi.! Până să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului, 16cum era? Când cineva venea la o grămadă de douăzeci de măsuri de grâu, găsea doar zece, iar când venea la teascul de struguri pentru a scoate cincizeci de măsuri de vin, găsea doar douăzeci. 17Am lovit toate lucrările mâinilor voastre cu filoxeră, mălură și grindină, dar tot nu v‑ați întors la Mine, zice Domnul. 18Uitați‑vă cu atenție la ceea ce se întâmplă începând de azi, din a douăzeci și patra zi a lunii a noua, din ziua în care a fost pusă temelia la Templul Domnului. Uitați‑vă cu atenție: 19mai este sămânță în hambar? Până acum nici via, nici smochinul, nici rodiul și nici măslinul n‑au dat rod.
Dar din ziua aceasta vă voi binecuvânta.»“
Promisiunea Domnului făcută lui Zerub-Babel
20Cuvântul Domnului i‑a vorbit a doua oară lui Hagai, în a douăzeci și patra zi a lunii20 18 decembrie 520 î.Cr., și i‑a zis: 21„Vorbește‑i lui Zerub-Babel, guvernatorul lui Iuda, și spune‑i: «Voi clătina cerul și pământul, 22voi răsturna tronul regatelor, voi nimici puterea regatelor neamurilor și voi răsturna carele de război și pe cei ce le mână. Caii și călăreții lor vor cădea, fiecare prin sabia propriului frate.
23În ziua aceea, zice Domnul Oștirilor, te voi lua pe tine, robul Meu Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, zice Domnul, și te voi face precum inelul cu sigiliu, căci pe tine te‑am ales,»“ zice Domnul Oștirilor.
