Onyankopɔn Asomfoɔ Kann
1Yei akyi no, mehunuu abɔfoɔ baanan sɛ, wɔgyinagyina asase ntweaa nan no so a wɔretwe mframa nan a ɛwɔ asase so no, sɛdeɛ ɛbɛyɛ a mframa biara remmɔ wɔ asase ne ɛpo so ne baabiara. 2Ɛnna mehunuu ɔbɔfoɔ foforɔ a ɔfiri apueeɛ reba a ɔkura Onyankopɔn a ɔte ase no nsɔano. Ɔteaam frɛɛ abɔfoɔ baanan no a na Onyankopɔn ama wɔn tumi sɛ wɔnsɛe asase ne ɛpo no. 3Ɔbɔfoɔ no kaa sɛ, “Monnsɛe asase ne ɛpo anaa nnua kɔsi sɛ yɛde nsɔano bɛhyɛ Onyankopɔn asomfoɔ no agyiraeɛ.” 4Na wɔkyerɛɛ me wɔn a wɔde Onyankopɔn nsɔano hyɛɛ wɔn agyiraeɛ wɔ wɔn moma so no dodoɔ. Wɔn nyinaa dodoɔ yɛ ɔpeha aduanan ɛnan, a wɔn nyinaa firi Israel mmusuakuo no mu.
5Yuda abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Ruben abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Gad abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
6Aser abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Naftali abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Manase abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
7Simeon abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Lewi abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Isakar abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
8Sebulon abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Yosef abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Benyamin abusuakuo mu nnipa a wɔsɔɔ wɔn ano si mpem dumienu (12,000).
Nnipakuo
9Yei akyi no, mehunuu nnipakuo a obiara ntumi nkan wɔn dodoɔ. Wɔfifiri aman ne mmusuakuo ne nkurɔfoɔ ne kasa nyinaa mu a wɔgyinagyina ahennwa no ne Odwammaa no anim a wɔhyehyɛ ntadeɛ fitafitaa, kurakura berɛ. 10Wɔteaam sɛ,
“Yɛn nkwagyeɛ firi yɛn Onyankopɔn
a ɔte ahennwa no so
ne Odwammaa no.”
11Na abɔfoɔ no atwa ahennwa no ne mpanimfoɔ no ne ateasefoɔ baanan no ho ahyia. Afei wɔbutubutuu ahennwa no anim, somm Onyankopɔn 12kaa sɛ,
“Amen!
Nhyira ne animuonyam
ne nyansa ne aseda ne anidie
ne tumi ne ahoɔden
yɛ Onyankopɔn dea daa daa.
Amen!”
13Mpanimfoɔ no mu baako bisaa me sɛ, “Ɛhefoɔ na wɔhyehyɛ ntadeɛ fitafitaa yi, na wɔfiri he?”
14Mebuaa sɛ, “Mennim, owura. Na wo na wonim.”
Ɔka kyerɛɛ me sɛ, “Yeinom ne wɔn a wɔafiri ɔtaa mu. Wɔde Odwammaa no mogya ahoro wɔn ntadeɛ ama ayɛ fitaa. 15Na ɛno enti na,
“wɔgyina Onyankopɔn ahennwa anim
a wɔresom awia ne anadwo wɔ ne hyiadan mu yi.
Deɛ ɔbɛtena ahennwa no so no
bɛbɔ wɔn ho ban.
16Sukɔm renne wɔn bio;
ɛkɔm renne wɔn bio.
Owia anaa ɔhyew biara renhye wɔn bio.
17Ɛfiri sɛ, Odwammaa no a ɔwɔ ahennwa no mfimfini no
bɛyɛ wɔn dwanhwɛfoɔ
de wɔn akɔ nkwa asutire ho.
Na Onyankopɔn bɛpepa wɔn aniwa mu nisuo nyinaa.”
Pecetluirea celor o sută patruzeci și patru de mii
1După aceea, am văzut patru îngeri care stăteau la cele patru colțuri ale pământului, ținând cele patru vânturi ale pământului, pentru ca niciun vânt să nu mai sufle pe pământ, pe mare sau peste vreun copac. 2Am văzut un alt înger care urca de la răsăritul soarelui și care avea sigiliul Dumnezeului cel Viu. El a strigat cu glas tare spre cei patru îngeri cărora le fusese dat să facă rău pământului și mării, 3zicând: „Nu faceți rău nici pământului, nici mării, nici copacilor, până nu vom pune sigiliul pe fruntea robilor Dumnezeului nostru!“ 4Și am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiți: fuseseră pecetluiți o sută patruzeci și patru de mii din toate semințiile fiilor lui Israel:
5din seminția lui Iuda au fost pecetluiți douăsprezece mii;
din seminția lui Ruben – douăsprezece mii;
din seminția lui Gad – douăsprezece mii;
6din seminția lui Așer – douăsprezece mii;
din seminția lui Neftali – douăsprezece mii;
din seminția lui Manase – douăsprezece mii;
7din seminția lui Simeon – douăsprezece mii;
din seminția lui Levi – douăsprezece mii;
din seminția lui Isahar – douăsprezece mii;
8din seminția lui Zabulon – douăsprezece mii;
din seminția lui Iosif – douăsprezece mii;
din seminția lui Beniamin – douăsprezece mii au fost pecetluiți.
Marea mulțime în robe albe
9După toate acestea, m‑am uitat și iată că era o mare mulțime, pe care nimeni n‑o putea număra, din toate neamurile, semințiile, popoarele și limbile. Stăteau înaintea tronului și înaintea Mielului, erau îmbrăcați în robe albe și aveau ramuri de palmier în mâini.
10Ei strigau cu glas tare, zicând:
„Mântuirea este a Dumnezeului nostru,
Care stă pe tron,
și a Mielului!“
11Toți îngerii stăteau de jur împrejurul tronului, al bătrânilor și al celor patru ființe vii. Ei s‑au aruncat cu fețele la pământ înaintea tronului și I s‑au închinat lui Dumnezeu, 12zicând:
„Amin! Lauda și slava,
înțelepciunea și mulțumirea,
cinstea, puterea și tăria
să fie ale Dumnezeului nostru în vecii vecilor! Amin.“
13Unul dintre bătrâni m‑a întrebat, zicând:
– Cine sunt aceștia îmbrăcați în robe albe și de unde au venit?
14I‑am răspuns:
– Domnule, tu știi!
El mi‑a zis:
– Aceștia sunt cei care vin din necazul cel mare;
ei și‑au spălat robele
și le‑au albit în sângele Mielului.
15De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu
și I se închină zi și noapte în Templul Lui;
iar Cel Ce stă pe tron Își va întinde cortul peste ei.
16Nu le va mai fi nici foame, nici sete
și nu va mai cădea peste ei arșița soarelui,
nici vreo altă căldură arzătoare,
17pentru că Mielul din mijlocul tronului îi va păstori
și îi va conduce la izvoarele apelor vieții,
iar Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.
