1Kon mao kana, tingali mangutana kamo kon aduna bay pagkabintaha ang atong pagka-Judio o aduna bay pulos ang atong pagkatinuli. 2Sa pagkatinuod, daghan ang bintaha kanato. Una sa tanan, gitugyan kanato ang pulong sa Dios. 3Bisan tinuod nga adunay mga Judio nga wala magtuman niini, dili gayod mahimo nga dili tumanon sa Dios ang gisaad niya kaniadto. 4Bisan kon ang tanang mga tawo bakakon, ang Dios kasaligan gihapon sa iyang mga pulong. Sama sa gi-ingon sa Kasulatan:
“Mapamatud-an nga matarong ang imong gipanulti,
Ug kanunayng mogawas nga husto ang imong paghukom.”3:4 Tan-awa usab ang Salmo 51:4.
5Unya, tingali adunay moingon, “Kon pinaagi sa among gibuhat nga daotan makita ang kaayo sa Dios, dili matarong ang Dios kon silotan niya kami.” Kana nga mga pulong binuang. 6Dili kana mahimo! Tungod kay kon dili matarong ang Dios, unsaon man niya paghukom sa mga tawo dinhi sa kalibotan?
7Tingalig may moingon pa gayod, “Kon pinaagi sa among pagpamakak mogawas nga dili bakakon ang Dios ug pinaagi niini madayeg siya, nganong silotan pa man kami ingon nga makasasala?” 8Kana nga pagpangatarungan nagapasabot nga maayo ang paghimo ug daotan aron madayag ang maayo. Sumala sa mga tawo nga gustong modaot kanamo, mao kini ang among gitudlo. Kining mga tawhana angayan gayod nga silotan sa Dios.
Ang Tanang mga Tawo Makasasala
9Tingali naghuna-huna kamo nga mas maayo kita kaysa mga dili Judio. Dili kana tinuod! Gipadayag ko na nga ang tanan, Judio man o dili, makasasala. 10Kay mao gayod kini ang gi-ingon sa Kasulatan:
“Wala gayoy bisan usa nga matarong;
11Wala gayoy bisan usa nga nakasabot mahitungod sa Dios, ug wala gayoy nagatinguha sa pag-ila kaniya.
12Ang tanan misimang sa tinuod nga dalan ug nahimong walay kapuslanan sa Dios.
Wala gayoy bisan usa nga nagabuhat ug maayo.3:12 Tan-awa usab ang Salmo 14:1-3; 53:1-3.
13Ang ilang tutunlan sama sa abli nga lubnganan nga baho, kay pulos pagpanglimbong ang nagagawas sa ilang mga baba.3:13 Tan-awa usab ang Salmo 5:9.
Kon mosulti sila, ang ilang dila sama kalala sa bitin.3:13 Tan-awa usab ang Salmo 140:3.
14Ang nagagawas sa ilang mga baba pulos masakit nga mga pagtunglo.3:14 Tan-awa usab ang Salmo 10:7.
15Sa gamay lang nga hinungdan mopatay dayon sila.
16Bisan asa sila moadto nagabilin silag kadaot ug kalisod.
17Wala silay nasayran mahitungod sa maayo nga panag-uban.3:17 Tan-awa usab ang Isa. 59:7-8.
18Ug wala gayod silay kahadlok sa Dios.”3:18 Tan-awa usab ang Salmo 36:1.
19Karon, nasayran nato nga ang tanang gi-ingon sa Kasugoan alang kanato nga mga Judio nga nagakinabuhi ilalom sa Kasugoan. Busa dili kita makaingon nga dili kita silotan. Ang tanan manubag sa Dios tungod sa ilang mga sala. 20Kay wala gayoy tawo nga mahimong matarong atubangan sa Dios pinaagi sa pagtuman sa Kasugoan. Ang Kasugoan gihatag sa tawo aron ipakita nga siya makasasala.
Unsaon sa Dios Pagmatarong ang mga Tawo
21Apan karon gipadayag na kon unsaon sa Dios pagmatarong ang tawo. Kini dili pinaagi sa pagtuman sa Kasugoan. Ang Kasugoan gayod ug ang sinulat sa mga propeta nagapamatuod niini. 22Gipakamatarong sa Dios ang tawo pinaagi sa pagtuo kang Jesu-Cristo, kay ang Dios walay pinalabi. Busa si bisan kinsa nga motuo kang Jesu-Cristo pakamatarungon niya. 23Kay ang tanang mga tawo nagpakasala ug dili takos atubangan sa Dios. 24Apan tungod sa grasya sa Dios gipakamatarong kita pinaagi kang Cristo Jesus nga nagtubos kanato, ug kini gasa sa Dios kanato. 25Gipadala siya sa Dios dinhi sa kalibotan aron ihalad ang iyang kinabuhi aron mawala ang kasuko sa Dios kanato, ug pinaagi sa iyang dugo mapasaylo kita sa atong mga sala kon motuo kita kaniya. Gibuhat kini sa Dios sa pagpakita nga siya matarong. Kay kaniadto gipalabay lang niya ang atong mga sala tungod kay mainantuson siya. Angay na unta kita nga silotan. 26Apan karon gihalad na niya ang kinabuhi ni Cristo aron ipakita nga siya matarong. Tungod niining gibuhat sa Dios madayag nga matarong siya bisan sa pagpakamatarong niya kang bisan kinsa nga nagatuo kang Jesus.
27Busa wala gayoy bisan kinsa nga makapasigarbo. Kon gipakamatarong kita sa Dios tungod sa atong pagtuman sa Kasugoan, makapasigarbo kita. Apan ang tinuod, dili kita makapasigarbo tungod kay gipakamatarong kita sa Dios pinaagi sa atong pagtuo. 28Kay nagtuo kita nga gipakamatarong sa Dios ang tawo pinaagi sa pagtuo ug dili pinaagi sa iyang pagtuman sa Kasugoan. 29Kon dili kini tinuod, Dios lang siya sa mga Judio ug dili Dios sa mga dili Judio. Apan Dios usab siya sa mga dili Judio, 30kay adunay usa lamang ka Dios. Ug pakamatarungon niya ang mga Judio kon sila motuo kang Jesus, ug ingon man ang mga dili Judio kon motuo usab sila kang Jesus. 31Kini wala nagakahulogan nga gisalikway nato ang Kasugoan, gituman hinuon nato ang iyang katuyoan.
Credincioșia lui Dumnezeu
1Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2Acesta este mare în toate privințele! Mai întâi, pentru că lor le‑au fost încredințate cuvintele2 Gr.: loghia. Termenul apare de patru ori în NT și face trimitere la rostirile din vechime primite de poporul Israel de la Dumnezeu. Vezi F.A. 7:38; Evr. 5:12; 1 Pet. 4:11. lui Dumnezeu. 3Și ce dacă unii n‑au crezut?! Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris:
„Așa încât Tu să fii găsit drept în cuvintele Tale
și să fii învingător când judeci.“4 Vezi Ps. 51:4. Sau când ești judecat.
5Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce mânia? Vorbesc în felul oamenilor. 6În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu sporește spre slava Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8Și de ce să nu facem rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă!
Niciun om nu este drept
9Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni?9 Sau: Suntem noi mai prejos? Expresia în limba greacă ne permite să traducem atât cu referire la iudei, cu sens pozitiv (mai buni), cât și cu referire la neamuri, cu sens negativ (mai prejos). Nicidecum! Căci i‑am acuzat deja pe toți – atât pe iudei, cât și pe greci – că sunt sub păcat, 10după cum este scris:
„Nu există niciun om drept, niciunul măcar!
11Nu există niciunul care să aibă pricepere!
Nu există niciunul care să‑L caute pe Dumnezeu!
12Toți s‑au rătăcit,
cu toții au devenit buni de nimic!
Nu mai există niciunul care să facă binele,
niciunul măcar!12 Pavel citează din LXX (Ps. 14:1-3; 53:1-3; Ecl. 7:20).
13Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor înșală;13 Vezi Ps. 5:9.
sub buzele lor este venin de viperă;13 Vezi Ps. 140:3.
14gura le este plină de blestem și amărăciune;14 Vezi Ps. 10:7.
15picioarele lor sunt grabnice să verse sânge.
16Pe căile lor se află prăpădul și nenorocirea
17și n‑au cunoscut calea păcii.17 Vezi Is. 59:7-8.
18Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“18 Vezi Ps. 36:1.
19Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20Căci „niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui“20 Vezi Ps. 143:2. prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credință
21Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți21 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile. Vezi, de ex., Gen. 15:6; Ps. 32:1-2; Hab. 2:4., 22și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. 23Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, 24fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25pe Care Dumnezeu L‑a înfățișat drept loc al ispășirii25 Gr.: hilasterion. Termenul este întâlnit de două ori în NT (vezi și Evr. 9:5) și face trimitere la Capacul (Locul) Ispășirii (vezi Ex. 25:17-22; termenul ebraic pentru Capacul Ispășirii poate fi tradus și cu Locul Ispășirii/Răscumpărării; Locul Milei; Locul Iertării– locul în care marele preot stropea cu sânge în Ziua Ispășirii în vederea iertării poporului de păcate). prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, 26pentru ca, în vremea de acum, să‑Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să‑l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.
27Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30întrucât este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31Atunci, oare desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi susținem Legea.
