‒ 6 ‒
1Kon mokaon ka uban sa usa ka pangulo, pagbantay pag-ayo sa imong lihok. 2Kon kusog kang mokaon, pugngi ang imong kaugalingon. 3Ayaw kaibog sa lamiang pagkaon nga iyang gidalit, kay basig gipanid-an niya ang imong pamatasan.
‒ 7 ‒
4Ayaw hagoa ang imong kaugalingon sa labihang pagpaninguha nga maadunahan. Pagkat-on hinuon sa pagpugong sa kaugalingon ug sa paghunahuna kon unsay ensakto. 5Ang bahandi mawala sa usa lang ka pagpamilok, nga daw sa aduna kini pako ug molupad palayo sama sa agila.
‒ 8 ‒
6Ayaw pagkaon ni kaibog sa pagkaon nga giandam sa kuripot nga tawo, bisan ug lamian pa kini. 7Kay ang tawo nga sama niana maniid kon unsa kadaghan imong gikaon.23:7 Kay… gikaon: Dili klaro ang buot ipasabot niini sa Hebreo nga teksto. Moingon siya, “Sige, kaon pa.” Apan dili diay kinasingkasing ang iyang gisulti. 8Busa isuka mo ang imong gikaon ug sayang lang ang imong mga pagdayeg kaniya.
‒ 9 ‒
9Ayaw pakigsulti sa mga buang-buang, kay bisag puno sa kaalam ang imong isulti wala lang gihapon kini pulos alang kanila.
‒ 10 ‒
10Ayaw iloga ang yuta sa mga ilo pinaagi sa pagbalhin sa karaan nga mga muhon niini. 11Kay ang Ginoo mao ang ilang gamhanan nga tigpanalipod. Siya ang molaban kanila batok kanimo.
‒ 11 ‒
12Pamati kon ginatul-id ang imong pamatasan aron makakat-on ka.
‒ 12 ‒
13-14Ayaw pagduhaduha sa pagdisiplina sa imong anak. Ang pagbunal dili makapatay kaniya, makaluwas pa hinuon kini kaniya gikan sa kamatayon.
‒ 13 ‒
15-16Anak, malipay gayod ako kon magmaalamon ka ug kon husto ang imong ginapamulong.
‒ 14 ‒
17Ayaw kasina sa mga makasasala; tahora hinuon sa kanunay ang Ginoo. 18Ug siguro gayod nga may maayo kang kaugmaon, ug dili mapakyas ang imong mga tinguha.
‒ 15 ‒
19Anak, pamati sa mga ginapanudlo ko kanimo. Pagmaalamon ug sunda ang husto nga dalan. 20-21Ayaw sunda ang mga palahubog ug ang mga hangol ug kaon, kay kanang klaseha sa mga tawo daling mapobre. Sige lang silag katulog, ug magkagidlay sila sa kaulahian.
‒ 16 ‒
22Paminaw sa imong ginikanan nga maoy nagpakatawo kanimo ug ayaw sila bugalbugali kon tigulang na sila. 23Paninguhaa nga maangkon mo ang kamatuoran, kaalam, saktong pamatasan, ug maayong panabot. Ug ayaw gayod kini ibaylo sa bisan unsang butang. 24-25Malipay gayod ang imong ginikanan kon matarong ka ug maalamon. Ikalipay nila nga sila nahimong imong amahan ug inahan.
‒ 17 ‒
26Anak, pamati pag-ayo kanako, ug sunda ang akong pagkinabuhi. 27Kay ang babayeng nagabaligya sa iyang dungog makadaot kanimo sama sa lawom kaayo nga bangag. 28Sama siya sa tulisan nga mag-atang ug mabiktima, ug siya ang hinungdan sa pagluib sa daghang mga bana sa ilang mga asawa.
‒ 18 ‒
29Kinsay tawo nga miserable? Kinsay palaaway? Kinsay reklamador? Kinsay makulatahan nga mahimo ra untang likayan? Kinsay kanunayng magpula ang mata? 30Siya ang tawo nga palahubog, ug mahiligon sa pagtilaw sa nagkalain-laing matang sa bino. 31Ayaw pagpadani sa isog nga bino, nga makalaway tan-awon sulod sa baso, ug daw kalami imnon. 32Kay pagkahuman mo ug inom niini, bation mo nga daw sa gipaak ka sa malala nga bitin, 33ug bisan unsa na lay imong makita, ug dili ka na makahunahuna ug maayo. 34Paminaw mo morag nagsakay kag barko ug naghigda ibabaw sa palo.23:34 palo: taas nga kahoy diin nahigot ang layag sa barko. 35Moingon ka, “May mibunal ug misumbag kanako, apan wala ako makabatig sakit. Kanus-a pa kaha ako mahuwasi aron makainom na pod ko?”
1Când stai jos să mănânci cu un stăpânitor,
ia seama bine la ce1 Sau: cine. este înaintea ta!
2Pune‑ți un cuțit la gâtlej
dacă ești un om nesătul!2 Lit.: dacă ești un stăpân al apetitului!
3Nu pofti delicatesele lui
pentru că sunt o hrană înșelătoare!
4Nu te trudi să te îmbogățești;
ferește‑te să ai o astfel de îndemânare!
5Îți zboară ochii după bogăție? Ea nu va mai fi!
Căci sigur îi vor crește aripi
și va zbura spre ceruri ca un vultur!
6Nu mânca pâinea celui cu ochiul rău6 Cu referire la omul zgârcit și egoist.
și nu pofti delicatesele lui,
7căci el este ca unul care își face socotelile în suflet!7 Sau: căci el este ca un fir de păr în gâtlej.
„Mănâncă și bea“, îți spune el,
dar inima lui nu este cu tine.
8Vei vărsa bucățica pe care ai mâncat‑o
și vei irosi cuvintele tale plăcute.
9Nu vorbi la urechea unui nesăbuit,
căci el va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale!
10Nu muta hotarul cel vechi
și nu intra pe ogorul orfanilor,
11căci Răscumpărătorul lor este puternic!
El le va apăra cauza împotriva ta.
12Pleacă‑ți inima spre îndrumare,
iar urechile la cuvintele cunoștinței!
13Nu scuti copilul de disciplinare,
căci dacă îl pedepsești cu nuiaua, nu va muri!
14Dacă îl pedepsești cu nuiaua,
îi vei elibera sufletul din Locuința Morților.
15Fiule, dacă inima ta este înțeleaptă,
atunci inima mea se va bucura.
16Rărunchii mei se vor înveseli
când buzele tale vor spune ce este drept.
17Să nu‑i invidieze inima ta pe cei păcătoși,
ci să umble în frică de Domnul toată ziua!
18Cu siguranță există o răsplată viitoare,
și speranța ta nu va fi tăiată!
19Ascultă, fiule, și fii înțelept;
îndreaptă‑ți inima pe cale!
20Nu fi printre cei care se îmbuibă cu vin,
nici printre cei nesătui după carne,
21căci bețivul și cel nesătul vor sărăci,
iar somnolența îi va îmbrăca în zdrențe!
22Ascultă de tatăl tău, care ți‑a dat viață
și nu‑ți disprețui mama, când a îmbătrânit!
23Cumpără adevărul și nu‑l vinde,
dobândește înțelepciunea, îndrumarea și priceperea!
24Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
cine are un fiu înțelept se bucură de el.
25Să se bucure tatăl tău și mama ta,
să se înveselească cea care te‑a născut!
26Fiule, dă‑mi inima ta
și să găsească plăcere26 Textul ebraic face posibilă și varianta: Să vegheze ochii tăi asupra căilor Mele. ochii tăi în căile mele!
27Căci prostituata este o groapă adâncă,
și necunoscuta este o fântână îngustă.
28Ea pândește ca un hoț
și îi înmulțește pe cei necredincioși între oameni.
29Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
Ai cui sunt ochii roșii?
30Ale celor ce întârzie la vin
și care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31Nu te uita la vin când este roșu,
când spumegă în pahar
și când alunecă ușor!
32Căci la urmă mușcă la fel ca un șarpe
și otrăvește ca o viperă.
33Ochii tăi vor vedea lucruri străine33 Sau: Ochii tăi se vor uita după femei străine.,
și inima ta va vorbi lucruri pervertite.
34Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
sau ca unul culcat pe vârful unui catarg.
35„M‑au lovit, dar nu m‑au rănit!
M‑au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
pot găsi altceva de băut?“
