Ang Sala ni Acan
1Apan gilapas gayod sa mga Israelinhon ang sugo sa Ginoo nga dili manguha sa bisan unsa nga gihalad na sa hingpit sa Ginoo. Nanguha si Acan sa mga butang nga dili angay kuhaon, busa nasuko pag-ayo ang Ginoo kanila. Kini si Acan anak ni Carmi. Si Carmi anak ni Zabdi. Si Zabdi anak ni Zera. Kini sila sakop sa tribo ni Juda.
2Gikan sa Jerico nagsugo si Josue ug mga tawo nga mangispiya sa Ai, usa ka lungsod sa sidlakang bahin sa Betel, nga duol sa Bet Aven. Busa nanglakaw ang maong mga tawo sa pagpangispiya. 3Pagbalik nila, miingon sila kang Josue, “Dili na kinahanglang mosulong kitang tanan sa Ai, kay gamay lang ang mga lumulupyo niini. Pagpadala lang ug 2,000 o 3,000 ka mga tawo sa pagsulong niini.” 4Busa mga 3,000 ka mga Israelinhon ang misulong sa Ai, apan gipildi sila sa mga taga-Ai. 5Gigukod sila gikan sa pultahan sa lungsod hangtod sa Shebarim,7:5 Shebarim: o, kuhaanan sa dagkong mga bato. ug mga 36 kanila ang namatay samtang nagalugsong sila sa kabukiran. Busa nawad-an ug kaisog ang mga Israelinhon ug nangahadlok.
6Tungod sa kasubo, gigisi ni Josue ug sa mga tigdumala sa Israel ang ilang mga bisti, ug gibutangan nila ug abo ang ilang mga ulo, ug mihapa sila sa atubangan sa Kahon sa Kasabotan sa Ginoo hangtod sa gabii. 7Miingon si Josue, “O Ginoong Dios, nganong gipatabok mo pa kami sa Suba sa Jordan kon ipapildi mo man lang kami sa mga Amorihanon? Maayo pa ug nagpabilin na lang kami sa tabok sa Jordan. 8O Ginoo, unsa na may akong isulti karon nga misibog man ang mga Israelinhon sa ilang mga kaaway? 9Kon mabalitaan kini sa mga Canaanhon ug sa uban pa nga taga-dinhi, libotan kami nila ug pamatyon. Unsa may imong buhaton sa pagpanalipod sa imong dungog?”
10Miingon ang Ginoo kang Josue, “Tindog! Nganong nagahapa ka man? 11Nakasala ang Israel! Gilapas nila ang akong kasabotan. Nanguha sila sa mga butang nga gihalad na sa hingpit kanako. Gikawat nila kini, namakak sila bahin niini, ug giipon nila kini sa ilang mga kabtangan. 12Mao kini ang hinungdan kon nganong dili sila makasukol sa ilang mga kaaway. Nanibog sila sa ilang mga kaaway tungod kay sila mismo laglagon ingon nga halad nga hingpit alang kanako. Dili na ako mouban kaninyo hangtod dili ninyo laglagon ang mga butang nga gihalad na sa hingpit kanako.7:12 mga butang nga gihalad na sa hingpit kanako: Tan-awa ang 6:17.
13“Tindog ug ingna ang katawhan nga manghinlo sa ilang kaugalingon alang sa pag-atubang kanako ugma tungod kay ako, ang Ginoo nga Dios sa Israel, nagaingon: ‘Kamong mga Israelinhon, may gitago kamong mga butang nga gihalad na sa hingpit kanako. Dili kamo makasukol sa inyong mga kaaway hangtod dili makuha kining mga butanga gikan kaninyo. 14Busa ugma sa buntag, moduol kamo kanako sumala sa inyong tribo. Ang tribo nga itudlo ko nga nakasala moduol sumala sa iyang kaliwat. Ang kaliwat nga itudlo ko nga nakasala moduol sumala sa ilang pamilya. Ug ang pamilya nga itudlo ko nga nakasala moduol sa tagsa-tagsa. 15Ang tawo nga itudlo ko nga nagtago sa mga butang nga gihalad na sa hingpit kanako sunogon uban sa iyang pamilya ug sa tanan niyang kabtangan. Kay gilapas niya ang akong kasabotan ug naghimo siyag makauulaw nga buhat sa Israel.’ ”
16Pagkabuntag, sayo kaayong gipaduol ni Josue sa Ginoo ang mga Israelinhon sumala sa ilang tribo. Ug ang napili kanila mao ang tribo ni Juda. 17Gipaduol niya ang tribo ni Juda, ug napili ang kaliwat ni Zera. Gipaduol niya ang mga kaliwat ni Zera, ug napili ang pamilya ni Zabdi.7:17 Zabdi: o, Zimri. 18Gipaduol niya ang pamilya ni Zabdi, ug ang napili mao si Acan. (Si Acan anak ni Carmi. Si Carmi anak ni Zabdi. Ug si Zabdi anak ni Zera nga sakop sa tribo ni Juda.)
19Miingon si Josue kang Acan, “Anak, pasidunggi ang Ginoo, ang Dios sa Israel, ug isulti ang tinuod diha sa iyang atubangan. Isulti kanako kon unsay imong nahimo. Ayaw kini itago kanako.”
20Mitubag si Acan, “Tinuod nga nakasala ako sa Ginoo, ang Dios sa Israel. Mao kini ang akong gihimo: 21Sa mga butang nga nailog nato, may nakita akong usa ka matahom nga bisti nga gikan sa Babilonia, salapi nga mga duha ka kilo ug tunga, ug usa ka barita nga bulawan nga mga tunga sa kilo. Naibog kaayo ako niining mga butanga, mao nga akong gikuha. Gilubong ko kini sa yuta sulod sa akong tolda, ug anaa sa kinailaloman ang salapi.”
22Busa nagpadagan si Josue ug mga tawo ngadto sa tolda ni Acan. Ug tuod man nakita nila didto ang mga butang nga gilubong, ug ang pilak anaa sa kinailaloman. 23Gidala nila kini ngadto kang Josue ug sa tanang mga Israelinhon, ug gibutang sa presensya sa Ginoo.
24Unya gidala ni Josue ug sa tanang mga Israelinhon si Acan didto sa Lugut sa Acor,7:24 Acor: Ang buot ipasabot, kasamok. apil ang pilak, ang bisti, ang usa ka barita nga bulawan, ang iyang mga anak, ang iyang mga baka, mga asno, mga karnero, tolda, ug ang tanan niyang kabtangan. 25Miingon si Josue kang Acan, “Nganong gidad-an mo man kami ug kasamok? Nan, karon padalhan ka usab sa Ginoo ug kasamok.”
Unya gibato sa mga Israelinhon si Acan hangtod nga namatay. Gibato usab nila ang iyang pamilya ug gisunog ang iyang mga kabtangan. 26Pagkahuman, gitabonan nila si Acan ug mga bato. Anaa pa kining mga batoha hangtod karon. Ug kadtong dapita gitawag nga Lugut sa Acor hangtod karon.
Unya nahupay ang kasuko sa Ginoo.
Păcatul lui Acan și înfrângerea de la Ai
1Fiii lui Israel însă au fost necredincioși cu privire la ceea ce trebuia dat spre nimicire1, 11-13, 15 Vezi nota de la 2:10.. Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi1, 18 LXX și 1 Cron. 2:6: Zimri., fiul lui Zerah, din seminția lui Iuda, a luat din ceea ce trebuia dat spre nimicire și, prin urmare, Domnul S‑a aprins de mânie împotriva fiilor lui Israel.
2Iosua a trimis câțiva bărbați din Ierihon la Ai, care era lângă Bet‑Aven, la răsărit de Betel, zicându‑le:
– Suiți‑vă și cercetați țara!
Bărbații s‑au suit și au cercetat Aiul.
3Când s‑au întors la Iosua, i‑au zis:
– Să nu se suie tot poporul. Să se suie două sau trei mii de oameni ca să atace Aiul. Să nu obosești tot poporul, căci sunt puțini oameni acolo.
4Aproape trei mii de bărbați din popor s‑au suit acolo, dar au luat‑o la fugă dinaintea bărbaților din Ai. 5Aceștia le‑au lovit treizeci și șase de oameni și i‑au urmărit din fața porții până la carierele de piatră5 Sau: până la Șebarim., omorându‑i în vale. Inima poporului s‑a înmuiat și s‑a făcut ca apa.
6Iosua și‑a sfâșiat hainele și s‑a aruncat cu fața la pământ înaintea Chivotului Domnului, unde a stat astfel până seara, împreună cu bătrânii lui Israel6 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]., având cu toții capetele presărate cu țărână.
7Iosua a zis:
– Ah, Stăpâne Doamne, de ce a trebuit să‑l faci pe poporul acesta să traverseze Iordanul? Ca să ne dai în mâinile amoriților și să fim distruși? N‑ar fi fost mai bine să fi rămas pe malul celălalt al Iordanului? 8Ah, Stăpâne, ce voi spune după ce Israel a întors ceafa înaintea dușmanilor săi? 9Canaaniții și toți locuitorii țării vor afla despre aceasta, ne vor înconjura și ne vor șterge numele de pe pământ. Ce vei face Tu atunci pentru Numele Tău cel mare?
10Domnul i‑a răspuns:
– Ridică‑te! De ce ești căzut cu fața la pământ? 11Israel a păcătuit, încălcând legământul pe care i l‑am poruncit. Și‑au însușit din lucrurile date spre nimicire, au furat, au mințit și le‑au pus alături de bunurile lor. 12Fiii lui Israel nu pot rezista în fața dușmanilor lor. Ei întorc ceafa înaintea dușmanilor lor fiindcă au fost dați spre nimicire. Eu nu voi mai fi cu voi decât dacă distrugeți din mijlocul vostru ceea ce trebuie dat spre nimicire.
13Ridică‑te, sfințește poporul și spune‑le: „Sfințiți‑vă13 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). pentru ziua de mâine, fiindcă Domnul, Dumnezeul lui Israel, a descoperit în mijlocul vostru lucruri care trebuiau date spre nimicire. Nu veți putea ține piept dușmanilor voștri, până când nu veți îndepărta din mijlocul vostru lucrurile date spre nimicire.
14Să vă apropiați dimineață, potrivit semințiilor voastre. Seminția care va fi arătată de Domnul, să se apropie potrivit clanurilor. Clanul care va fi arătat de Domnul, să se apropie potrivit familiilor. Familia care va fi arătată de Domnul, să se apropie potrivit bărbaților. 15Cel ce va fi arătat lângă lucrurile date spre nimicire, să fie ars în foc, împreună cu tot ceea ce‑i aparține, pentru că a încălcat legământul Domnului și a săvârșit o spurcăciune în Israel.“
16Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață, l‑a adus pe Israel aproape, potrivit semințiilor lui, și a fost arătată seminția lui Iuda. 17A adus aproape clanurile lui Iuda și a fost arătat clanul zerahiților. A adus aproape clanul zerahiților, potrivit familiilor, și a fost arătat Zabdi. 18A adus aproape familia acestuia, potrivit bărbaților, și a fost arătat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminția lui Iuda.
19Iosua i‑a zis lui Acan:
– Fiule, dă slavă Domnului, Dumnezeul lui Israel19 O provocare solemnă la a spune adevărul. și laudă‑L! Te rog, mărturisește‑mi ce ai făcut și nu‑mi ascunde nimic!
20Acan i‑a răspuns lui Iosua:
– Într-adevăr, eu am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul lui Israel, și iată ce am făcut: 21am văzut în prada de război o manta frumoasă din Șinar21 Babilonia., două sute de șecheli21 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone; aproximativ 2,4 kg. de argint și un obiect de aur în greutate de cincizeci de șecheli21 Aproximativ 0,6 kg.. Le‑am poftit și le‑am luat. Iată, sunt ascunse în pământ, în mijlocul cortului meu, iar argintul este sub ele.
22Iosua a trimis niște mesageri, și ei au alergat spre cort. Și iată că lucrurile erau ascunse în cortul lui, argintul fiind sub ele. 23Le‑au luat de acolo și le‑au adus la Iosua și la toți fiii lui Israel, înfățișându‑le înaintea Domnului.
24Atunci Iosua și tot Israelul l‑au luat pe Acan, fiul lui Zerah, au luat argintul, mantaua, obiectul de aur, pe fiii și pe fiicele lui, vitele, măgarii și oile lui, cortul și tot ce‑i aparținea lui și i‑au dus în valea Acor. 25Iosua i‑a zis: „De ce ne‑ai tulburat astfel? Și pe tine te va tulbura Domnul în această zi!“
Și tot Israelul l‑a omorât cu pietre. Apoi i‑au ars în foc și i‑au acoperit cu pietre, 26ridicând peste ei un morman mare de pietre, care a rămas acolo până în ziua aceasta. Atunci Domnul S‑a întors din mânia Lui aprigă.
De aceea, locul acela a purtat numele Valea Acor26 Acor înseamnă Tulburare, dar este și un joc de cuvinte între Acar, un alt nume al lui Acan (1 Cron. 2:7), și Acor. până în ziua aceasta.
