1“Nakahibalo ka ba kon kanus-a manganak ang ihalas nga mga kanding? Nakabantay ka ba sa pag-anak sa mga lagsaw? 2Giihap mo ba ang mga bulan sa ilang pagmabdos hangtod manganak sila? Ug nahibaloan mo ba kon kanus-a sila manganak? 3Moluhod sila ug ihimugso nila ang ilang anak. 4Pagdako sa ilang anak sa kamingawan, manglakaw kini ug dili na mobalik. 5Kinsay naghatag ug kagawasan sa ihalas nga asno? 6Gihatag ko kaniya ang kamingawan aron iyang puy-an; gipapuyo ko siya sa yuta nga gipasagdan na. 7Magpalayo siya sa kasaba sa siyudad ug dili siya gusto nga mansohon. 8Maglibot-libot siya sa kabukiran sa pagpangita ug iyang masabsab.
9“Mapatrabaho mo ba ang ihalas nga baka? Magpabilin ba siya sa imong toril kon gabii? 10Mahiktan mo ba siya ug mapadaro sa imong uma? 11Makasalig ka ba sa iyang kusog sa pagtrabaho sa imong mabug-at nga trabahoon? 12Makasalig ka ba nga tigomon niya ug hakoton ang imong abot ngadto sa giokanan?
13“Kanindot tan-awon sa pako sa ostrich kon mokapay-kapay kini, apan dili kini makatupong sa kaanindot sa pako sa talabon. 14Biyaan sa ostrich ang iyang mga itlog sa yuta aron mainit-initan kini. 15Wala siyay kabalaka nga matumban kini o buakon sa ihalas nga mananap. 16Bangis kini sa iyang mga piso, nga daw dili kini iya. Bale-wala lang kaniya nga mawad-an ug pulos ang iyang hinagoan. 17Kay wala ko siya hatagig kaalam ug panabot. 18Apan kon siya nay modagan, kataw-an lang niya ang kabayo ug ang nagsakay niini.
19“Ikaw ba, Job, ang naghatag ug kusog sa kabayo? Ikaw bay naghatag sa iyang lambungay?39:19 lambungay: o, buhok sa iyang liog. 20Ikaw ba ang nagpalukso kaniya sama sa dulon ug nagpakurat sa mga tawo sa iyang pagpangusmo? 21Magpangahig siya sa yuta ug daw gapasigarbo sa iyang kusog. Unya modasdas siya sa gira. 22Wala siyay gikahadlokan, ug dili siya moatras sa espada.39:22 espada: o, gira. 23Motagingting ang mga udyong diha sa iyang kilid ug magpangidlap ang mga bangkaw sa nagasakay kaniya.
24“Manglupad ang abog sa kakusog sa iyang pagdagan. Dili na siya mapugngan inigtingog sa budyong. 25Magbahihi siya sa pagkadungog niya sa tingog sa budyong. Mapanimahoan niya ang gira bisan halayo ra kini, ug madungog niya ang panagsinggit sa gira ug ang daw nagadahunog nga mga mando sa mga komander.
26“Ikaw bay nagtudlo sa banog sa paglupad ug sa pag-adto sa habagatan? 27Ikaw bay nagmando sa agila sa paglupad ug sa paghimo sa iyang salag didto sa habog nga dapit? 28Nagapuyo ang agila sa pangpang; ang hait nga mga bato mao ang iyang salipdanan. 29Molantaw siya gikan didto sa pagpangita ug tukbonon, ug makita niya kini bisan sa layo. 30Kon asa ang patay atua siya, ug suyopon sa iyang mga piso ang dugo niini.”
1Știi tu vremea când dau naștere caprele de munte?
Vezi tu când fac pui cerboaicele?
2Numeri tu lunile în care sunt gestante,
știi tu vremea când dau naștere?
3Ele se pleacă, își nasc puii,
și durerile lor se sfârșesc.
4Puii lor se întăresc și cresc în sălbăticie;
se duc și nu se mai întorc la ele.
5Cine a lăsat liber măgarul sălbatic?
Cine i‑a desfăcut legăturile?
6I‑am dat pustia drept casă,
ținutul sărat6 Sau: ținutul fără vegetație. drept locuință.
7Râde de zarva din cetate;
nu aude glasul celui ce mână7 Vezi nota de la Ex. 3:7..
8Străbate munții pentru pășune
și caută tot ce este verde.
9Vrea bivolul sălbatic să te slujească?
Rămâne el noaptea la ieslea ta?
10Îl poți lega cu funii ca să tragă la brazdă?
Va grăpa el bulgării din văi pentru tine?
11Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare,
vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?
12Crezi tu că se va reîntoarce
și că‑ți va strânge el grâul în arie?
13Aripile struțului bat cu bucurie,
deși nu se compară cu aripile și penele berzei.
14El își lasă ouăle în pământ
și le lasă să se încălzească în nisip,
15uitând că piciorul cuiva le poate strivi
sau că o vietate de pe câmp le poate călca în picioare.
16Se poartă aspru cu puii lui, ca și cum n‑ar fi ai lui;
nu‑i este groază că truda lui poate fi în zadar.
17Căci Dumnezeu l‑a făcut să uite înțelepciunea
și nu i‑a făcut parte de pricepere.
18Când se ridică și fuge,
râde de cal și de călărețul lui.
19Îi dai tu calului putere?
Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?
20Îl faci tu să sară ca o lăcustă
și să răspândească groază cu nechezatul lui măreț?
21Mândru de puterea lui, el scurmă valea
și iese în întâmpinarea celor înarmați.
22Râde în fața groazei, nu se înspăimântă
și nu se dă înapoi dinaintea sabiei.
23Tolba cu săgeți zăngănește pe el,
lancea și sulița strălucesc.
24Fierbe de aprindere, mănâncă pământul,
n‑are astâmpăr când sună trâmbița24-25 Ebr.: șofar, un instrument de suflat făcut din corn de berbec (ebr.: yyobel), care nu avea o funcție muzicală, ci era folosit pentru a transmite anumite semnale în închinare, în adunările publice sau în război..
25La sunetul trâmbiței, el nechează.
De departe adulmecă bătălia,
tunetul comandanților și strigătul de luptă.
26Oare prin priceperea ta zboară șoimul
și își întinde aripile spre sud?
27La porunca ta se înalță vulturul
și își face cuibul pe înălțimi?
28El locuiește pe stâncă și înnoptează acolo,
pe creasta stâncii și pe întărituri.
29De acolo caută prada,
ochii lui o văd din depărtări.
30Puii lui îi beau sângele;
unde sunt cei uciși, acolo este și el.“
