Amplified Bible

Ruth 1

Naomi Widowed

1In the days when the judges governed [Israel], there was a famine in the land [of Canaan]. And a certain man of Bethlehem in Judah went to live temporarily in the [a]country of Moab with his wife and his two sons. The man’s name was Elimelech and his wife’s name was Naomi and his two sons were named Mahlon and Chilion. They were Ephrathites from Bethlehem in Judah. They went to the country of Moab and stayed there. Then Elimelech, Naomi’s husband, died, and she was left [a widow] with her two sons. They took wives from the Moabite women; the name of the one was Orpah, and the name of the other was Ruth. They lived there about ten years; and then both Mahlon and Chilion also died, so the woman [Naomi] was left without her two sons and her husband.

Then she set out with her daughters-in-law to return from the country of Moab, for she had heard in Moab how the Lord had taken care of His people [of Judah] in giving them food. So she left the place where she was living, her two daughters-in-law with her, and they started on the way back to the land of Judah. But Naomi said to her two daughters-in-law, “Go back, each of you return to your mother’s house. May the Lord show kindness to you as you have shown kindness to the dead and to me. May the Lord grant that you find rest, each one in the home of her husband.” Then she kissed them [goodbye], and they wept aloud. 10 And they said to her, “No, we will go with you to your people [in Judah].” 11 But Naomi said, “Go back, my daughters, why should you go with me? Do I still have sons in my womb that may become your husbands? 12 Go back, my daughters, go, for I am too old to have a husband. If I said I have hope, and if I actually had a husband tonight and even gave birth to sons, 13 would you wait until they were grown? Would you go without marrying? No, my daughters; for it is much more [b]difficult for me than for you, because the Lord’s hand has gone against me.”

Ruth’s Loyalty

14 Then they wept aloud again; and Orpah kissed her mother-in-law [goodbye], but Ruth clung to her.

15 Then Naomi said, “Look, your sister-in-law has gone back to her people and to her gods; turn back and follow your sister-in-law.” 16 But Ruth said, “Do not urge me to leave you or to turn back from following you; for where you go, I will go, and where you lodge, I will lodge. Your people will be my people, and your God, my God. 17 Where you die, I will die, and there I will be buried. May the Lord do the same to me [as He has done to you], and more also, if anything but death separates me from you.” 18 When Naomi saw that Ruth was determined to go with her, she said nothing more.

19 So the two of them went on until they came to Bethlehem. And when they arrived in Bethlehem, the whole city was [c]stirred because of them, and the women asked, “Is this Naomi?” 20 She said to them, “Do not call me Naomi (sweetness); call me Mara (bitter), for the Almighty has caused me great grief and bitterness. 21 I left full [with a husband and two sons], but the Lord has brought me back empty. Why call me Naomi, since the Lord has testified against me and the Almighty has afflicted me?”

22 So Naomi returned from the country of Moab, and with her Ruth the Moabitess, her daughter-in-law. And they arrived in Bethlehem at the beginning of the barley harvest.

Notas al pie

  1. Ruth 1:1 Moab was located on a high plateau on the eastern shore of the Salt (Dead) Sea. The Moabites were related to the Israelites through their common ancestor, Terah. Their primary god was Chemosh, but the Moabites also worshiped many other pagan gods and sometimes engaged in human sacrifice.
  2. Ruth 1:13 Lit bitter.
  3. Ruth 1:19 Bethlehem was a small city where everyone probably knew everyone else, and Naomi’s husband may have been a prominent man in the city.

Nouă Traducere În Limba Română

Rut 1

Naomi şi Rut

1Pe vremea când judecau[a] judecătorii, a fost o foamete în ţară. Atunci un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai săi să locuiască ca străin în câmpiile Moabului. Bărbatul se numea Elimelek, soţia lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

Însă Elimelek, soţul lui Naomi, a murit şi ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei. Aceştia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, cei doi, adică Mahlon şi Chilion, au murit şi ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei şi fără soţul său. Ea s-a hotărât apoi să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei, pentru că a aflat că Domnul i-a cercetat poporul şi i-a dat din nou hrană. Naomi a plecat din locul în care locuise, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Au pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

La un moment dat însă Naomi le-a zis celor două nurori ale ei:

– Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să se poarte faţă de voi cu bunătatea[b] cu care şi voi v-aţi purtat faţă de cei ce au murit şi faţă de mine! Să dea Domnul ca fiecare din voi să găsească odihnă în casa viitorului soţ!

Apoi le-a sărutat de rămas bun, dar ele au început să plângă.

10 – Venim şi noi cu tine la poporul tău, i-au zis ele.

11 – Nu, copilele mele, le-a răspuns Naomi, întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare avea fii în pântecele meu, care să fie apoi soţii voştri? 12 Întoarceţi-vă, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai este nădejde pentru mine, chiar dacă aş fi în noaptea aceasta cu un bărbat şi aş naşte fii, 13 aţi aştepta voi până se vor face mari? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare pentru voi[c], căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea!

14 Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.

15 – Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii ei! i-a zis Naomi. Du-te şi tu după cumnata ta!

16 – Nu stărui să te părăsesc şi să mă întorc de la tine, i-a răspuns Rut. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu, unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu; poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo voi fi şi îngropată. Domnul să se poarte cu mine cu toată asprimea[d] dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!

18 Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel. 19 Au plecat amândouă şi au călătorit împreună până au ajuns la Betleem.

Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor.

– Aceasta este Naomi?! se întrebau femeile.

20 – Nu mă mai numiţi Naomi[e], le-a răspuns ea, ci numiţi-mă Mara[f], pentru că Cel Atotputernic[g] m-a amărât mult. 21 Când am plecat, aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea[h] şi Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22 Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.

Notas al pie

  1. Rut 1:1 Cu sensul de a conduce, a cârmui.
  2. Rut 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului
  3. Rut 1:13 În ideea că Naomi n-ar dori ca nurorile ei să împărtăşească amărăciunea ei; pentru ele ar mai fi nădejde dacă s-ar întoarce fiecare în familia ei. Sau: mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, în ideea că tinereţea le oferă un avantaj, faţă de Naomi
  4. Rut 1:17 Formulă tipică de jurământ (Lit.: Aşa să-mi facă Domnul şi chiar mai mult).
  5. Rut 1:20 Naomi înseamnă Plăcută; şi în v. 21.
  6. Rut 1:20 Mara înseamnă Amară.
  7. Rut 1:20 Ebr.: Şadai; şi în v. 21.
  8. Rut 1:21 Sau: m-a făcut să sufăr; LXX: m-a smerit