Amplified Bible

Judges 7

Gideon’s 300 Chosen Men

1Then Jerubbaal (that is, Gideon) and all the people who were with him got up early and camped beside the spring of Harod; and the camp of Midian was north of them by the hill of Moreh in the valley.

Then the Lord said to Gideon, “There are too many people with you for Me to hand over Midian to them, otherwise Israel will boast [about themselves] against Me, saying, ‘My own [a]power has rescued me.’ So now, proclaim in the hearing of the people, ‘Whoever is afraid and trembling, let him turn back and leave Mount Gilead.’” So twenty-two thousand men returned [home], but ten thousand remained.

Then the Lord said to Gideon, “There are still too many people; bring them down to the water and I will test them for you there. Therefore it shall be that he of whom I say to you, ‘This one shall go with you,’ he shall go with you; but everyone of whom I say to you, ‘This one shall not go with you,’ he shall not go.” So he brought the people down to the water, and the Lord said to Gideon, “You shall separate everyone who laps the water with his tongue as a dog laps, as well as everyone who kneels down to drink.” Now the number of those who lapped [the water], putting their hand to their mouth, was three hundred men, but all the rest of the people kneeled down to drink water. And the Lord told Gideon, “With the three hundred men who lapped I will rescue you, and will hand over the Midianites to you. Let all the other people go, each man to his home.” So the three hundred men took people’s provisions [for the journey] and their trumpets [made of rams’ horns] in their hands. And Gideon sent [away] all the other men of Israel, each to his tent, but kept the three hundred men. And the camp of Midian was below him in the valley.

Now on that same night the Lord said to Gideon, “Arise, go down against their camp, for I have given it into your hand. 10 But if you are afraid to go down [by yourself], go with Purah your servant down to the camp, 11 and you will hear what they say; and afterward [b]you will have the courage to go down against the camp.” Then he went down with Purah his servant to the [c]outposts of the army that was in the camp. 12 Now the Midianites and the Amalekites and all the sons of the east were lying [camped] in the valley, as countless as locusts; and their camels were without number, as numerous as the sand on the seashore. 13 When Gideon arrived, [d]there was a man telling a dream to his friend. And he said, “Listen carefully, I had a dream: there was a loaf of [e]barley bread tumbling into the camp of Midian, and it came to the tent and struck it so that it fell, and turned it upside down so that the tent lay flat.” 14 And his friend replied, “This [dream] is nothing less than the sword of Gideon the son of Joash, a man of Israel. God has given Midian and the entire camp into his hand.”

15 When Gideon heard the account of the dream and its interpretation, he bowed down in worship. Then he returned to the camp of Israel and said, “Arise, for the Lord has given the camp of Midian into your hand.” 16 He divided the three hundred men into three companies, and he put trumpets and empty pitchers into the hands of all of them, with torches inside the pitchers. 17 And he said to them, “Look at me, then do likewise. When I come to the edge of the camp, do just as I do. 18 When I and all who are with me blow the trumpet (ram’s horn), then all around the camp you also blow the trumpets and shout, ‘For the Lord and for Gideon!’”

Confusion of the Enemy

19 So Gideon and the hundred men who were with him came to the edge of the camp at the beginning of the [f]middle watch, when the guards had just been changed, and they blew the trumpets and smashed the pitchers that were in their hands. 20 When three companies blew the trumpets and broke the pitchers, they held the torches in their left hands, and the trumpets in their right hands to blow, and they shouted, “A sword for the Lord and for Gideon!” 21 Then each stood in his place around the camp; and the entire [Midianite] army ran, crying out as they fled. 22 When Gideon’s men blew the three hundred trumpets, the Lord set the sword of one [Midianite] against another even throughout the whole army; and the army fled as far as Beth-shittah toward Zererah, as far as the border of Abel-meholah, by Tabbath. 23 The men of Israel were summoned together from [the tribes of] Naphtali and Asher and all Manasseh, and they pursued Midian.

24 Then Gideon sent messengers throughout the hill country of [the tribe of] Ephraim, saying, “Come down against the Midianites and take [control of] the waters before them [thereby cutting off the Midianites], as far as Beth-barah and the Jordan [River].” So all the men of Ephraim were assembled together and they took control of the waters, as far as Beth-barah and the Jordan. 25 Then the men of Ephraim took the two leaders of Midian, Oreb and Zeeb, and they killed Oreb at the rock of Oreb, and they killed Zeeb at the wine press of Zeeb, and pursued Midian; and they brought the heads of Oreb and Zeeb to Gideon from across the Jordan.

Notas al pie

  1. Judges 7:2 Lit hand.
  2. Judges 7:11 Lit your hands will be strengthened.
  3. Judges 7:11 Lit end of the battle lines.
  4. Judges 7:13 Lit behold.
  5. Judges 7:13 Barley was the cheapest grain, and in the dream it probably represented the fact that Gideon’s force was small and unimpressive.
  6. Judges 7:19 At this time of night (10 p.m.) most of the men in the camp would be sleeping.

Nouă Traducere În Limba Română

Judecători 7

Ghedeon îi învinge pe midianiţi

1Ierub-Baal, adică Ghedeon, împreună cu tot poporul care era cu el, s-au sculat dis-de-dimineaţă, au plecat şi şi-au aşezat tabăra lângă izvorul Harod. Tabăra lui Midian era la nord de ei, lângă dealul Moreh, în vale.

Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Oamenii care sunt cu tine sunt prea mulţi pentru ca Eu să dau pe Midian în mâinile lor, fiindcă s-ar putea ca Israel să se mândrească faţă de Mine şi să zică că s-a eliberat singur. De aceea vesteşte acum în auzul oamenilor şi zi-le: «Cine este fricos şi se teme să se întoarcă şi să se depărteze de muntele Ghilad!»“ Douăzeci şi două de mii de oameni s-au întors şi au mai rămas zece mii.

Domnul i-a zis din nou lui Ghedeon: „Oamenii sunt încă prea mulţi! Coboară-i la ape şi ţi-i voi alege acolo! Acela despre care îţi voi spune să meargă cu tine, va merge cu tine şi toţi aceia despre care îţi voi spune să nu meargă cu tine, nu vor merge cu tine!“

Ghedeon i-a dus pe oameni la apă şi Domnul i-a zis: „Pe cei care vor lipăi apa cu limba[a] aşa cum lipăie câinele, să-i separi de toţi aceia care se vor pleca pe genunchi să bea apă!“ Numărul celor care au lipăit apa cu limba a fost de trei sute de bărbaţi. Restul poporului s-a plecat pe genunchi să bea apă.

Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Cu cei trei sute de bărbaţi care au lipăit din apă cum lipăie câinele, vă voi elibera şi-i voi da pe midianiţi în mâna ta! Toţi ceilalţi oameni să plece acasă!“ După ce poporul şi-a luat proviziile şi trâmbiţele în mâini, Ghedeon i-a trimis pe toţi israeliţii acasă, iar el împreună cu cei trei sute de oameni s-au îmbărbătat. Tabăra lui Midian era în vale, dedesubt de el.

Chiar în noaptea aceea, Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Scoală-te şi atacă tabăra căci am dat-o în mâinile tale! 10 Dacă ţi-e frică s-o ataci, du-te cu Pura, slujitorul tău! 11 Să asculţi ce vor vorbi, fiindcă după aceea ţi se vor întări mâinile şi vei putea să ataci tabăra!“ Atunci el şi cu Pura, slujitorul lui, au înaintat până la avanpostul străjerilor care erau în tabără. 12 Midianiţii, amalekiţii şi popoarele din răsărit erau răspândiţi în vale, ca o mulţime de lăcuste; cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe ţărmul mării. 13 Când a sosit Ghedeon, a văzut acolo un om care îi povestea prietenului său un vis. El zicea:

– Am avut un vis: se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra midianiţilor. A ajuns până la cort, l-a izbit şi acesta a căzut răsturnându-se cu susul în jos! Astfel cortul a fost distrus!

14 Camaradul lui i-a răspuns:

– Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul israelitului Ioaş! Dumnezeu i-a dat în mâna lui pe midianiţi cu toată oştirea lor!

15 După ce a auzit Ghedeon povestirea visului şi interpretarea lui, s-a închinat şi s-a întors în tabăra lui Israel. El le-a zis: „Sculaţi-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre oştirea lui Midian!“ 16 A împărţit cei trei sute de oameni în trei cete, a dat fiecăruia câte o trâmbiţă şi nişte ulcioare goale cu torţe în ele, 17 şi le-a zis: „Să vă uitaţi la mine şi să faceţi la fel! Când am să ajung la capătul taberei, să faceţi aşa cum voi face eu! 18 Când eu şi cei care vor fi cu mine vom suna din trâmbiţe, atunci să sunaţi şi voi din trâmbiţele voastre de jur împrejurul întregii tabere şi să ziceţi: «Pentru Domnul şi pentru Ghedeon!»“

19 Ghedeon şi cei o sută de bărbaţi care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la miezul nopţii[b], chiar când se schimbau străjerii. Şi au început să sune din trâmbiţe şi să spargă ulcioarele pe care le aveau în mâini. 20 Toate cele trei cete au sunat din trâmbiţe şi au spart ulcioarele; au apucat de torţe cu mâna stângă, în timp ce în mâna dreaptă ţineau trâmbiţele ca să sune. Apoi au strigat: „Sabia Domnului şi sabia lui Ghedeon!“ 21 Fiecare rămăsese la locul lui în jurul taberei. Şi toţi cei din tabără au început să alerge, să ţipe şi să fugă.

22 Când cei trei sute de bărbaţi au sunat din trâmbiţe, Domnul a făcut ca aliaţii adunaţi în tabără să întoarcă sabia unii împotriva altora. Oştirea a fugit către Bet-Şita, înspre Ţerera, lângă hotarul de la Abel-Mehola, în apropiere de Tabat. 23 Israeliţii din Neftali, din Aşer şi din întregul Manase au fost chemaţi să-i urmărească pe midianiţi.

24 Ghedeon a trimis soli prin toată regiunea muntoasă a lui Efraim, spunând: „Coborâţi, urmăriţi-i pe midianiţi şi capturaţi-i la apele de lângă Bet-Bara şi la Iordan!“ Şi toţi efraimiţii s-au strâns şi au pus stăpânire pe apele de lângă Bet-Bara şi pe Iordan. 25 Le-au prins pe cele două căpetenii ale midianiţilor, pe Oreb şi pe Zeeb. Pe Oreb l-au omorât la Ţur-Oreb[c], iar pe Zeeb l-au omorât la Iecheb-Zeeb[d]. După ce i-au urmărit pe midianiţi, i-au adus lui Ghedeon, dincolo de Iordan, capetele lui Oreb şi Zeeb.

Notas al pie

  1. Judecători 7:5 Din mâna dusă căuş la gură; ideea este că aceştia au rămas în picioare, vigilenţi, spre deosebire de ceilalţi; şi în vs. 6, 7
  2. Judecători 7:19 Noaptea era împărţită în 3 străji a câte 4 ore (apus-22:00; 22:00-2:00; 2:00-răsărit)
  3. Judecători 7:25 Sau.: Stânca lui Oreb
  4. Judecători 7:25 Sau: Teascul lui Zeeb