Israel Di Atɔe Fam Ahemfo So
1Yerusalemhene Adoni-Sedek tee sɛ Yosua afa Ai na wasɛe no pasaa, akum ɛhɔ hene, sɛnea wasɛe Yeriko kuropɔn akum ɛhɔ hene no. Ɔtee nso sɛ Gibeonfo ne Israelfo ayɛ asomdwoe apam, na wɔayɛ baako. 2Ɛno nti, ɔne ne nkurɔfo bo tuu yiye, efisɛ Gibeon yɛ kuropɔn kɛse te sɛ ahemman no nkuropɔn no bi a ɛso sen Ai. Na Gibeon mmarima no nyinaa nso yɛ akofo a wɔyɛ den. 3Enti Yerusalemhene Adoni-Sedek soma ma wɔkɔɔ ahemfo afoforo bebree nkyɛn: Hebronhene Hoham ne Yarmuthene Piram ne Lakishene Yafia ne Eglonhene Debir kɔka kyerɛɛ wɔn se, 4“Mommra mmɛboa me na yɛnsɛe Gibeon, efisɛ wɔne Yosua ne Israelfo ayɛ asomdwoe apam.”
5Enti Amorifo ahemfo baanum no de wɔn nsraadɔm bɔɔ mu maa ɔko. Wɔde wɔn nsraadɔm no gyinagyinae, na afei wɔtow hyɛɛ Gibeon so.
6Na Gibeonfo no soma kɔɔ Yosua nkyɛn wɔ Gilgal. Wɔkɔka kyerɛɛ no se, “Nnyaa wʼasomfo. Bra yɛn nkyɛn ntɛm begye yɛn nkwa! Bɛboa yɛn, efisɛ Amorifo ahemfo a wɔte mmepɔw so de wɔn nsraadɔm rebɛko atia yɛn.”
7Enti Yosua ne Israel nsraadɔm nyinaa fii Gilgal sɛ wɔrekɔboa Gibeonfo. 8Awurade ka kyerɛɛ Yosua se, “Nsuro wɔn; mɛma woadi wɔn so nkonim. Wɔn mu biara rentumi ne wo nnyina.”
9Yosua nantew anadwo mu no nyinaa fii Gilgal kofii Amorifo nsraadɔm no mu. 10Awurade ma wɔbɔɔ hu wɔ Israelfo no anim, na wokunkum wɔn mu bebree wɔ Gibeon. Israelfo no taa atamfo no faa ɔkwan a ɛkɔ Bet-Horon no, na wɔtow hyɛɛ wɔn so kunkum wɔn wɔ Aseka ne Makeda. 11Bere a Amorifo reguan wɔ ɔkwan a ɛkɔ Bet-Horon so no, Awurade him abo akɛse guu wɔn so kosii sɛ woduu Aseka. Abo no kunkum wɔn mu bebree sen dodow a Israelfo de afoa kunkum wɔn no.
12Da a Awurade de Amorifo no hyɛɛ Israelfo no nsa no, Yosua bɔɔ Awurade mpae wɔ Israelfo no anim se,
“Ma owia nnyina dinn wɔ Gibeon so
na ɔsram nso nnyina wɔ Ayalon bon mu.”
13Na owia ne ɔsram gyinaa dinn,
kosii sɛ Israelfo dii atamfo no so.
Wɔnkyerɛw saa nsɛm yi wɔ Teefo Nhoma no mu ana?
Owia gyinae wɔ wim mfimfini na ankɔtɔ sɛnea ɛyɛ daa no. 14Awurade ko maa Israel da no. Ebi nsii saa da na bi rensi da sɛ saa da no a Awurade tiee abisade sɛɛ fii onipa nkyɛn.
15Na Yosua ne Israel nsraadɔm no san kɔɔ Gilgal atenae hɔ.
Yosua Kum Ahemfo Baanum
16Ɔko no mu, ahemfo baanum no guan kɔhyɛɛ Makeda ɔbodan mu. 17Yosua tee sɛ wɔahu wɔn no, 18ɔhyɛɛ sɛ, “Momfa abotan akɛse nsiw ɔbodan no ano kwan, na momma awɛmfo no nwɛn ano na ahemfo no nhyɛ mu. 19Mo a moaka no nso, montaa atamfo no na munkunkum wɔn mfi akyi. Mommma wɔnnkɔ wɔn nkurow so, efisɛ Awurade, mo Nyankopɔn bɛma mo adi wɔn so nkonim.”
20Enti Yosua ne Israel nsraadɔm toaa so kunkum wɔn, tɔree nsraadɔm anum no ase ma ɛkaa dɔm no kakraa bi a wotumi guan kɔɔ wɔn nkuropɔn a wɔabɔ ho ban no mu. 21Afei, Israelfo no san baa Yosua nkyɛn asomdwoe mu wɔ Makeda. Ɛno akyi, obiara suroo sɛ ɔbɛkasa atia Israel.
22Afei, Yosua kae se, “Munyiyi abotan a ɛkata ɔbodan no ano no na momfa ahemfo baanum no mmrɛ me.” 23Wokoyii ahemfo baanum no fii ɔbodan no mu bae: Yerusalemhene, Hebronhene, Yarmuthene, Lakishene ne Eglonhene. 24Yosua ka kyerɛɛ nʼakofodɔm asahene no se, “Mommra mmetiatia ahemfo no kɔn so.” Na wɔyɛɛ sɛnea wɔkyerɛɛ wɔn no.
25Yosua ka kyerɛɛ nʼasraafo no se, “Munnsuro na mommma mo aba mu mmu da. Monyɛ den na mo bo nyɛ duru, efisɛ Awurade rebɛyɛ eyi atia mo atamfo nyinaa.” 26Yosua kunkum ahemfo baanum no mmaako mmaako de wɔn sensɛn nnua anum so kosii anwummere.
27Owia rekɔtɔ no, Yosua hyɛɛ sɛ wonyiyi ahemfo no amu no mfi nnua no so na wɔnkɔtow wɔn ngu ɔbodan a wɔkɔtetɛw mu no mu. Afei, wɔde abotan akɛse mmoano sii ɔbodan no ano a ɛda so wɔ hɔ besi nnɛ.
Israelfo Sɛe Anafo Fam Nkuropɔn
28Da no ara, Yosua sɛee Makeda kuropɔn no pasaa, kum obiara a ɔwɔ mu ne ɛhɔ hene no. Onipa baako koraa anka wɔ kuropɔn no mu. Okum Makedahene te sɛnea okum Yerikohene no.
29Afei, Yosua ne Israelfo no kɔɔ Libna kɔtow hyɛɛ wɔn so. 30Ɛhɔ nso, Awurade de kuropɔn no ne ɛhɔ hene no maa wɔn. Wokunkum obiara a ɔwɔ kuropɔn no mu a anka ɔteasefo baako po. Na Yosua kum Libnahene sɛnea okum Yerikohene no.
31Yosua ne Israelfo no fi Libna no, wɔkɔɔ Lakis kɔtow hyɛɛ wɔn so. 32Na ne nnaanu so no, Awurade de Lakis maa Israelfo. Ɛhɔ nso, wokunkum kuropɔn no mu nnipa nyinaa sɛnea wɔyɛɛ Libna no. 33Wɔto hyɛɛ Lakis so no, Geserhene Horam de nʼakofo bae sɛ wɔrebɛboa abɔ kuropɔn no ho ban. Nanso Yosua mmarima no kum no sɛee nʼakofo no nyinaa.
34Ɛnna Yosua ne ne Israel nsraadɔm no kɔɔ Eglon kɔtow hyɛɛ so. 35Wɔde da koro faa kurow no dommum na ɛhɔ nso, wokum obiara wɔ kuropɔn no mu sɛnea wɔyɛɛ Lakis.
36Wofi Eglon no, wɔkɔtow hyɛɛ Hebron so, 37faa hɔ ne nkurow a atwa ho ahyia no nyinaa nnommum. Na sɛnea wɔyɛɛ Eglon no, wokunkum ɛhɔ nnipa nyinaa. Onipa baako koraa anka.
38Afei, wɔsan wɔn akyi kɔtow hyɛɛ Debir so. 39Wɔfaa kuropɔn no, wɔn hene ne nkuraa a atwa ho ahyia no nyinaa nnommum. Na wokum obiara a ɔwɔ mu a anka ɔbaako mpo. Wɔsɛee Debir pasaa sɛnea wɔsɛee Libna ne Hebron no.
40Na Yosua dii ɔmantam no nyinaa so. Odii ahemfo no, nnipa a wɔte mmepɔw man no so, Negeb, atɔe fam nkoko ne wɔn a wɔte mmepɔw nsian so no nyinaa so. Ɔsɛee wɔn nyinaa pasaa a anka ɔteasefo baako mpo sɛnea Awurade, Israel Nyankopɔn, hyɛe no. 41Yosua kunkum wɔn fi Kades-Barnea kosii Gasa, de fii Gosen10.41 Ɛnsɛ sɛ wɔde saa Gosen yi ma Gosen a ɛwɔ Nil hɔ no. koduu Gibeon. 42Akodi baako mu no, Yosua dii ahemfo yi nyinaa so faa wɔn nsase, efisɛ na Awurade, Israel Nyankopɔn, reko ama ne manfo.
43Afei, Yosua ne Israel nsraadɔm no san kɔɔ wɔn atenae wɔ Gilgal.
Campania din sudul Canaanului
1Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai și o dăduse spre nimicire1, 28, 35, 37, 39-40 Vezi nota de la 2:10., că‑i făcuse cetății Ai și regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului și regelui său și că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2Atunci ei s‑au temut foarte tare, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăți regale. Era mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, le‑a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachișului și lui Debir, regele Eglonului, zicând: 4„Suiți‑vă la mine și ajutați‑mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu fiii lui Israel.“
5Cei cinci regi ai amoriților – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului – s‑au adunat și s‑au suit împreună cu toate oștirile lor. Ei și‑au așezat tabăra lângă Ghivon și au luptat împotriva lui.
6Bărbații Ghivonului au trimis atunci să‑i spună lui Iosua, în tabăra de la Ghilgal: „Nu‑i părăsi pe robii tăi! Suie‑te repede la noi și izbăvește‑ne! Ajută‑ne, căci toți regii amoriți care locuiesc pe munte s‑au adunat împotriva noastră!“
7Iosua s‑a suit din Ghilgal împreună cu tot poporul pregătit de război și cu toți vitejii. 8Domnul i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci i‑am dat în mâna ta și niciunul nu‑ți va putea sta împotrivă!“
9După ce s‑a suit toată noaptea din Ghilgal, Iosua a venit împotriva lor pe neașteptate. 10Domnul i‑a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere la Ghivon. El i‑a urmărit pe drumul care urcă la Bet‑Horon, nimicindu‑i pe drum până la Azeka și până la Makkeda. 11În timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe povârnișul de la Bet‑Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină și ei au murit. Cei care au fost nimiciți de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei uciși cu sabia de către fiii lui Israel.
12În ziua în care Domnul i‑a dat pe amoriți în mâna fiilor lui Israel, Iosua I‑a vorbit Domnului și a zis în văzul lui Israel:
„Soare, rămâi nemișcat deasupra Ghivonului
și lună, rămâi peste valea Aialon.“
13Soarele a rămas nemișcat,
iar luna s‑a oprit
până când poporul s‑a răzbunat pe dușmanii lui.
Nu este scris lucrul acesta și în „Cartea lui Iașar“13 Sau: Cartea celui drept, o veche culegere de texte epice, astăzi pierdută.?
Soarele a rămas nemișcat în mijlocul cerului și nu s‑a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14N‑a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat de glasul unui om. Căci Domnul lupta pentru Israel.
15Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.
Uciderea celor cinci regi amoriți
16Cei cinci regi însă fugiseră și se ascunseseră într‑o peșteră la Makkeda. 17Când i s‑a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiți ascunși într‑o peșteră la Makkeda, 18acesta a zis: „Rostogoliți niște pietre mari la gura peșterii și puneți acolo niște oameni ca să‑i păzească! 19Voi însă nu vă opriți, ci continuați să‑i urmăriți pe dușmanii voștri și să‑i loviți din urmă până îi veți nimici! Nu‑i lăsați să intre în cetățile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să‑i dea în mâna voastră.“
20După ce Iosua și fiii lui Israel le‑au provocat o foarte mare înfrângere, până când aceștia au fost nimiciți (supraviețuitorii care au scăpat dintre ei au intrat în cetățile fortificate), 21tot poporul s‑a întors în pace la Iosua în tabără, în Makkeda. Nimeni n‑a rostit vreun cuvânt21 Lit.: Niciun om nu și‑a ascuțit limba. împotriva fiilor lui Israel.
22Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii și aduceți‑i afară la mine pe cei cinci regi din peșteră!“ 23Ei au făcut întocmai: i‑au adus afară la el pe cei cinci regi din peșteră, și anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachișului și pe regele Eglonului. 24După ce au fost aduși acești regi înaintea lui Iosua, acesta i‑a chemat pe toți bărbații lui Israel și le‑a zis conducătorilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați‑vă și puneți‑vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s‑au apropiat și și‑au pus picioarele pe gâturile lor.
25Iosua le‑a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați! Fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face Domnul tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora veți lupta.“
26Apoi Iosua i‑a lovit și i‑a omorât, după care i‑a spânzurat26 Vezi nota de la 8:29. de cinci copaci și i‑a lăsat atârnați acolo până seara.
27La apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâți din copaci și să fie aruncați în peștera în care se ascunseseră. La gura peșterii au pus niște pietre mari care au rămas acolo până în ziua aceasta.
28În acea zi, Iosua a cucerit Makkeda și a trecut‑o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe regele ei. A dat spre nimicire orice om care se afla în ea, nelăsând niciun supraviețuitor. I‑a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.
29Apoi, din Makkeda, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Libna și au început lupta împotriva Libnei. 30Domnul a dat‑o și pe ea în mâna lui Israel, împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea și pe oamenii care erau în ea prin ascuțișul sabiei, nelăsând niciun supraviețuitor și i‑a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.
31Din Libna, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Lachiș. Ei și‑au așezat tabăra în apropierea lui și au început lupta împotriva lui. 32Domnul a dat Lachișul în mâna lui Israel. El l‑a capturat în cea de‑a doua zi, trecând prin ascuțișul sabiei toți oamenii care erau în el, la fel cum făcuse în Libna. 33Atunci Horam, regele Ghezerului, s‑a suit ca să ajute Lachișul, dar Iosua l‑a învins, pe el și poporul lui, fără să lase vreun supraviețuitor.
34Din Lachiș, Iosua împreună cu tot Israelul au trecut la Eglon. Ei și‑au așezat tabăra lângă el și au pornit lupta împotriva lui. 35L‑au capturat în aceeași zi și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei. În aceeași zi, a dat spre nimicire pe orice om care era în el, la fel cum făcuse în Lachiș.
36Din Eglon, Iosua împreună cu tot Israelul s‑au suit spre Hebron și au luptat împotriva lui. 37L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui, toate satele dimprejurul lui și pe orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor, așa cum făcuse în Eglon, și l‑a dat spre nimicire pe el și pe orice om care era în el.
38Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors înspre Debir și au început lupta împotriva lui. 39L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui și toate satele dimprejurul lui, și au dat spre nimicire orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor. I‑a făcut Debirului și regelui său așa cum i‑a făcut Hebronului și așa cum i‑a făcut Libnei și regelui ei.
40Iosua a învins astfel întreaga țară: muntele, Neghevul40 Ținutul pustiu din sudul Canaanului, între Beer-Șeba și Kadeș-Barnea. Termenul neghev este folosit adesea pentru a indica sudul, având acest sens în unele pasaje biblice., zona deluroasă40 Vezi nota de la 9:1. și poalele munților, și pe toți regii lor. N‑a lăsat niciun supraviețuitor și a dat spre nimicire orice avea suflare, așa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel. 41Iosua i‑a lovit de la Kadeș-Barnea până la Gaza, în întreaga regiune Goșen41 A nu se confunda cu Goșen din Delta Nilului. O denumire a unei regiuni din estul Neghevului. și până la Ghivon. 42Iosua i‑a învins pe toți acești regi și a cucerit regatele42 Este vorba, de fapt, despre orașe-stat. lor într‑o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.
43Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.
