Akuapem Twi Contemporary Bible

Yohane 1:1-51

Hann A Ɛwɔ Sum Mu

1Ansa na wɔrebɛbɔ wiase no, na Asɛm no wɔ hɔ dedaw. Na Asɛm no ne Onyankopɔn na ɛwɔ hɔ. Na Asɛm no yɛ Onyankopɔn. 2Mfiase no, na Asɛm no ne Onyankopɔn na ɛwɔ hɔ. 3Ɛnam ne so na wɔbɔɔ ade nyinaa. Wɔankwati no anyɛ biribiara. 4Ne mu na nkwa wɔ; na saa nkwa no na ɛma nnipa hann. 5Hann no hyerɛn wɔ sum mu a sum no ntumi nni hann no so.

6Onyankopɔn somaa ɔbarima bi a wɔfrɛ no Yohane. 7Obedii hann no ho adanse sɛnea ɛbɛma nnipa afa ne so agye hann no adi. 8Ɛnyɛ ɔno ankasa ne hann no, na mmom, ɔbaa se ɔrebedi hann no ho adanse.

9Saa hann yi ne nokware hann a ɛba wiase ma ɛhyerɛn nnipa nyinaa so no. 10Saa bere no na Asɛm no wɔ wiase. Ɛwɔ mu sɛ Onyankopɔn nam ne so na ɔbɔɔ wiase de, nanso ɔbaa wiase no, wiase anhu no. 11Ɔbaa nʼankasa ne man mu, nanso ne manfo annye no anto mu. 12Na wɔn a wogyee no, na wogyee ne din dii no, ɔmaa wɔn tumi ma wɔbɛyɛɛ Onyankopɔn mma 13wɔ honhom fam a emfi onipa anaa ɔhonam fam, na mmom efi Onyankopɔn ankasa.

14Asɛm no bɛyɛɛ onipa ne yɛn bɛtena ma yehuu nʼanuonyam sɛ ɔba koro a ofi Agya no nkyɛn a adom ne nokware ahyɛ no ma.

15Yohane kaa ne ho asɛm se, “Oyi ne nea mekaa ne ho asɛm se, ‘Nea odi mʼakyi reba no yɛ ɔkɛse sen me, efisɛ ɔwɔ hɔ ansa na wɔwoo me no.’ ” 16Ofi ne mmɔborɔhunu a to ntwa da no mu hyira yɛn nyinaa daa daa. 17Onyankopɔn nam Mose so de mmara maa yɛn, nanso ɛnam Yesu Kristo so na yenyaa adom ne nokware. 18Obiara nhuu Onyankopɔn da, gye ne Ba koro no a ɔno nso yɛ Onyankopɔn no, nea ɔwɔ Agya no nkyɛn na wada no adi no.

Yohane Adansedi

19Yudafo mpanyin a wɔwɔ Yerusalem somaa asɔfo ne Lewifo kɔɔ Yohane nkyɛn kobisaa no se, “Wone Agyenkwa no ana?” 20Yohane antwentwɛn asɛm no mmuae so. Ɔpaee mu ka kyerɛɛ wɔn prɛko pɛ se, “Ɛnyɛ me ne Agyenkwa no.”

21Wobisaa no se, “Ɛno de, na wone hena, Elia ana?”

Obuaa wɔn se, “Dabi.”

Wobisaa no bio se, “Wone Odiyifo no?”

Ɔsan buaa wɔn se, “Dabi”.

22Wɔsan bisaa no se, “Ɛno de, na wone hena? Ka kyerɛ yɛn na yɛnkɔbɔ wɔn a wɔsomaa yɛn no amanneɛ. Asɛm bɛn na wowɔ ka fa wo ho?”

23Yohane buaa wɔn se, “Mene nne a efi sare so a ɛteɛ mu sɛnea Odiyifo Yesaia hyɛɛ nkɔm se, ‘Munsiesie mo ho mma Awurade ba a ɔbɛba no.’ ”

24Afei wɔn a Farisifo no somaa wɔn no bisaa Yohane bio se, 25“Sɛ ɛnyɛ wo ne Agyenkwa no anaa Elia anaa Odiyifo no a, adɛn nti na wobɔ asu?”

26Yohane nso buae se, “Me de, nsu na mede bɔ asu, nanso obi wɔ mo mfimfini ha a munnim no, 27a ne mpaboa mpo memfata sɛ meworɔw; ɔno na obedi mʼakyi aba.”

28Saa asɛm yi sii Betania a ɛwɔ Asubɔnten Yordan agya, faako a na Yohane rebɔ asu no.

Yohane Di Yesu Ho Adanse

29Ade kyee a Yohane huu Yesu sɛ ɔreba ne nkyɛn no, ɔteɛɛ mu kae se, “Hwɛ, Onyankopɔn Guamma a oyi wiase bɔne kɔ no! 30Oyi ne nea mekaa ne ho asɛm se, ‘Nea odi mʼakyi reba no yɛ ɔkɛse sen me, efisɛ na ɔwɔ hɔ ansa na mereba.’ 31Me de, na minnim no, nanso mede nsu bɛbɔɔ asu sɛnea ɛbɛyɛ na mɛda no adi akyerɛ Israel.”

32Na Yohane dii adanse se, “Mihuu Honhom no sɛ asian aba ne so sɛ aborɔnoma a ɔresian afi ɔsoro. 33Na anka minnim no, nanso bere a Onyankopɔn somaa me se memfa nsu mmɔ asu no, ɔka kyerɛɛ me se, ‘Onipa a wubehu sɛ Honhom no besian aba ne so no, ɔno ne nea worehwɛ nʼanim no. Ɔno na ɔde Honhom Kronkron bɛbɔ asu.’ 34Mahu eyinom nyinaa sɛ aba mu na midi ho adanse sɛ oyi ne Onyankopɔn Ba no.”

Yesu Asuafo A Wodi Kan

35Ade kyee a Yohane ne nʼasuafo no mu baanu gyina baabi no, wohuu sɛ Yesu retwa mu. 36Yohane hwɛɛ no kae se, “Oyi ne Onyankopɔn Guamma no!”

37Asuafo baanu no tee nea ɔkae no, wokodii Yesu akyi. 38Yesu twaa nʼani huu sɛ wodi nʼakyi no, obisaa wɔn se, “Dɛn na morehwehwɛ?”

Wɔn nso bisaa no se, “Rabi” (a ne nkyerɛase ne Kyerɛkyerɛfo), “ɛhe na wote?”

39Obuaa wɔn se, “Mommra mmɛhwɛ.”

Enti wɔne no kɔ kɔhwɛɛ faako a ɔte na wɔne no tenaa hɔ fii awia nnɔnnan kosii anwummere.

40Nnipa baanu a wɔtee Yohane asɛm no nti ɛma wokodii Yesu akyi no mu baako ne Simon Petro nua Andrea. 41Ade a edi kan a Andrea yɛe ne sɛ, ɔkɔhwehwɛɛ ne nua Petro ka kyerɛɛ no se, “Yɛahu Agyenkwa no” (Kristo no). 42Ɔde Petro kɔɔ Yesu nkyɛn.

Yesu hwɛɛ Petro dinn ka kyerɛɛ no se, “Wone Simon, Yohane ba no. Nanso efi nnɛ rekɔ wɔbɛfrɛ wo Kefa” (ɛno ara ne Petro a ne nkyerɛase ne Ɔbotan no).

Yesu Frɛ Filipo Ne Natanael

43Ade kyee no, Yesu yɛɛ nʼadwene sɛ ɔbɛkɔ Galilea. Ohuu Filipo ka kyerɛɛ no se, “Di mʼakyi.”

44Na Filipo nso fi Betsaida a na Petro ne Andrea nso fi no. 45Filipo fii hɔ kɔɔ Natanael nkyɛn kɔka kyerɛɛ no se, “Yɛahu Agyenkwa no a Mose ne adiyifo no hyɛɛ ne ho nkɔm no. Wɔfrɛ no Yesu. Ɔyɛ Yosef a ofi Nasaret no ba.”

46Natanael bisaa Filipo se, “Ade pa bi betumi afi Nasaret aba?”

Filipo nso ka kyerɛɛ no se, “Bra na bɛhwɛ.”

47Bere a Yesu huu Natanael sɛ ɔreba no, ɔkae se, “Israelni nokwafo ni ampa.”

48Natanael bisaa Yesu se, “Woyɛɛ dɛn huu sɛnea mete?”

Yesu nso buaa no se, “Bere a wowɔ borɔdɔma dua no ase hɔ no na mihuu wo ansa na Filipo rebɛfrɛ wo.”

49Natanael kae se, “Kyerɛkyerɛfo, wone Onyankopɔn Ba no, Israelhene no!”

50Yesu bisaa no se, “Esiane sɛ meka kyerɛɛ wo sɛ mihuu wo wɔ borɔdɔma dua no ase nti na wugye di ana? Wubehu nneɛma akɛse a ɛsen eyinom. 51Mereka nokware akyerɛ mo se, mubehu sɛ ɔsoro abue na Onyankopɔn abɔfo redi aforosian wɔ Onipa Ba no so.”

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 1:1-51

Cuvântul a devenit trup

1La început era Cuvântul1 Sau: Cuvântul era., și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. 2El era la început cu Dumnezeu. 3Toate au fost făcute prin El și niciun lucru, care a fost făcut, n‑a venit în ființă fără El. 4În El era viața3-4 Sau: 3 Toate au fost făcute prin El și niciun lucru n‑a fost făcut fără El. Ceea ce a fost făcut (a venit în existență) 4 în El era viața., și viața era lumina oamenilor.4 Posibil o aluzie la Ps. 36:9. 5Lumina luminează în întunecime și întunecimea n‑a învăluit‑o5 Probabil o ambiguitate intenționată, deoarece expresia se poate traduce și: dar întunecimea n‑a înțeles‑o..

6Era un om trimis de către Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. 7El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8Nu el era Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.

9Era Lumina cea adevărată, Care îl luminează pe orice om, venind în lume.9 Sau: Aceasta era adevărata Lumină, Care îl luminează pe orice om care vine în lume. 10Era în lume și lumea prin El a venit în ființă, dar lumea nu L‑a cunoscut. 11A venit la ale Sale, dar ai Săi nu L‑au primit. 12Însă tuturor celor ce L‑au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le‑a dat autoritatea12 Sau: puterea. să devină copii ai lui Dumnezeu, 13născuți nu din sânge13 Substantivul grecesc este la plural, având sensul aici de născuți nu din părinți naturali (sau pe cale naturală)., nici din voia cărnii, nici din voia vreunui bărbat13 Sau: soț., ci din Dumnezeu.

14Și Cuvântul S‑a făcut trup și a locuit14 Sensul termenului grecesc este acela de a‑și întinde cortul, făcând trimitere la Ex. 25:8; 40:34-35. Acea prezență a lui Dumnezeu în mijlocul poporului prin mijlocirea Cortului și acea slavă a lui Dumnezeu care a umplut atunci Cortul este acum printre oameni în persoana Cuvântului întrupat. printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului Fiu venit de la Tatăl, plin de har și de adevăr.

15Ioan a mărturisit despre El și a strigat, zicând: „Acesta este Cel despre Care spuneam: «Cel Ce vine după mine este mai presus de mine, pentru că era înainte de mine!»“ 16Căci noi toți am primit din plinătatea Lui, adică16 Lit.: adică. har în schimbul harului16 Sau: har contra har; sau: har pentru har. Cu referire la faptul că ni s‑a dat harul Fiului în schimbul harului venit prin Lege.. 17Fiindcă Legea a fost dată prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin Isus Cristos. 18Nimeni nu L‑a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul Dumnezeu, Cel Care este în sânul18 Expresie ce arată o relație foarte apropiată sau locul de cinste pe care‑l ocupă o persoană în relație cu alta; vezi și 13:23. Tatălui, Acela L‑a făcut cunoscut18 Sau: L‑a explicat, L‑a exegetat. El este Cuvântul Care Îl exegetează pe Dumnezeu, precum învățătorul care explică Legea..

Mărturia lui Ioan Botezătorul

(Mt. 3:1-12; Mc. 1:2-8; Lc. 3:1)

19Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis la el niște preoți și leviți ca să‑l întrebe:

– Tu cine ești?

20El a mărturisit – nu a negat, ci a mărturisit:

– Eu nu sunt Cristosul20, 25, 41 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns.!

21Ei l‑au întrebat:

– Atunci cine ești? Ești Ilie?

El a zis:

– Nu sunt!

– Ești Profetul21 Vezi Deut. 18:15, 18.?

El a răspuns:

– Nu!

22Atunci i‑au zis:

– Dar cine ești? – ca să le dăm un răspuns celor ce ne‑au trimis. Ce spui tu despre tine însuți?

23El a zis:

– Eu sunt „un glas al celui ce strigă în pustie:

«Neteziți calea Domnului!»“,

așa cum a spus profetul Isaia23 Vezi Is. 40:3..

24Trimișii erau din partea fariseilor24 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoștea și respecta cu strictețe litera Legii, precum și alte tradiții (reguli bazate pe o interpretare a Legii scrise: legea orală) [peste tot în carte]..

25Ei l‑au întrebat și i‑au zis:

– Atunci, dacă nu ești nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul, de ce botezi?

26Ioan le‑a răspuns, zicând:

– Eu botez cu26, 31, 33 Sau: în. apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe Care voi nu‑L cunoașteți, 27Cel Care vine după mine, Căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua sandalei!

28Acestea s‑au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

Isus, Mielul lui Dumnezeu

29În ziua următoare, Ioan L‑a văzut pe Isus venind la el și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii! 30El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un Om Care este mai presus de mine, pentru că era înainte de mine. 31Nici eu nu‑L cunoșteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.»“

32Ioan a mărturisit, zicând: „Am văzut Duhul coborând din cer asemenea unui porumbel și rămânând peste El. 33Nici eu nu‑L cunoșteam, dar Cel Ce m‑a trimis să botez cu apă mi‑a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând și rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» 34Iar eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu34 Unele mss conțin: Alesul lui Dumnezeu..“

Primii ucenici

(Mt. 4:18-22; Mc. 1:16-20; Lc. 5:1-11)

35În ziua următoare, Ioan stătea iarăși cu doi dintre ucenicii lui 36și, uitându‑se la Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ 37Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus și L‑au urmat pe Isus.

38Isus S‑a întors și, văzând că aceștia Îl urmează, i‑a întrebat:

– Ce căutați?

Ei I‑au răspuns:

– Rabbi38, 49 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală; sau Învățătorule, Maestre. – care tradus, înseamnă „Învățătorule“ – unde stai?

39El le‑a zis:

– Veniți și veți vedea!

Ei s‑au dus și au văzut unde stătea. Și în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea39 Ora 16:00.. 40Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan și‑L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41El l‑a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i‑a zis: „Noi L‑am găsit pe Mesia“ (care este tradus „Cristos“41 Vezi nota de la 1:20.). 42Și l‑a dus la Isus. Uitându‑Se la el, Isus a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Ioan42 Vezi nota de la Mt. 16:17. Unele mss conțin: fiul lui Iona.. Tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“42 Numele Petru este forma românizată a grecescului Petros. Atât Chifa/Chefa (aramaică), cât și Petros (greacă), înseamnă piatră..

43A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea. El l‑a găsit pe Filip și i‑a zis: „Urmează‑Mă!“ 44Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru.

45Filip l‑a găsit pe Natanael45 Unul dintre ucenicii lui Isus, care, cu excepția evangheliei lui Ioan (vezi și 21:2), nu mai apare menționat nicăieri în NT. Tradiția a încercat să‑l identifice cu Bartolomeu (aram.: fiul lui Tolmai), presupunându‑se că acesta ar putea fi un alt nume al lui Natanael. și i‑a zis:

– Noi L‑am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum și profeții, pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif!

46Natanael i‑a zis:

– Poate ieși ceva bun din Nazaret?!

Filip i‑a răspuns:

– Vino și vezi!

47Isus l‑a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el:

– Iată într-adevăr un israelit în care nu este înșelăciune47 Sau: viclenie.!

48Natanael L‑a întrebat:

– De unde mă cunoști?

Isus i‑a răspuns și i‑a zis:

– Te‑am văzut când stăteai sub smochin48 Nu se știe cu exactitate la ce anume face referire Domnul aici. Evreii pioși studiau Scripturile și se rugau la umbra smochinilor. Pe de altă parte, smochinul era un simbol al păcii și al prosperității epocii mesianice (vezi Mica 4:4; Zah. 3:10)., înainte ca Filip să te cheme.

49Natanael I‑a răspuns:

– Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel!49 Mărturisirea lui Natanael face trimitere la Ps. 2:6-7.

50Isus i‑a răspuns și i‑a zis:

– Crezi pentru că ți‑am spus că te‑am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!

51Apoi i‑a zis:

– Adevărat, adevărat51 Gr.: amen amen, întrebuințat adesea de Ioan de‑a lungul evangheliei sale. vă spun că veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‑se și coborându‑se51 Aluzie la textul din Gen. 28:12. peste Fiul Omului51 Titlu mesianic pe care Isus Și l‑a atribuit Sie Însuși (vezi Dan. 7:13-14). El apare de peste 80 de ori în evanghelii [peste tot în carte].!