1Awurade asɛm a ɛbaa Petuel babarima Yoel so ni.
Mmoadabi San Tue
2Muntie saa asɛm yi, mo mpanyimfo;
muntie, mo a mote asase no so nyinaa.
Asɛm bi a ɛte sɛɛ asi mo mmere so
anaa mo mpanyimfo mmere so pɛn?
3Monka nkyerɛ mo mma,
na mo mma nso nka nkyerɛ wɔn mma
na wɔn mma nso nka nkyerɛ awo ntoatoaso a edi so no.
4Nea mmoadabikuw no gyawee no,
mmoadabi akɛse no awe;
nea mmoadabi akɛse no gyawee no,
mmoadabi nkumaa no awe;
nea mmoadabi nkumaa no gyawee no,
mmoadabi afoforo awe.
5Mo asabowfo, munnyan, na munsu!
Mo a monom bobesa nyinaa, muntwa adwo;
muntwa adwo, nsa foforo no nti,
efisɛ wɔahuam afi mo ano.
6Ɔman bi atu mʼasase so sa;
dɔm a wɔyɛ den na wontumi nkan wɔn;
wɔn se te sɛ gyata se
na wɔwɔ gyatabere sebɔmmɔfo.
7Wasɛe me bobe
ne me borɔdɔma nnua.
Wawaawae nnua no ho bona,
atow agu
agyaw ne mman ho fitaa.
8Di awerɛhow sɛ ababaa a ofura atweaatam
na ɔresu ne kunu a ɔwaree no ne mmabaabere mu.
9Aduan ne ahwiesa afɔrebɔde,
wɔayi afi Awurade fi.
Asɔfo no retwa adwo,
wɔn a wɔsom wɔ Awurade anim no.
10Mfuw asɛe,
asase no so awo wosee
aduan no asɛe
nsa foforo no ayow
ngo nyinaa asa.
11Mo ani nwu, mo akuafo,
muntwa adwo, mo a mudua bobe;
Munsi apini mma awi ne atoko,
efisɛ otwabere no asɛe.
12Bobe no akisa
na borɔdɔma nnua no awuwu.
Atoaa nnua, mmedua, aprɛ ne
nnua a ɛwɔ mfuw no so nyinaa ahyew.
Nokware, anigye a nnipa wɔ no
atu ayera.
13Mumfura atweaatam na munni awerɛhow, asɔfo;
mo a mosom wɔ afɔremuka anim, muntwa adwo.
Mumfura atweaatam mmesi pɛ,
mo a mosom wɔ Onyankopɔn anim;
efisɛ aduan ne ahwiesa afɔrebɔde no
to atwa wɔ Onyankopɔn fi.
14Mommɔ mmuadadi kronkron ho dawuru;
momfrɛ nhyiamu kronkron.
Momfrɛ mpanyimfo
ne wɔn a wɔte asase no so nyinaa
mmra Awurade mo Nyankopɔn fi
na wommesu mfrɛ Awurade.
15A, da no de!
Awurade da no abɛn;
Ɛbɛba sɛ ɔsɛe a efi Otumfo hɔ.
16So aduan ho nkɔɔ wɛn, a yɛani tua,
anigye ne ahosɛpɛw to atwa
wɔ yɛn Nyankopɔn fi ana?
17Aba no wu wɔ asase wosee mu,
adekoradan abubu,
aburowpata nso so nni mfaso,
efisɛ nnuan no ahyew.
18Sɛnea anantwi su!
na anantwikuw kyinkyin kwa.
Nguankuw mpo rebrɛ
efisɛ wonni didibea.
19Awurade, wo na misu frɛ wo,
efisɛ ogya ahyew sare so adidibea,
na ogyatannaa ahyew mfuw no so nnua nyinaa.
20Wuram mmoa mpo pere hwehwɛ wo.
Nsuwansuwa ayoyow,
na ogya ahyew sare so adidibea.
1Cuvântul Domnului care i‑a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel:
Invazia lăcustelor
2Ascultați lucrul acesta, bătrânilor2, 14 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7).!
Luați aminte, toți locuitorii țării!
S‑a mai întâmplat așa ceva în zilele voastre
sau în zilele părinților voștri?
3Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta,
și copiii voștri să‑l spună copiilor lor,
iar copiii lor să‑l istorisească următoarei generații.
4Ceea ce a lăsat lăcusta Gazam,
a mâncat lăcusta Arbe4 Termenul ebraic este unul general (apare de 24 de ori în VT), derivat din rădăcina rbh (a înmulți). Este asociat în general cu plaga a opta și desemnează probabil lăcustele migratoare.;
ceea ce a lăsat lăcusta Arbe,
a mâncat lăcusta Ielek
și ceea ce a lăsat lăcusta Ielek,
a mâncat lăcusta Hasil.4 Sensul exact al denumirilor în ebraică pentru cele patru specii de lăcuste este nesigur.
5Treziți‑vă, bețivilor, și plângeți!
Gemeți, voi, toți băutorii de vin,
pentru că vi s‑a luat mustul de la gură!
6Căci împotriva țării mele s‑a suit un neam
puternic și fără număr.
Dinții ei sunt dinți de leu,
iar colții ei sunt colți de leoaică.
7Mi‑a pustiit viile
și mi‑a făcut bucăți smochinii;
i‑a jupuit de coajă și i‑a trântit jos,
lăsându‑le ramurile decojite.
8Bocește așa cum fecioara8 Sau: o femeie tânără., îmbrăcată cu sac,
bocește după bărbatul8 Sau: logodnicul. tinereții ei!
9Darurile de mâncare și jertfele de băutură
au fost oprite în Casa Domnului,
iar preoții, slujitorii Domnului, bocesc.
10Ogoarele sunt pustiite,
pământul bocește,
căci grânele sunt pustiite.
Mustul a secat
și uleiul s‑a terminat.
11Îngroziți‑vă, plugari,
gemeți, vieri,
din cauza grâului și a orzului,
căci roadele câmpului sunt distruse.
12Via s‑a uscat,
iar smochinul este veștejit;
rodiul, palmierul, mărul,
toți pomii de pe câmp sunt uscați.
Într-adevăr, s‑a veștejit bucuria
din mijlocul fiilor omului!
Chemare la pocăință
13Preoților, încingeți‑vă și jeliți!
Gemeți, slujitori ai altarului!
Veniți, înnoptați îmbrăcați cu saci,
slujitori ai Dumnezeului meu!
Căci darurile de mâncare și jertfele de băutură
sunt oprite în Casa Dumnezeului vostru.
14Declarați14 Lit.: sfințiți. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). Vezi 2:5. un post,
vestiți o adunare.
Adunați‑i pe bătrâni,
pe toți locuitorii țării,
la Casa Domnului, Dumnezeul vostru,
și strigați către Domnul.
15Vai, ce zi!
Căci ziua Domnului este aproape;
ea va veni ca o distrugere de la Cel Atotputernic15 Ebr.: Șadai.
16Nu s‑a prăpădit hrana
sub ochii voștri –
adică bucuria și veselia
din Casa Dumnezeului nostru?
17Semințele s‑au pârjolit sub bulgări17 Sensul termenului ebraic este nesigur.,
hambarele sunt pustii,
grânarele sunt în dărâmate,
căci grânele s‑au uscat.
18Cum suspină animalele!
Cirezile de vite umblă amețite,
pentru că nu mai au pășune;
chiar și turmele de oi suferă pedeapsa18 Sau, cf. LXX: sunt nimicite..
19Către Tine, Doamne, strig,
căci focul a mistuit pășunile pustiei
și flăcările au ars toți copacii câmpiei.
20Chiar și fiarele câmpului tânjesc după Tine,
căci albiile s‑au uscat,
iar focul a mistuit pășunile pustiei.
