1Aduan sakoo a asomdwoe wɔ ho
ye sen ofi a aponto ahyɛ no ma nanso basabasayɛ wɔ mu.
2Ɔsomfo nyansafo bedi ɔba nimguasefo so,
na obenya ne kyɛfa wɔ agyapade no mu sɛ anuanom no mu baako.
3Kyɛmfɛre wɔ hɔ ma dwetɛ na fononoo wɔ hɔ ma sikakɔkɔɔ
nanso Awurade na ɔsɔ koma hwɛ.
4Omumɔyɛfo tie nsusuwii bɔne;
ɔtorofo yɛ aso ma adwene bɔne tɛkrɛma.
5Nea odi ahiafo ho fɛw no bu wɔn Yɛfo animtiaa;
na nea ɔfoa amanehunu so no benya asotwe.
6Nananom yɛ mmasiriwa anuonyam,
na awofo yɛ wɔn mma ahohoahoa.
7Anotew nye mma ɔkwasea,
saa ara na ano a edi atoro mfata ɔhene.
8Nea ɔma adanmude no hu sɛ ɛyɛ suman;
osusuw sɛ nkonimdi bɛba bere biara.
9Nea obu nʼani gu mfomso so no ma ɔdɔ kwan,
na nea ɔkɔ so bɔ so no tetew nnamfonom ntam.
10Animka sɔ onipa a ɔwɔ nhumu ani
sen mmaa ɔha a wɔbɔ ɔkwasea.
11Onipa bɔnefo ani wɔ atuatew nko ara so
na wɔbɛsoma odwumayɛni tirimuɔdenfo akɔ no so.
12Eye sɛ wubehyia sisi a wɔawia ne mma
sen ɔkwasea a ɔregyimi.
13Sɛ obi de bɔne tua papa so ka a,
bɔne rempa ne fi da.
14Ntɔkwaw mfiase te sɛ nea wɔretue suka;
enti gyae ma ɛnka na ankɔfa ɔham amma.
15Sɛ wobegyaa nea odi fɔ ne sɛ wobebu nea odi bem kumfɔ no,
Awurade kyi nʼabien no nyinaa.
16Sika a ɛwɔ ɔkwasea nsam so nni mfaso,
efisɛ onni botae biara sɛ obehu nyansa.
17Adamfo kyerɛ ɔdɔ bere nyinaa mu,
wɔwo onuabarima ma ahokyere bere.
18Obi a onni adwene no na ɔde ne nsa hyɛ krataa ase di akagyinamu
nam so de si awowa ma ne yɔnko.
19Nea ɔpɛ ntɔkwaw no dɔ bɔne;
nea osi ɔpon tenten no frɛfrɛ ɔsɛe.
20Onipa a ɔwɔ porɔwee koma no nnya nkɔso;
nea ɔwɔ nnaadaa tɛkrɛma no tɔ amane mu.
21Nea ɔwo ɔbakwasea no di awerɛhow,
ɔbakwasea agya nni anigye.
22Koma mu anigye yɛ aduru, ɛsa ɔyare,
nanso honhom a abotow no yoyow nnompe.
23Omumɔyɛfo gye adanmude wɔ sum ase
de kyea atɛntrenee.
24Onipa a ɔwɔ nhumu no ani kɔ nyansa so,
na ɔkwasea toto nʼani kosi asase ano.
25Ɔbakwasea hyɛ nʼagya awerɛhow,
na ɔma nea onyinsɛn no no di yaw.
26Enye sɛ wɔtwe nea odi bem aso,
anaasɛ wotwa adwumayɛfo mmaa wɔ wɔn nokwaredi nti.
27Onimdefo dwene nʼanom kasa ho,
na nea ɔwɔ nhumu no wɔ abodwo.
28Mpo sɛ ɔkwasea yɛ dinn a wobu no sɛ onyansafo,
na sɛ omua nʼano a wobu no sɛ ɔwɔ nhumu.
1Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în liniște,
decât o casă plină de cărnuri1 Lit.: jertfe., cu ceartă.
2Un rob înțelept va stăpâni peste un fiu care aduce rușine
și va avea parte de moștenire ca unul din frați.
3Creuzetul este pentru argint, și cuptorul pentru aur,
dar Cel Ce testează inimile este Domnul.
4Cel ce face răul ascultă de buzele nelegiuite,
și cel mincinos dă atenție limbii răutăcioase.
5Cine îl batjocorește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul lui;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6Coroana bătrânilor sunt nepoții6 Lit.: copiii copiilor.,
iar gloria copiilor sunt părinții lor.
7Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun,
cu atât mai puțin buzele mincinoase pentru un nobil.
8Mita este o piatră prețioasă în ochii stăpânilor ei;
oriîncotro se întoarce, ea reușește.
9Cel ce acoperă o greșeală caută dragostea,
dar cel ce o amintește mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.
10O mustrare îl pătrunde mai mult pe cel priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nesăbuit.
11Cel rău este înclinat doar spre revoltă;
un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12Mai bine să întâlnești o ursoaică prădată de puii ei,
decât un nesăbuit în nebunia lui.
13Dacă un om întoarce rău pentru bine,
nu se va îndepărta răul de casa lui.
14Începutul unui conflict este ca eliberarea unor ape;
renunță, înainte de a izbucni cearta!
15Cel ce îndreptățește pe cel rău și cel ce condamnă pe cel drept
sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.
16Ce folos au banii în mâna celui nesăbuit?
Ca să cumpere înțelepciunea? Dar n‑are minte…
17Prietenul iubește oricând,
iar fratele s‑a născut să fie alături în necaz.
18Omul nechibzuit dă garanție
și girează pentru semenul său.
19Cine iubește cearta iubește fărădelegea;
cine‑și face poarta înaltă caută distrugerea.
20Cel cu inima necinstită nu găsește binele,
și cel cu limba înșelătoare cade în necaz.
21Cine naște un nesăbuit va avea întristare,
și tatăl unui nebun nu va avea bucurie.
22O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele.
23Cel rău acceptă mita pe ascuns,
ca să corupă căile judecății.
24Înțelepciunea este înaintea omului priceput,
dar ochii nesăbuitului sunt la capătul pământului.
25Un fiu nesăbuit aduce întristare tatălui său
și amărăciune celei ce l‑a născut.
26Nu este bine să‑l pedepsești pe cel drept,
nici să lovești pe cei nobili din cauza dreptății lor.
27Cel ce‑și înfrânează cuvintele are cunoștință,
și cel cu duhul prețios27 Sau: calm. este un om priceput.
28Chiar și un nebun este considerat înțelept dacă tace
și priceput dacă‑și ține gura.
