Salomo Mmebusɛm
1Salomo mmebusɛm:
Ɔba nyansafo ma nʼagya ani gye,
na ɔba kwasea brɛ ne na awerɛhow.
2Ɔkwan bɔne so ahonya nni bo,
nanso trenee gye onipa fi owu mu.
3Awurade remma ɔkɔm nne ɔtreneeni
na omumɔyɛfo de, ɔka nʼadepa gu.
4Nsa a ɛnyɛ adwuma ma onipa di hia,
nanso nsiyɛfo nsa de ahonya ba.
5Nea ɔboaboa nnɔbae ano wɔ ahuhurubere no yɛ ɔba nyansafo
na nea ɔda wɔ twabere mu no yɛ ɔba nimguaseni.
6Atreneefo hyɛ nhyira kyɛw
na akakabensɛm ayɛ omumɔyɛfo anom ma.
7Ɔtreneeni nkae yɛ nhyira,
na omumɔyɛfo din bɛporɔw.
8Koma mu nyansafo tie ɔhyɛ nsɛm,
na ɔkwasea kasafo hwe ase.
9Ɔnokwafo nantew dwoodwoo,
na nea ɔfa akwan kɔntɔnkye so no ho bɛda adi.
10Nea ɔde nitan bu nʼani no de ɔhaw ba,
na ɔkwasea kasafo hwe ase.
11Ɔtreneeni anom yɛ nkwa asuti,
na akakabensɛm ayɛ omumɔyɛfo anom ma.
12Ɔtan kanyan mpaapaemu,
nanso ɔdɔ kata mfomso nyinaa so.
13Wohu nyansa wɔ nhumufo anom,
na abaa fata nea onni adwene akyi.
14Anyansafo kora nimdeɛ,
nanso ɔkwasea ano frɛfrɛ ɔsɛe.
15Adefo ahonya yɛ wɔn kuropɔn a wɔabɔ ho ban,
nanso ahiafo hia yɛ wɔn asehwe.
16Atreneefo akatua de nkwa brɛ wɔn,
na nea amumɔyɛfo nya no de asotwe brɛ wɔn.
17Nea otie ntetew pa no kyerɛ nkwa kwan,
na nea ɔpo nteɛso no di afoforo anim yera kwan.
18Nea ɔkata nitan so no yɛ ɔtorofo,
na nea odi nseku no yɛ ɔkwasea.
19Mfomso mpa ɔkasa bebree mu,
na nea ɔkora ne tɛkrɛma no yɛ onyansafo.
20Ɔtreneeni tɛkrɛma yɛ dwetɛ ankasa
nanso omumɔyɛfo koma nni bo.
21Atreneefo ano ma bebree aduan,
na atemmu a nkwaseafo nni nti wowuwu.
22Awurade nhyira de ahonya ba,
na ɔmfa ɔbrɛ mmata ne nya ho.
23Bɔneyɛ yɛ anigyede ma ɔkwasea,
nanso nea ɔwɔ nimdeɛ anigye wɔ nyansa mu.
24Nea amumɔyɛfo suro no bɛba wɔn so;
na nea atreneefo pɛ no, wɔde bɛma wɔn.
25Sɛ ahum no betwa mu a, amumɔyɛfo yera,
nanso atreneefo gyina hɔ pintinn afebɔɔ.
26Sɛnea nsa keka ɛse, na wusiw kɔ aniwa no,
saa ara na ɔkwadwofo yɛ ma wɔn a wɔsoma no.
27Awurade suro ma nkwa tenten,
nanso wotwa amumɔyɛfo nkwa so.
28Atreneefo anidaso de ahotɔ ba,
nanso amumɔyɛfo anidaso nkosi hwee.
29Awurade kwan yɛ guankɔbea ma ɔtreneeni,
nanso ɛyɛ ɔsɛe ma wɔn a wɔyɛ bɔne.
30Wɔrentɔre atreneefo ase da,
nanso amumɔyɛfo renka asase no so.
31Nyansa fi ɔtreneeni anom ba
nanso tɛkrɛma a ɛdaadaa no, wobetwa akyene.
32Ɔtreneeni ano nim ade a ɛfata
na omumɔyɛfo ano nim nea ɛyɛ nnaadaasɛm nko ara.
Proverbele lui Solomon
1Proverbele lui Solomon:
Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un fiu nesăbuit își întristează mama.
2Comorile răutății nu folosesc la nimic,
dar dreptatea scapă de la moarte.
3Domnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame,
dar El îndepărtează pofta celor răi.
4Mâinile leneșe aduc sărăcie unui om,
dar mâinile harnice îl îmbogățesc.
5Cine strânge vara este un fiu înțelept,
dar cine doarme în timpul secerișului
este un fiu care aduce rușine.
6Pe capul celui drept sunt binecuvântări,
dar gura celor răi ascunde violență.
7Amintirea celui drept este binecuvântată,
dar numele celor răi va putrezi.
8Cine are o inimă înțeleaptă primește poruncile,
dar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
9Cine umblă în integritate umblă în siguranță,
dar cine își pervertește căile va fi descoperit.
10Cine clipește din ochi provoacă întristare,
iar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
11Gura celui drept este un izvor de viață,
dar gura celor răi ascunde violență.
12Ura stârnește certuri,
dar dragostea acoperă toate fărădelegile.
13Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune,
dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.
14Înțelepții păstrează cunoștința,
dar gura nebunului este o distrugere apropiată.
15Averea este o cetate întărită pentru cel bogat,
iar lipsa este ruina celor săraci.
16Câștigul celui drept este folosit pentru viață,
dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.
17Cel ce ia seama la îndrumare este pe calea către viață,
dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.
18Cel ce ascunde ura are buze mincinoase,
iar cel ce răspândește bârfa, acela este un nesăbuit.
19În mulțimea de cuvinte fărădelegea nu lipsește,
dar cel ce‑și înfrânează buzele este înțelept.
20Limba celui drept este argint ales,
dar inima celui rău este de mică valoare.
21Buzele celui drept hrănesc pe mulți,
dar nebunii mor din lipsă de judecată.
22Binecuvântarea Domnului îmbogățește,
și El nu adaugă nicio durere la ea.
23Pentru cel nesăbuit a săvârși o mișelie este ca un sport23 Sau: râset/veselie,
dar omul priceput își găsește plăcerea în înțelepciune.
24Celui rău, de ceea ce se teme, aceea i se va întâmpla,
dar celor drepți li se va împlini dorința.
25Când trece vijelia, cel rău nu mai este,
dar cel drept are o temelie veșnică.
26Ca oțetul pentru dinți și ca fumul pentru ochi,
așa este leneșul pentru cei ce‑l trimit.
27Teama de Domnul adaugă la zile,
dar anii celor răi vor fi scurtați.
28Speranța celor drepți este bucurie,
dar nădejdea celor răi va pieri.
29Calea Domnului este un refugiu pentru cel integru,
dar este o ruină pentru cei ce săvârșesc nelegiuirea.
30Cel drept nu va fi clătinat niciodată,
dar cei răi nu vor locui în țară.
31Gura celui drept aduce înțelepciune,
dar limba care spune lucruri pervertite va fi tăiată.
32Buzele celui drept știu ce este plăcut,
dar gura celor răi spune lucruri pervertite.
