1 Ahemfo 17 – AKCB & NTLR

Akuapem Twi Contemporary Bible

1 Ahemfo 17:1-24

Kwaakwaadabi Ma Elia Aduan

1Afei, Elia a ofi Tisbi a ɛwɔ Gilead no ka kyerɛɛ ɔhene Ahab se, “Mmere dodow a Awurade, Onyankopɔn a mesɔre no som no, Israel Nyankopɔn te ase yi, ɛbɔ rensi, na osu nso rentɔ mfe kakraa bi mu, gye sɛ ɛnam mʼasɛm so.”

2Na Awurade ka kyerɛɛ Elia se, 3“Kɔ asu Kerit a ɛwɔ apuei fam no a ɛbɔ Asubɔnten Yordan mu no, na kohintaw hɔ. 4Nom asu no mu nsu, na di nea kwaakwaadabi no de bɛbrɛ wo, efisɛ, mahyɛ sɛ wɔmmrɛ wo aduan.”

5Enti Elia yɛɛ sɛnea Awurade aka akyerɛ no no. Ɔbɔɔ atenae wɔ asu Kerit ho. 6Kwaakwaadabi no brɛɛ no brodo ne nam anɔpa ne anwummere biara, na ɔnom nsu fii asu no mu. 7Akyiri no, asu no yowee, efisɛ na osu ntɔ wɔ asase no so baabiara.

Elia Ne Sarefat Ɔbea Kunafo No

8Na Awurade ka kyerɛɛ Elia se, 9“Kɔ na kɔtena akuraa Sarefat a ɛbɛn Sidon kurow no mu. Okunafo bi wɔ hɔ a ɔbɛma wo aduan adi. Makyerɛ no nea ɔnyɛ.”

10Na Elia kɔɔ Sarefat. Oduu kurow no abɔntenpon no ano no, ohuu okunafo bi a ɔrehwehwɛ mmabaa. Obisaa no se, “Mesrɛ wo, wubetumi ama me nsu kuruwa ma bi?” 11Ɔrekɔsaw nsu no aba no, ɔsrɛɛ no se, “Ɛyɛ a fa brodo sin bi nso ka ho.”

12Okunafo no kae se, “Meka Awurade, wo Nyankopɔn no ntam se, minni brodo sin koraa wɔ fie. Na nea mewɔ wɔ fie yɛ asikresiam kakra ne ngo toa ase kakraa bi. Mekɔpɛɛ mmabaa kakra a mede bɛnoa aduan a etwa to, na me ne me babarima adi, na afei yɛawuwu.”

13Nanso Elia ka kyerɛɛ no se, “Nsuro! Kɔ na kɔnoa aduan a etwa to no. Nanso ɛyɛ a, to brodo ketewa bi di kan ma me ansa. Na ɛno akyi no, aduan bebree bɛka ama wo ne wo ba no. 14Na sɛɛ na Awurade, Israel Nyankopɔn ka, ‘Daa asikresiam ne ngo pii bɛka wɔ wo adekorade no mu kosi bere a Awurade bɛma osu atɔ, ama nnɔbae anyin bio.’ ”

15Na ɔyɛɛ sɛnea Elia kae no. Enti ɔno, Elia ne ne ba no kɔɔ so dii asikresiam ne ngo a na ɔwɔ no ara nna bebree. 16Bere biara na wɔwɔ asikresiam ne ngo a ɛbɛso wɔn di wɔ wɔn adekorade mu sɛnea Awurade nam Elia so hyɛɛ ho bɔ no.

17Akyiri no, ɔbea no babarima no yaree. Ɔyare no kɔɔ so ara kosii sɛ abofra no wui. 18Ɔbea no bisaa Elia se, “Onyankopɔn nipa, dɛn na woayɛ me yi? Wobaa ha sɛ worebɛtwe mʼaso wɔ me bɔne a mayɛ ho nti na woakum me ba yi?”

19Nanso Elia ka kyerɛɛ no se, “Fa wo ba no ma me.” Na ogyee abarimaa no fii ne nsam. Ɔde no kɔɔ soro dan17.19 Abansoro dan no yɛ ahɔhodan na wɔkora aduan wɔ hɔ. bi a wɔsoɛɛ mu no mu. Ɔde owufo no too ne mpa so. 20Elia su guu Awurade so se, “Awurade, adɛn nti na wode saa awerɛhow yi abɛto okunafo yi a ɔde ne fi asom me hɔho yi so, na wama ne ba awu yi?” 21Obutuw abofra no so mprɛnsa, su guu Awurade so se, “Ao Awurade, me Nyankopɔn, mesrɛ, ma abofra yi nnya nkwa bio.”

22Awurade tiee Elia mpaebɔ, na abofra no nyaa nkwa bio. 23Enti Elia de no fi soro hɔ brɛɛ ne na, ka kyerɛɛ no se, “Hwɛ, wo ba no anyan.”

24Na ɔbea no ka kyerɛɛ Elia se, “Afei, mahu pefee sɛ woyɛ Onyankopɔn nipa, na Awurade kasa fa wo so ampa.”

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 17:1-24

Profetul Ilie anunță seceta

1Ilie1 Ilie (ebr.: Eliahu) înseamnă Domnul (YHWH) este Dumnezeul meu, nume sugestiv pentru misiunea sa. tișbitul, unul din locuitorii Ghiladului, i‑a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în acești ani decât la cuvântul meu.“

2Apoi Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ilie, zicând: 3„Pleacă de aici, du‑te spre răsărit și ascunde‑te lângă uedul3-7 Vezi nota de la 2:37. Cherit, care se află la răsărit de Iordan. 4Vei bea apă din ued. Le‑am poruncit corbilor să‑ți asigure hrana acolo.“

5El a făcut potrivit Cuvântului Domnului: s‑a dus și s‑a așezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan. 6Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața, și pâine și carne seara, iar el bea apă din ued. 7După o vreme însă, uedul a secat, pentru că nu mai plouase în țară.

Ilie și văduva din Sarepta

8Atunci Cuvântul Domnului i‑a vorbit, zicând: 9„Ridică‑te, du‑te la Sarepta care aparține de Sidon și locuiește acolo! Iată, i‑am poruncit unei văduve de acolo să‑ți asigure hrana.“ 10El s‑a ridicat și s‑a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, iată că acolo era o văduvă care strângea lemne.

El a strigat‑o și a zis:

– Te rog, adu‑mi puțină apă într‑un vas ca să beau!

11Ea a plecat să‑i aducă apă, dar Ilie a strigat‑o și a zis:

– Te rog, adu‑mi și o bucată de pâine în mâna ta!

12Ea a răspuns:

– Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într‑un urcior și puțin ulei într‑un vas. Dar iată, strâng acum două bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce acasă și voi pregăti cu acestea pâine pentru mine și pentru fiul meu, ca să mâncăm; după aceea vom muri.

13Ilie i‑a zis:

– Nu te teme. Du‑te și fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o turtă mică pentru mine și adu‑mi‑o. După aceea vei face și pentru tine și pentru fiul tău, 14căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din urcior nu se va termina, iar uleiul din vas nu se va împuțina, până în ziua în care Domnul va da ploaie pe fața pământului.“

15Ea s‑a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie. Și astfel ea, Ilie și familia ei au avut de mâncare în fiecare zi. 16Făina din urcior nu s‑a terminat și uleiul din vas nu s‑a împuținat, după Cuvântul Domnului rostit prin Ilie.

17După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s‑a îmbolnăvit. S‑a îmbolnăvit atât de grav, încât n‑a mai rămas suflare în el.

18Atunci ea i‑a zis lui Ilie:

– Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să‑mi amintești nelegiuirea mea și să aduci moartea fiului meu?

19El i‑a răspuns:

– Dă‑mi‑l pe fiul tău.

L‑a luat din brațele ei, l‑a dus în odaia de sus unde locuia el și l‑a așezat pe patul său. 20Apoi a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“ 21El s‑a întins de trei ori peste copil și a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, Te rog, ca sufletul acestui copil să se întoarcă în lăuntrul lui!“ 22Domnul a ascultat glasul lui Ilie. Sufletul copilului s‑a întors în lăuntrul lui și el a revenit la viață.

23Ilie a luat copilul, l‑a coborât din odaia de sus în casă, i l‑a dat mamei sale și i‑a zis:

– Iată, fiul tău trăiește!

24Femeia i‑a zis lui Ilie:

– Acum știu că ești un om al lui Dumnezeu, iar Cuvântul Domnului este adevăr în gura ta!