Psalmii 40:9-17 NTLR

Psalmii 40:9-17

Vestesc dreptatea în adunarea cea mare;

Tu, Doamne, știi

că nu‑mi închid buzele!

Nu ascund dreptatea Ta în inima mea,

ci vorbesc despre credincioșia și mântuirea Ta;

nu acopăr îndurarea și adevărul Tău

în adunarea cea mare.

Doamne, nu‑Ți opri mila față de mine!

Fie ca îndurarea Ta și adevărul Tău să mă păzească întotdeauna!

Căci rele fără număr m‑au înconjurat;

nelegiuirile mele m‑au copleșit

și nu mai sunt în stare să văd;

sunt mai multe decât perii capului meu

și‑mi înmoaie inima.

Binevoiește, Doamne, să mă eliberezi!

Doamne, vino degrabă în ajutorul meu!

Să se facă de râs și să rămână de rușine cu toții,

cei ce caută să‑mi spulbere viața!

Să dea înapoi și să fie umiliți

cei ce‑mi doresc răul!

Să rămână înmărmuriți din cauza rușinii lor

cei ce‑mi zic: „Ha! Ha!“

Să tresalte de veselie și să se bucure în Tine

toți cei ce Te caută!

Cei ce iubesc mântuirea Ta

să zică întotdeauna: „Mărit să fie Domnul!“

Eu sunt sărac și nevoiaș.

Stăpânul Se va gândi la mine.

Tu ești ajutorul și izbăvitorul meu!

Dumnezeul meu, nu întârzia!

Read More of Psalmii 40