Leviticul 23:1-44, Leviticul 24:1-23 NTLR

Leviticul 23:1-44

Calendarul0 Titlu. În VT lunile sunt prezentate: (1) prin simpla numerotare (v. 5, 24); (2) în perioada pre‑exilică, având denumirea canaanită (Ex. 13:4; 1 Regi 6:1, 38; 1 Regi 8:2); (3) în perioada post-exilică, având denumirea babiloniană, care a rămas în uz și astăzi (Est. 2:16; 3:7; 8:9; Neem. 1:1; 2:1; 6:15; Zah. 1:7). sărbătorilor – Sabatul

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Acestea sunt sărbătorile Domnului cu ocazia cărora veți vesti adunări sfinte; acestea sunt sărbătorile Mele.

Sabatul

Să se lucreze șase zile, dar ziua a șaptea este Sabatul, o zi de odihnă3 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. însoțită de o adunare sfântă. Să nu faceți nicio lucrare în această zi: să fie Sabatul Domnului în toate locuințele voastre.

Paștele și Sărbătoarea Azimelor

(Ex. 12:14-20; Num. 28:16-25; Deut. 16:1-8)

Acestea sunt sărbătorile Domnului, adunările sfinte, pe care le veți vesti la vremea lor hotărâtă. În a paisprezecea zi a lunii întâi, între cele două seri5 Între amurg și întunericul propriu‑zis al nopții, moment în care mielul pascal era sacrificat., va fi Paștele Domnului, iar în a cincisprezecea zi a acestei luni va fi Sărbătoarea Azimelor în cinstea Domnului; timp de șapte zile să mâncați azime. În prima zi să aveți o adunare sfântă. Să nu faceți nicio muncă obișnuită.7 Sau: muncă obositoare. Apoi, timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc, iar în ziua a șaptea să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nicio muncă obișnuită.»“

Sărbătoarea Primelor Roade

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când veți intra în țara pe care v‑o voi da și veți aduna recolta, să aduceți preotului un snop din primele roade ale secerișului. Să legene snopul înaintea Domnului ca voi să fiți primiți; preotul să‑l legene la o zi după Sabat. În ziua când veți legăna snopul, să jertfiți un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere‑de‑tot pentru Domnul. Să adăugați la el un dar de mâncare din două zecimi dintr‑o efă13, 17 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l. de făină aleasă, amestecată cu untdelemn, ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului și o jertfă de băutură de un sfert de hin13 Vezi nota de la 19:36; aproximativ 0,9 l. de vin. Să nu mâncați nici pâine, nici spice prăjite, nici boabe, până în ziua aceasta, când veți aduce această ofrandă Dumnezeului vostru: aceasta este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre în toate locuințele voastre.

Sărbătoarea Săptămânilor15 Titlu. Numită, în Noul Testament, Sărbătoarea Cincizecimii.

(Num. 28:26-31; Deut. 16:9-12)

Din ziua de după Sabat, adică din ziua în care veți aduce snopul ca jertfă legănată, să numărați șapte săptămâni întregi. Să numărați cincizeci de zile până în ziua următoare celui de‑al șaptelea Sabat, după care să aduceți Domnului un nou dar de mâncare. Să aduceți din locuințele voastre două pâini ca jertfă legănată. Să fie făcute din două zecimi de efă de făină aleasă și să fie coapte după ce s‑a dospit aluatul. Acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. Împreună cu pâinile să aduceți, ca ardere‑de‑tot pentru Domnul, șapte miei de un an, fără meteahnă, un taur din turmă și doi berbeci. La acestea să adăugați darul de mâncare și jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. Să aduceți și un țap ca jertfă pentru păcat și doi miei de un an ca jertfă de pace19 Vezi nota de la 3:1.. Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului împreună cu pâinea adusă din primele roade și cu cei doi miei; ele să fie închinate Domnului și să rămână ale preotului. În aceeași zi, să vestiți o adunare sfântă; atunci să nu faceți nicio muncă obișnuită. Aceasta este o hotărâre veșnică în toate locuințele voastre de‑a lungul generațiilor voastre.

Când veți aduna recolta țării voastre, să nu aduni recolta de la marginea ogorului și să nu strângi spicele care vor rămâne după secerișul tău. Să le lași pentru cel sărac și pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

Sărbătoarea Trâmbițelor

(Num. 29:1-6)

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «În prima zi a lunii a șaptea24 Luna Tișri, septembrie-octombrie; mai târziu, Anul Nou, deoarece marca sfârșitul anului agricol și începutul unui nou sezon. să aveți o zi de odihnă24 Termenul ebraic șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23., o aducere-aminte vestită cu sunet de trâmbiță24 Sărbătoarea era anunțată, cel mai probabil, prin sunetul șofarului, al cornului de berbec (pentru șofar, vezi nota de la 25:9)., o adunare sfântă. Să nu faceți nicio muncă obișnuită în timpul ei și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.»“

Ziua Ispășirii

(Lev. 16; Num. 29:7-11)

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „În a zecea zi a lunii a șaptea să fie Ziua Ispășirii. Atunci să aveți o adunare sfântă, să vă smeriți sufletele27, 29, 32 Sau: să postiți. și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. Să nu faceți nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispășirii, când se face ispășire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru. Acela care nu se va smeri în ziua aceea, va fi nimicit din poporul său. Pe acela care va face orice fel de lucrare în ziua aceea îl voi nimici din mijlocul poporului său. Să nu faceți nicio lucrare. Aceasta este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre în toate locurile în care veți locui. Este un Sabat, o zi de odihnă32 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. în care să vă smeriți sufletele. Din seara celei de‑a noua zi până în seara următoare să țineți Sabatul.“

Sărbătoarea Corturilor33 Titlu. Vezi nota de la Ex. 23:16.

(Num. 29:12-39; Deut. 16:13-17)

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni să țineți Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de șapte zile. În prima zi să aveți o adunare sfântă; să nu faceți nicio muncă obișnuită. Timp de șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a opta să aveți o adunare sfântă și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. Este o adunare solemnă36 Sau: adunare de încheiere.; să nu faceți nicio muncă obișnuită.

Acestea sunt sărbătorile Domnului, cu ocazia cărora veți vesti adunări sfinte, pentru a aduce Domnului o jertfă mistuită de foc – o ardere‑de‑tot și un dar de mâncare, o jertfă și jertfe de băutură, fiecare la vremea hotărâtă – în afară de Sabatele Domnului, în afară de darurile voastre, de toate jurămintele și de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le oferiți Domnului.

În a cincisprezecea zi a lunii a șaptea, după ce ați adunat roadele țării, să țineți sărbătoarea Domnului, timp de șapte zile. Atât prima, cât și a opta zi să fie o zi de odihnă39 Termenul ebraic șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23.. În prima zi să luați fructe din pomii cei grandioși, ramuri de palmier, crengi de pomi stufoși și crengi de sălcii de râu. Să vă bucurați înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, timp de șapte zile. În fiecare an să țineți această sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile. Este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. S‑o țineți în luna a șaptea. Să locuiți în corturi șapte zile. Toți băștinașii din Israel să locuiască în corturi, pentru ca generațiile voastre să știe că Eu i‑am făcut pe fiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i‑am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

Și astfel, Moise le‑a spus fiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.

Read More of Leviticul 23

Leviticul 24:1-23

Jertfele continue din Cortul Întâlnirii

(Ex. 27:20-21)

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑ți aducă pentru luminat ulei pur din măsline presate, ca să ardă în candele, și astfel sfeșnicul să lumineze continuu. Aaron să‑l pregătească în Cortul Întâlnirii, dincoace de draperia Mărturiei, ca să ardă continuu înaintea Domnului, de seara până dimineața. Aceasta să fie o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să fie întotdeauna înaintea Domnului.

Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte. Pentru fiecare turtă să folosești două zecimi dintr‑o efă5 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l.. Să le așezi în două șiruri pe masa de aur curat, câte șase pe fiecare șir, înaintea Domnului. Să pui tămâie curată pe fiecare șir, iar aceasta să fie lângă pâine o aducere-aminte, o jertfă mistuită de foc pentru Domnul. În fiecare zi de Sabat să se aducă neîncetat această pâine înaintea Domnului, fiind luată de la fiii lui Israel printr‑un legământ veșnic. Ea să fie a lui Aaron și a fiilor săi, iar aceștia o vor mânca într‑un loc sfânt, căci ea este pentru Aaron o parte preasfântă din jertfele mistuite de foc pentru Domnul. Aceasta este o hotărâre veșnică.“

Pedeapsa pentru hulă și Legea Talionului

Fiul unei femei israelite și al unui bărbat egiptean a ieșit printre fiii lui Israel. Acest fiu al femeii israelite s‑a luat la luptă, în tabără, cu un bărbat israelit. Fiul femeii israelite a blasfemiat Numele și a blestemat. L‑au adus la Moise – mama lui se numea Șelomit, fiica lui Dibri, din seminția lui Dan – și l‑au închis până avea să le fie arătată hotărârea Domnului.

Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: „Scoateți‑l în afara taberei pe cel ce a blestemat. Toți aceia care l‑au auzit să‑și pună mâinile pe capul lui și întreaga comunitate să‑l omoare cu pietre. Apoi să le vorbești fiilor lui Israel, zicând: «Orice bărbat care Îl va blestema pe Dumnezeul lui își va purta pedeapsa pentru păcatul lui. Cine va blasfemia Numele Domnului trebuie să fie omorât. Toată comunitatea să‑l omoare cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, când blasfemiază Numele, să fie omorât.

Cine va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. Cine va omorî un animal va trebui să dea altul în loc: viață pentru viață. Dacă un om va răni pe semenul său, să i se facă așa cum a făcut el: rană pentru rană, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Să i se facă aceeași rană pe care a făcut‑o el semenului său. Cel ce va omorî un animal va trebui să dea altul în loc, însă cel ce va ucide un om să fie omorât. Să aveți aceeași lege atât pentru străin, cât și pentru băștinaș, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

Moise le‑a vorbit fiilor lui Israel, iar ei l‑au scos în afara taberei pe cel ce hulise și l‑au omorât cu pietre. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul i‑a poruncit lui Moise.

Read More of Leviticul 24