Iosua 3:1-17
Israel traversează Iordanul
Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață și a pornit din Șitim împreună cu toți fiii lui Israel. Au ajuns la Iordan și au înnoptat acolo, înainte de a‑l traversa.
După trei zile supraveghetorii au trecut prin mijlocul taberei și au poruncit poporului, zicând: „Când veți vedea Chivotul Legământului Domnului, Dumnezeul vostru, dus de preoții leviți, să plecați din locul în care sunteți și să‑l urmați. Dar între voi și el să fie o distanță de aproape două mii de coți4 Aproximativ 1 km.. Să nu vă apropiați de el, ca să aflați astfel drumul pe care veți merge, căci nu ați mai trecut pe drumul acesta în trecut.“
Iosua a zis poporului: „Sfințiți‑vă5 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)., pentru că mâine Domnul va face lucrări minunate în mijlocul vostru!“
Apoi, Iosua le‑a zis preoților: „Luați Chivotul Legământului și treceți înaintea poporului!“ Ei l‑au luat și au pornit înaintea poporului.
Domnul i‑a zis lui Iosua: „În această zi voi începe să te înalț în ochii întregului Israel, ca să știe că Eu sunt cu tine tot așa cum am fost și cu Moise. Poruncește‑le preoților care duc Chivotul Legământului și spune‑le: «Când veți ajunge la marginea apelor Iordanului, să vă opriți în Iordan!»“
Iosua le‑a zis fiilor lui Israel: „Apropiați‑vă ca să ascultați cuvintele Domnului, Dumnezeul vostru!“ Iosua a zis: „Prin aceasta veți cunoaște că Dumnezeul cel Viu este în mijlocul vostru și că va nimici dinaintea voastră pe canaaniți, hitiți, hiviți, periziți, ghirgașiți, amoriți și iebusiți. Iată, Chivotul Legământului cu Stăpânul întregului pământ traversează Iordanul înaintea voastră. Alegeți acum doisprezece bărbați din semințiile lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminție. Când picioarele preoților care duc Chivotul Domnului, Stăpânul întregului pământ, vor intra în apele Iordanului, apele care coboară din amonte se vor separa și se vor opri grămadă.“
Poporul a plecat din corturile sale ca să traverseze Iordanul, iar preoții care duceau Chivotul Legământului erau înaintea poporului. Când preoții care duceau Chivotul au ajuns la Iordan, iar picioarele lor au atins marginea apelor Iordanului (căci Iordanul inundă ambele maluri pe toată perioada secerișului), apele care curgeau din amonte s‑au oprit adunându‑se grămadă pe o mare distanță, până la Adam, cetatea din vecinătatea Țortanului, iar cele care coborau în aval spre Marea Arabei (Marea Sărată16 Marea Moartă.), s‑au scurs de tot. Și astfel poporul a traversat ajungând în fața Ierihonului. Preoții care duceau Chivotul Legământului Domnului s‑au oprit pe uscat, în mijlocul Iordanului, timp în care tot Israelul îl traversa, până când întregul popor a traversat Iordanul.
Iosua 4:1-24
Mărturii pentru posteritate
Când întregul neam a terminat de traversat Iordanul, Domnul i‑a vorbit lui Iosua, zicând: „Alegeți doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat din fiecare seminție, și porunciți‑le: «Luați din mijlocul Iordanului, din locul unde vor sta picioarele preoților, douăsprezece pietre. Duceți‑le cu voi și așezați‑le în locul în care veți rămâne peste noapte.»“
Iosua a chemat doisprezece bărbați, pe care i‑a ales dintre fiii lui Israel, câte un bărbat din fiecare seminție, și le‑a zis: „Treceți în fața Chivotului Domnului, Dumnezeul vostru, în mijlocul Iordanului și fiecare din voi să ridice pe umeri o piatră, câte una pentru fiecare seminție din Israel. Acestea vor fi un semn în mijlocul vostru. Când fiii voștri vă vor întreba într‑o zi: «Ce semnificație au aceste pietre pentru voi?», voi să le istorisiți cum au fost despicate apele Iordanului înaintea Chivotului Legământului Domnului, atunci când acesta a traversat Iordanul. Așadar, pietrele acestea să fie întotdeauna o aducere-aminte pentru fiii lui Israel.“
Fiii lui Israel au făcut așa cum le‑a poruncit Iosua. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, așa cum i‑a spus Domnul lui Iosua, potrivit numărului semințiilor lui Israel, le‑au dus în locul în care urmau să înnopteze și le‑au așezat acolo. Iosua a ridicat și el douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoților care au dus Chivotul Legământului. Ele au rămas acolo până în ziua aceasta.
Preoții care duceau Chivotul au stat în mijlocul Iordanului până la împlinirea celor poruncite lui Iosua de către Domnul, cu privire la popor, potrivit cu tot ceea ce i‑a poruncit Moise lui Iosua. Și poporul s‑a grăbit să traverseze. După ce tot poporul a traversat Iordanul, Chivotul Domnului și preoții au trecut înaintea poporului. Urmașii lui Ruben, ai lui Gad și ai jumătății seminției lui Manase au traversat și ei, pregătiți pentru luptă, în fruntea fiilor lui Israel, așa cum le spusese Moise. Aproape patruzeci de mii de bărbați înarmați au trecut, gata de luptă, înaintea Domnului în câmpiile Ierihonului.
În ziua aceea, Domnul l‑a înălțat pe Iosua în ochii întregului Israel, și ei s‑au temut de el în toate zilele vieții lui, tot așa cum se temuseră și de Moise.
Atunci Domnul i‑a zis lui Iosua: „Poruncește‑le preoților care duc Chivotul Mărturiei să iasă din Iordan.“ Iosua le‑a poruncit preoților, zicând: „Ieșiți din Iordan!“ Și preoții care duceau Chivotul Legământului Domnului au ieșit din mijlocul Iordanului. Când picioarele preoților au atins uscatul, apele Iordanului s‑au întors la locul lor și s‑au revărsat pe ambele lui maluri, așa cum erau mai înainte.
Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și apoi și‑a așezat tabăra la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului. Cele douăsprezece pietre luate din Iordan au fost așezate de către Iosua la Ghilgal. El le‑a zis fiilor lui Israel: „Când urmașii voștri își vor întreba părinții într‑o zi, zicând: «Ce semnificație au pietrele acestea?», voi să‑i învățați și să le spuneți: «Israel a traversat Iordanul acesta ca pe pământ uscat.» Căci Domnul, Dumnezeul vostru, a secat apele Iordanului înaintea voastră ca să‑l puteți traversa, la fel cum Domnul, Dumnezeul vostru, făcuse la Marea Roșie23 Vezi nota de la 2:10., când a secat‑o înaintea noastră până am traversat‑o. Astfel toate popoarele pământului vor cunoaște că mâna Domnului este puternică, iar voi vă veți teme de Domnul, Dumnezeul vostru, în toate zilele.“
Iosua 5:1-12
Circumcizia și Paștele la Ghilgal
Când toți regii amoriți din partea de apus a Iordanului și toți regii canaaniți de pe țărm au auzit că Domnul a secat apele Iordanului înaintea fiilor lui Israel până l‑am traversat, li s‑a înmuiat inima, pierzându‑și curajul înaintea fiilor lui Israel.
În vremea aceea Domnul i‑a zis lui Iosua: „Fă‑ți niște cuțite de cremene și circumcide această a doua generație a fiilor lui Israel!“ Iosua a făcut niște cuțite de cremene și i‑a circumcis pe fiii lui Israel la Ghivat-Haaralot3 Ghivat-Haaralot înseamnă Dealul Prepuțurilor..
Acesta este motivul pentru care i‑a circumcis Iosua: tot poporul care ieșise din Egipt, și anume bărbații, toți războinicii4, 6 Cei care aveau peste douăzeci de ani la ieșirea din Egipt., muriseră în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt. Aceștia fuseseră circumciși, dar tot poporul născut în pustie, pe drum, după ieșirea lor din Egipt, nu fusese circumcis. Fiii lui Israel au călătorit patruzeci de ani prin pustie până când a pierit întreaga generație de războinici care ieșise din Egipt și care nu ascultase de glasul Domnului. Domnul le‑a jurat că nu îi va lăsa să vadă țara despre care Domnul jurase părinților lor că ne‑o va da, țară în care curge lapte și miere. În locul acestei generații, El i‑a ridicat pe fiii lor, fii pe care i‑a circumcis Iosua, căci aceștia erau necircumciși; ei nu fuseseră circumciși în timpul călătoriilor. După ce a terminat de circumcis tot poporul, aceștia au rămas în tabără până s‑au vindecat.
Domnul i‑a zis lui Iosua: „Astăzi am îndepărtat9 Lit.: am rostogolit; joc de cuvinte cu Ghilgal. de peste voi disprețul Egiptului!“ Și au pus acelui loc numele Ghilgal9 Ghilgal sună asemănător cu termenul ebraic pentru a rostogoli., nume care i‑a rămas până în ziua aceasta.
Fiii lui Israel și‑au așezat tabăra la Ghilgal, în câmpiile Ierihonului, și au sărbătorit Paștele în seara celei de‑a paisprezecea zi a lunii. În prima zi după Paște, chiar în acea zi, au mâncat din roadele țării: azime și grăunțe prăjite. Mana a încetat la o zi după ce12 Sau: din ziua în care. au mâncat din roadele țării Canaan, astfel că fiii lui Israel n‑au mai avut mană și, din anul acela, s‑au hrănit din roadele țării.
