Isaia 24:1-23
Judecată asupra întregului pământ
Iată, Domnul urmează să golească pământul
și să‑l pustiască;
îi va răsturna suprafața
și‑i va împrăștia locuitorii.
La fel i se va întâmpla preotului, ca și poporului,
stăpânului, ca și robului său,
stăpânei, ca și roabei ei,
celui ce vinde, ca și celui ce cumpără,
celui ce împrumută, ca și celui ce ia cu împrumut
și celui ce i se datorează, ca și datornicului.
Pământul va fi în întregime pustiit
și jefuit, căci Domnul a rostit acest cuvânt.
Pământul se usucă, se veștejește;
lumea suferă, se veștejește;
conducătorii popoarelor pământului suferă și ei.
Pământul este pângărit de locuitorii săi,5 Sau: Pământul zace pângărit sub locuitorii săi.
căci au încălcat legile,
au trecut peste hotărâre
și au rupt legământul cel veșnic.
De aceea un blestem devorează pământul,
iar locuitorii lui își ispășesc vina.
De aceea sunt mistuiți locuitorii pământului
și rămân puțini oameni.
Mustul se usucă, iar vița este veștejită;
toți cei aveau inima veselă suspină.
Bucuria tamburinelor a încetat,
zgomotul celor ce petrec s‑a oprit,
bucuria lirei s‑a sfârșit.
Nu se mai bea vin cântând,
iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.
Cetatea pustie stă dărâmată;
toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.
Pe străzi ei strigă după vin;
orice bucurie s‑a dus
și veselia a fost izgonită din țară.
Cetatea e lăsată în ruine,
iar poarta îi este sfărâmată.
Pe întinderea pământului
și în mijlocul popoarelor
va fi ca atunci când se scutură măslinul,
ca atunci când rămân câțiva ciorchini după culesul viei.
Ei își înalță glasurile, strigă de bucurie
și aclamă, dinspre apus, măreția Domnului.
De aceea voi, cei din răsărit,
slăviți‑L pe Domnul!
Cei de pe insulele mării,
slăviți Numele Domnului,
Dumnezeul lui Israel!
De la marginile pământului auzim cântându‑se:
„Slavă Celui Drept!“
Eu însă zic: „Mă ofilesc! Mă ofilesc!
Vai de mine!
Trădătorii au trădat,
trădătorii au comis trădare!“
Groaza, groapa și cursa te așteaptă,
locuitor al pământului!
Oricine va fugi la sunet de groază
va cădea în groapă
și oricine va ieși din groapă
va fi prins în cursă.
Căci stăvilarele din înălțime sunt deschise
și temeliile pământului se cutremură.
Pământul este făcut fărâme,
pământul este rupt în bucăți,
pământul este zguduit cu putere.
Pământul se clatină ca un om beat,
se leagănă ca o colibă.
Fărădelegea lui apasă greu asupra lui;
el cade, și nu se mai ridică.
În ziua aceea, Domnul va pedepsi
oștirea de sus, în înălțime,
și pe împărații pământului, pe pământ.
Vor fi adunați împreună,
ca prizonierii, într‑o groapă.
Vor fi închiși într‑o închisoare
și, după multe zile, vor fi pedepsiți.
Atunci luna va fi umilită,
iar soarele făcut de rușine,
pentru că Domnul Oștirilor va domni
pe muntele Sion și în Ierusalim,
înaintea bătrânilor Săi, în slavă.
Isaia 25:1-12
Laudă pentru eliberarea de sub opresiune
O, Doamne, Tu ești Dumnezeul meu!
Te voi înălța și voi aduce mulțumiri Numelui Tău,
căci ai făcut lucruri minunate,
lucruri plănuite demult,
care s‑au împlinit cu credincioșie.
Ai prefăcut cetatea într‑un morman de moloz,
citadela într‑o ruină.
Fortăreața străinilor nu mai este o cetate;
ea nu va mai fi niciodată rezidită.
De aceea popoarele puternice Te vor slăvi;
cetățile neamurilor groaznice se vor teme de Tine.
Căci Tu ai fost un refugiu pentru cel sărac,
un refugiu pentru cel nevoiaș în necazul său,
un adăpost în furtună
și o umbră în mijlocul caniculei,
atunci când suflarea celor groaznici
era ca furtuna împotriva unui zid,
ca arșița soarelui într‑un loc uscat.
Tu aduci la tăcere zarva străinilor
și, așa cum căldura este domolită de umbra unui nor,
tot astfel și cântarea celor groaznici încetează.
Domnul Oștirilor va pregăti
pe muntele acesta, pentru toate popoarele,
un ospăț cu cărnuri grase,
un ospăț cu vinuri bune –
cărnuri pline de măduvă
și vinuri limpezite.
Pe muntele acesta El va nimici vălul
care acoperă toate popoarele,
învelitoarea care înfășoară toate neamurile.
El va înghiți moartea pentru totdeauna.
Stăpânul Domn va șterge lacrimile de pe toate fețele
și va îndepărta de pe tot pământul disprețul poporului Său,
căci Domnul a vorbit.
În ziua aceea se va zice:
„Iată, Acesta este Dumnezeul nostru.
Am nădăjduit în El, și El ne‑a mântuit.
Acesta este Domnul în Care am nădăjduit.
Să fim veseli și să ne bucurăm în mântuirea Sa!“
Mâna Domnului se va odihni pe muntele acesta.
Moabiții însă vor fi călcați de El în picioare10 Sau: vor fi călcați în picioare acolo unde se află.,
așa cum este călcat în picioare paiul în bălegar.
Își vor întinde mâinile în mijlocul lui,
cum își întinde înotătorul mâinile să înoate.
Mândria lor va fi doborâtă
în pofida îndemânării11 Sensul termenului ebraic este nesigur. mâinilor lor.
El va dărâma fortificațiile înalte ale zidurilor tale,
le va doborî
și le va arunca la pământ,
chiar în țărână.
Isaia 26:1-21
Cântarea lui Iuda
În ziua aceea, în țara lui Iuda se va cânta această cântare:
„Avem o cetate puternică!
Dumnezeu a făcut izbăvire
din zidurile și meterezele ei!
Deschideți porțile
ca să intre neamul cel drept,
cel ce păzește credincioșia!
Celui statornic
Tu îi asiguri pacea – da, pacea,
căci se încrede în Tine.
Încredeți‑vă în Domnul pentru totdeauna,
pentru că în Domnul4 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice., da, în Domnul,
aveți o Stâncă veșnică!
Căci El i‑a umilit pe cei ce locuiesc pe înălțimi,
a doborât cetatea cea îngâmfată;
a doborât‑o la pământ,
a aruncat‑o în țărână.
Ea este călcată în picioare,
de picioarele celui sărac
și strivită sub pașii celor nevoiași.“
Calea celui drept este netedă,
cărarea celui drept pe care Tu o netezești este dreaptă.
Da, Doamne, umblând pe cărarea poruncilor8 Sau: judecăților. Tale,
Te așteptăm!
Numele Tău și aducerea-aminte cu privire la Tine
sunt dorința sufletului nostru.
Sufletul meu tânjește după Tine noaptea
și duhul dinăuntrul meu Te caută dis‑de‑dimineață,
căci atunci când judecățile Tale sunt pe pământ,
locuitorii lumii învață dreptatea.
Chiar dacă celui rău i se arată bunăvoință,
el tot nu învață dreptatea;
tot nedrept se poartă chiar într‑o țară unde domnește dreptatea,
și nu privește la măreția Domnului.
Doamne, mâna Ta este ridicată,
dar ei n‑o văd.
Lasă‑i să‑Ți vadă râvna pentru poporul Tău și să li se facă rușine!
Lasă ca focul pregătit pentru vrăjmașii Tăi să‑i mistuie!
Doamne, Tu vei așeza pacea pentru noi,
căci, într-adevăr, toate lucrările noastre,
Tu le‑ai înfăptuit pentru noi.
Doamne, Dumnezeul nostru,
și alți stăpâni în afară de Tine au domnit peste noi,
dar noi recunoaștem doar Numele Tău.
Cei morți nu vor mai trăi,
umbrele nu se vor mai ridica,
căci i‑ai pedepsit, i‑ai nimicit
și ai distrus toată amintirea cu privire la ei.
Tu, Doamne, ai înmulțit neamul;
ai înmulțit neamul și ai lărgit toate hotarele țării.
Tu ai fost slăvit!
Doamne, ei Te‑au căutat
când erau în necaz.
Când îi disciplinai,
ei își revărsau geamătul.
Ca o femeie însărcinată și gata să nască,
care se zvârcolește și țipă în durerile ei,
așa eram noi înaintea Ta, Doamne.
Am zămislit, ne‑am zvârcolit în dureri,
dar am născut vânt.
N‑am adus izbăviri pe pământ,
iar locuitorii lumii nu sunt născuți.18 Lit.: cad. Sensul versului este nesigur.
Dar morții Tăi vor învia.
Cadavrul meu se va ridica.
Treziți‑vă și cântați de bucurie,
cei ce locuiți în țărână!
Căci roua Ta este roua luminilor,
iar pământul va scoate afară umbrele19 Sensul versului este nesigur.!
Du‑te, poporul meu, intră în odăile tale
și închide ușile după tine!
Ascunde‑te pentru câteva clipe,
până va trece indignarea!
Căci, iată, Domnul iese din Locuința Sa
ca să‑i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor.
Pământul va arăta sângele vărsat pe el
și nu‑și va mai ascunde ucișii.
