2 Regi 21:1-26
Domnia lui Manase peste Iuda
(2 Cron. 33:1-10, 18-20)
Manase era în vârstă de doisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și cinci de ani. Mama sa se numea Hefți‑Ba1 Nume care înseamnă: Plăcerea mea este în ea.. El a făcut ce este rău în ochii Domnului, luându‑se după urâciunile neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israel. A rezidit înălțimile pe care le distrusese tatăl său, Ezechia, a ridicat altare lui Baal, a făcut un stâlp al Așerei3, 7 Vezi nota de la 13:6., cum făcuse Ahab, regele lui Israel, și s‑a închinat întregii oștiri a cerurilor și i‑a slujit. A zidit altare în Casa Domnului, despre care Domnul spusese: „În Ierusalim Îmi voi pune Numele.“ El a zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale Casei Domnului. Și‑a trecut fiul prin foc6 Sau: Și‑a sacrificat fiul în foc., s‑a ocupat cu prezicerea6 Vezi notele de la Gen. 44:5, 17; Lev. 19:26 și Deut. 18:10. și cu interpretarea semnelor6 Vezi nota de la 17:17., a apelat la cei ce întreabă duhurile morților și la cei care cheamă spiritele6 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11.. El a făcut mult rău în ochii Domnului, mâniindu‑L. A pus în Casă chipul cioplit al Așerei pe care‑l făcuse, în Casa despre care Domnul îi spusese lui David și lui Solomon, fiul acestuia: „În Casa aceasta și în Ierusalim, pe care l‑am ales dintre toate cetățile semințiilor lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie. Nu voi mai face ca piciorul lui Israel să rătăcească afară din țara pe care le‑am dat‑o părinților lor, dacă vor avea grijă să împlinească tot ce le‑am poruncit, potrivit cu toată Legea pe care le‑a dat‑o robul Meu Moise.“ Dar ei n‑au ascultat și Manase i‑a dus în rătăcire, astfel că ei au făcut mai mult rău decât toate neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea fiilor lui Israel.
Atunci Domnul a vorbit prin robii Săi, profeții, zicând:
„Manase, regele lui Iuda, a săvârșit aceste urâciuni, a făcut mai mult rău decât tot ce făcuseră amoriții înainte de el și l‑a făcut și pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui. De aceea așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi aduce o nenorocire peste Ierusalim și peste Iuda, care va răsuna în urechile oricui o va auzi.» Voi întinde peste Ierusalim funia de măsură folosită împotriva Samariei și firul de plumb folosit împotriva familiei lui Ahab. Voi curăți Ierusalimul cum curăță cineva o farfurie, ștergând‑o și întorcând‑o cu fața în jos. Voi părăsi rămășița moștenirii Mele și o voi da în mâinile dușmanilor ei. Va ajunge de jaful și de prada dușmanilor ei pentru că a făcut ce este rău în ochii Mei și M‑a mâniat din ziua în care părinții ei au ieșit din Egipt și până în ziua aceasta.“
De asemenea, Manase a umplut Ierusalimul, de la un capăt la celălalt, cu sângele nevinovat pe care l‑a vărsat, în afară de păcatul de a‑l fi făcut pe Iuda să păcătuiască și să săvârșească ce este rău în ochii Domnului.
Celelalte fapte ale lui Manase, tot ce a făcut el și păcatele pe care le‑a săvârșit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? Manase a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în grădina palatului său, în Grădina lui Uza18, 26 Probabil o formă prescurtată a lui Uzia (vezi nota de la 15:1).. În locul lui a domnit fiul său Amon.
Domnia lui Amon peste Iuda
(2 Cron. 33:21-25)
Amon era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de doi ani. Mama sa se numea Meșulemet și era fiica lui Haruț din Iotba. El a făcut ce este rău în ochii Domnului, la fel cum făcuse tatăl său Manase. A umblat în toate căile în care umblase și tatăl său, slujind și închinându‑se idolilor cărora le slujise și Manase. L‑a părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinților săi, și nu a umblat pe Calea Domnului.
Slujitorii lui Amon au uneltit împotriva lui și l‑au omorât pe rege în palatul lui, dar poporul țării i‑a omorât pe toți aceia care uneltiseră împotriva regelui Amon. Apoi, în locul lui Amon, poporul țării l‑a făcut rege pe fiul acestuia, Iosia.
Celelalte fapte pe care le‑a făcut Amon, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? El a fost înmormântat în mormântul său, în Grădina lui Uza, iar în locul lui a domnit fiul său Iosia.
2 Regi 22:1-20
Domnia lui Iosia peste Iuda
(2 Cron. 34:1-2, 8-13)
Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fiica lui Adaia din Boțkat. El a făcut ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe toată calea tatălui său David, fără a se abate la dreapta sau la stânga.
În al optsprezecelea an al regelui Iosia, regele l‑a trimis pe scribul său Șafan, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam, la Casa Domnului, zicându‑i: „Suie‑te la marele preot Hilchia și spune‑i să strângă argintul care a fost adus la Casa Domnului, cel care fusese adunat de la popor de către paznicii porții. Să se dea acest argint celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia să‑l dea lucrătorilor care sunt la Casa Domnului, adică celor ce fac restaurarea Casei: tâmplarilor, constructorilor și zidarilor. Să li se mai dea și pentru cumpărarea lemnelor și a pietrelor cioplite necesare pentru restaurarea Casei, dar să nu li se ceară socoteală de argintul încredințat lor, căci ei lucrează cu credincioșie.“
Cartea Legii este găsită în Casa Domnului
(2 Cron. 34:14-28)
Atunci marele preot Hilchia i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan, iar acesta a citit‑o. Scribul Șafan s‑a dus la rege și i‑a adus regelui următorul mesaj: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în Casă și l‑au dat celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului.“ Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte.“ Și Șafan a citit din ea înaintea regelui.
Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii și‑a sfâșiat hainele. Și regele le‑a poruncit preotului Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Micaia, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând: „Duceți‑vă și întrebați‑L pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru întreg Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului, care s‑a aprins împotriva noastră pentru că părinții noștri n‑au ascultat de cuvintele acestei Cărți și n‑au împlinit tot ce este scris în ea cu privire la noi.“
Preotul Hilchia, Ahikam, Acbor, Șafan și Asaia s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tikva, fiul lui Harhas14 Numit și Hasrah; compară cu 2 Cron. 34:22., păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou14 Sau: al doilea cartier, posibil o zonă a orașului unde locuiau cei mai înstăriți.. Ei au vorbit cu ea, și ea le‑a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine, că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu tot ce este scris în Cartea pe care a citit‑o regele lui Iuda. Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toată lucrarea mâinilor lor, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc și nu se va stinge!» Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit: ‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înaintea Domnului, când ai auzit ce am rostit împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, – că vor ajunge de spaimă și de blestem, – pentru că ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul! De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc!’»“
Ei i‑au adus regelui răspunsul acesta.
