1 Cronici 22:1-19
David a zis atunci: „Aici să fie Casa Domnului Dumnezeu și aici să fie altarul pentru arderile‑de‑tot ale lui Israel.“
Pregătiri pentru construirea Casei Domnului
Apoi David a poruncit să fie strânși străinii din țara lui Israel și a numit dintre ei cioplitori care să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. David a mai pregătit fier din belșug pentru cuiele necesare ușilor de la intrări și pentru scoabe, precum și bronz care era atât de mult, încât nu se putea cântări. El a pregătit și lemne de cedru, foarte multe la număr, căci sidonienii și tyrienii îi aduseseră lui David lemn de cedru din belșug.
David zisese: „Solomon, fiul meu, este tânăr și plăpând, iar Casa care va fi zidită Domnului trebuie să fie nespus de măreață, de mare renume și splendoare în ochii tuturor țărilor. Voi face pregătiri pentru zidirea ei.“ Astfel, David a făcut multe pregătiri înainte de moartea sa.
Delegarea lui Solomon pentru construirea Casei Domnului
Apoi l‑a chemat pe Solomon, fiul său, și i‑a poruncit să zidească o Casă Domnului, Dumnezeul lui Israel. David i‑a zis lui Solomon: „Fiule, aveam pe inimă să zidesc o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul meu. Dar Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: «Tu ai vărsat mult sânge și ai purtat mari războaie. Nu tu vei zidi o Casă pentru Numele Meu, căci ai vărsat înaintea Mea mult sânge pe pământ. Iată că ți se va naște un fiu care va fi un om al odihnei, iar Eu îi voi da odihnă din partea tuturor dușmanilor săi de jur împrejur. Numele lui va fi Solomon9 Solomon sună asemănător cu termenul ebraic pentru pace. și în timpul zilelor lui îi voi da lui Israel pace și liniște. El va zidi o Casă Numelui Meu. El Îmi va fi fiu, iar Eu îi voi fi Tată. Voi întări pe vecie tronul domniei lui peste Israel.»
Și acum, fiule, Domnul să fie cu tine, ca să reușești să zidești o Casă Domnului, Dumnezeul tău, așa cum a vorbit El cu privire la tine. Domnul să‑ți dea chibzuință și pricepere, ca astfel, atunci când El te va pune să domnești peste Israel, să păzești Legea Domnului, Dumnezeul tău. Vei reuși dacă vei veghea să împlinești hotărârile și judecățile pe care Domnul le‑a dat lui Moise pentru Israel. Fii tare și curajos! Să nu te temi și să nu te înspăimânți!
Iată că, prin truda mea, am pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanți14 Aproximativ 3000 t. de aur, un milion14 Aproximativ 30000 t. de talanți de argint, precum și bronz și fier care nu se poate cântări căci este foarte mult; am pregătit, de asemenea, lemne și pietre. La acestea tu trebuie să mai adaugi. Ai cu tine mulți lucrători: tăietori și cioplitori în piatră și în lemn și tot felul de meseriași iscusiți în orice lucrare. Aur, argint, bronz și fier este din belșug, deci începe să lucrezi! Domnul să fie cu tine.“
Delegarea căpeteniilor pentru construirea Casei Domnului
David a poruncit tuturor căpeteniilor lui Israel să‑l ajute pe fiul său, Solomon. „Nu este oare Domnul, Dumnezeul vostru, cu voi? Nu v‑a dat odihnă de jur împrejur, din moment ce a dat în mâna mea pe locuitorii țării? Nu este țara supusă înaintea Domnului și înaintea poporului Său? Acum, lăsați‑vă inima și sufletul să‑L caute pe Domnul, Dumnezeul vostru. Începeți să zidiți Sfântul Lăcaș al Domnului Dumnezeu, ca să poată fi adus Chivotul Legământului Domnului și obiectele cele sfinte ale lui Dumnezeu în Casa zidită pentru Numele Domnului.“
1 Cronici 23:1-32
Măsuri de organizare a cultului: împărțirea pe familii și pe slujbe
Când David a ajuns bătrân și sătul de zile, l‑a făcut rege peste Israel pe Solomon, fiul său. El a adunat toate căpeteniile lui Israel, preoții și leviții. Au fost numărați leviții de la vârsta de treizeci de ani în sus, numărul total al bărbaților fiind de treizeci și opt de mii. David a zis: „Dintre aceștia, douăzeci și patru de mii să supravegheze slujba de la Casa Domnului, șase mii să fie supraveghetori și judecători, patru mii – portari, iar alte patru mii să Îl laude pe Domnul cu instrumentele pe care eu le‑am făcut ca să‑L lăudăm.“
David i‑a împărțit pe cete, potrivit fiilor lui Levi: Gherșon, Chehat și Merari.
Din partea gherșoniților:
Ladan și Șimei.
Fiii lui Ladan au fost:
căpetenia Iehiel, apoi Zetam și Ioel – în total trei.
Fiii lui Șimei au fost:
Șelomit, Haziel și Haran – în total trei.
Acestea au fost căpeteniile familiilor lui Ladan.
Fiii lui Șimei au fost:
Iahat, Ziza, Ieuș și Beria. Aceștia patru au fost fii ai lui Șimei.
Iahat era căpetenia, iar Ziza era cel de‑al doilea; Ieuș și Beria nu au avut mulți fii, astfel că ei au fost numărați ca și cum ar fi o singură familie.
Fiii lui Chehat au fost:
Amram, Ițhar, Hebron și Uziel – în total patru.
Fiii lui Amram au fost:
Aaron și Moise. Aaron a fost separat de popor, ca să sfințească lucrurile preasfinte, el și fiii lui pe vecie, ca să aducă tămâie înaintea Domnului, ca să slujească și ca să binecuvânteze în Numele Lui pe vecie. Fiii lui Moise, omul lui Dumnezeu, au fost incluși în seminția lui Levi.
Fiii lui Moise au fost:
Gherșom și Eliezer.
Fiul lui Gherșom a fost căpetenia Șebuel.
Fiul lui Eliezer a fost căpetenia Rehabia.
Eliezer nu a mai avut alți fii, însă urmașii lui Rehabia au fost numeroși.
Fiul lui Ițhar a fost căpetenia Șelomit.
Fiii lui Hebron au fost:
căpetenia Ieria, Amaria – al doilea, Iahaziel – al treilea, Iekamam – al patrulea.
Fiii lui Uziel au fost:
căpetenia Mica și Ișia – cel de‑al doilea.
Fiii lui Merari au fost:
Mahli și Muși.
Fiii lui Mahli au fost:
Elazar și Chiș.
Elazar a murit fără să aibă fii, ci numai fiice. Prin urmare, fiii lui Chiș, rudele acestora, le‑au luat de soții.
Fiii lui Muși au fost:
Mahli, Eder și Ieremot – în total trei.
Aceștia au fost urmașii lui Levi, potrivit familiilor lor, căpetenii în familiile lor, care au fost numărați după numărul numelor lor, cei care aveau să facă lucrarea pentru slujba de la Casa Domnului, de la vârsta de douăzeci de ani în sus. Căci David spusese: „Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat odihnă poporului Său și va locui în Ierusalim pe vecie, iar leviții nu vor mai avea de purtat Tabernaculul și toate obiectele lui pentru slujbă.“ Potrivit ultimelor cuvinte ale lui David, acesta a fost numărul leviților de la vârsta de douăzeci de ani în sus.
Îndatorirea lor era să‑i ajute pe urmașii lui Aaron la slujba de la Casa Domnului, îngrijindu‑se de curți, de odăi, de curățirea tuturor lucrurilor sfinte, de împlinirea oricărei lucrări pentru slujba de la Casa lui Dumnezeu, precum și de pâinea prezentării, de făina aleasă, folosită la darurile de mâncare, de plăcintele nedospite, de tăvi, de vasele pentru frământat și de vasele de orice cantitate și mărime. Ei aveau să se înfățișeze în fiecare dimineață ca să‑I mulțumească și să‑L laude pe Domnul. Tot așa trebuiau să facă și seara, precum și cu prilejul tuturor arderilor‑de‑tot aduse Domnului de Sabat, de lună nouă31 Vezi Num. 28:11-15. și de sărbători. Ei aveau să slujească neîncetat înaintea Domnului, după un număr stabilit și conform hotărârilor luate cu privire la ei.
Așadar, ei trebuiau să își împlinească îndatoririle față de Cortul Întâlnirii și de Locul Sfânt, ajutându‑i pe urmașii lui Aaron, frații lor, la slujba de la Casa Domnului.
