1 Samuel 24:1-22
David îi cruță viața lui Saul
Când Saul s‑a întors de la urmărirea filistenilor, l‑au înștiințat, zicând: „David se află în pustia En‑Ghedi.“ Atunci Saul a luat din tot Israelul trei mii de bărbați aleși și a plecat în căutarea lui David și a oamenilor săi, la răsărit de Stâncile Țapilor Sălbatici. A ajuns la stânile de oi, care se aflau lângă drum. Acolo era o peșteră, iar Saul a intrat în ea să‑și acopere picioarele3 Eufemism ebraic cu sensul: pentru nevoile sale (vezi și Jud. 3:24).. David și oamenii lui se aflau la capătul peșterii.
Oamenii lui David i‑au zis:
– Iată ziua despre care ți‑a spus Domnul: „Iată, îl dau pe dușmanul tău în mâinile tale, iar tu să‑i faci ce consideri că este bine.4 Lit.: să‑i faci ceea ce este bine în ochii tăi.“
David s‑a ridicat și a tăiat pe furiș colțul mantiei lui Saul. După aceea însă pe David l‑a mustrat cugetul pentru că tăiase colțul mantiei lui Saul.
El le‑a zis oamenilor săi:
– Să mă ferească Domnul să fac un asemenea lucru stăpânului meu, care este unsul Domnului, și anume să îmi ridic mâna asupra lui. Doar este unsul Domnului!
Cu aceste cuvinte David i‑a oprit pe oamenii săi și nu i‑a lăsat să‑l atace pe Saul. Apoi Saul s‑a sculat, a părăsit peștera și și‑a continuat drumul. După aceea s‑a ridicat și David și a ieșit din peșteră.
El a strigat după Saul, zicând:
– O, rege, stăpânul meu!
Când Saul s‑a uitat în urma sa, David s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat.
Apoi David i‑a zis lui Saul:
– De ce asculți cuvintele oamenilor care spun că David dorește să‑ți facă rău? Iată, în ziua aceasta ochii tăi au văzut că Domnul te‑a dat în mâna mea, chiar astăzi, în peșteră. Mi s‑a spus să te ucid, dar eu am avut milă de tine și am hotărât să nu ridic mâna asupra stăpânului meu pentru că el este unsul Domnului. Privește, părintele meu, privește colțul mantiei tale în mâna mea! Prin faptul că am tăiat colțul mantiei tale și nu te‑am ucis, să înțelegi și să recunoști că nu sunt vinovat de răutate sau de fărădelege și că nu am păcătuit împotriva ta. Cu toate acestea, tu mă pândești ca să‑mi iei viața. Domnul să judece între mine și tine și Domnul să mă răzbune față de tine. Mâna mea însă nu va fi împotriva ta. Așa cum spune vechiul proverb: „Răutatea de la cei răi iese.“ Mâna mea însă nu va fi împotriva ta. După cine a ieșit regele lui Israel? Pe cine urmărești? Un câine mort? Un singur purice? Domnul să fie judecător și să judece între mine și tine! Să privească, să‑mi susțină cauza și să mă izbăvească din mâna ta!
Când David a terminat de spus aceste cuvinte lui Saul, acesta a zis:
– Tu ești, cu adevărat, fiul meu David?
Apoi a plâns cu voce tare, zicându‑i lui David:
– Tu ești mai drept decât mine, pentru că tu m‑ai tratat bine, chiar dacă eu te‑am tratat rău. Astăzi ai dovedit bunătate față de mine pentru că, deși Domnul mă dăduse în mâna ta, tu nu m‑ai ucis. Dacă un om își întâlnește dușmanul, oare îi dă drumul cu bine? Domnul să‑ți răsplătească astăzi cu bine ceea ce ai făcut pentru mine! Acum, știu sigur că tu vei domni și că tronul lui Israel va fi al tău! Jură‑mi pe Domnul că nu îi vei stârpi pe urmașii mei după mine și că nu îmi vei șterge numele din familia tatălui meu.
David i‑a jurat lui Saul, după care Saul a plecat acasă. În timpul acesta David cu oamenii săi s‑au suit în fortăreață22 Vezi nota de la 22:4..
1 Samuel 25:1-44
David, Nabal și Abigail
Samuel a murit. Tot Israelul s‑a adunat, l‑a jelit și apoi l‑au înmormântat acasă la el, în Rama. Atunci David s‑a ridicat și a coborât în pustia Paran.
În Maon se afla un om a cărui avere era în Carmel. Era un om foarte bogat: avea trei mii de oi și o mie de capre și tocmai se afla în Carmel pentru a‑și tunde oile. Numele lui era Nabal, iar numele soției lui era Abigail. Femeia avea un bun discernământ și era frumoasă la chip, însă bărbatul era aspru și rău în faptele lui; el era calebit.
În timp ce era în pustie, David a auzit că Nabal își tunde oile și a trimis zece tineri, zicându‑le: „Suiți‑vă la Carmel. Când ajungeți la Nabal să‑l salutați în numele meu, zicându‑i: «Să trăiești în pace tu, familia ta și tot ce este al tău! Am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost împreună cu noi, iar noi nu i‑am jignit, și n‑au suferit nicio pierdere în toate zilele cât au fost în Carmel. Întreabă‑ți slujitorii și îți vor spune. Fie ca tinerii să găsească bunăvoință înaintea ta8 Lit.: în ochii tăi. pentru că venim într‑o zi de bucurie. Acum dă‑le, te rugăm, robilor tăi și fiului tău David, ceea ce ai la îndemână.»“
Tinerii lui David au venit la Nabal și i‑au spus toate aceste cuvinte în numele lui David, după care au așteptat. Nabal însă le‑a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David și cine este fiul lui Ișai? Astăzi sunt mulți robi care fug de la stăpânii lor. Să iau oare pâinea mea, apa mea și carnea pe care am pregătit‑o pentru cei ce‑mi tund oile și s‑o dau unor oameni care sunt de nu știu unde?“
Tinerii lui David au făcut cale-ntoarsă și i‑au spus lui David toate aceste cuvinte. Atunci David le‑a zis oamenilor săi: „Fiecare să‑și încingă sabia!“ Și fiecare și‑a încins sabia. David și‑a încins și el sabia și după el s‑au suit cam patru sute de bărbați, în timp ce două sute au rămas la bagaje.
Unul dintre slujitori i‑a spus lui Abigail, soția lui Nabal: „Iată, David a trimis mesageri din pustie pentru a‑l saluta pe stăpânul nostru, iar acesta s‑a răstit la ei. Totuși, acești oameni au fost foarte buni cu noi. Nu ne‑au jignit și n‑am suferit nicio pierdere în toate zilele cât am mers cu ei, atunci când eram pe câmp. Au fost un zid pentru noi atât ziua, cât și noaptea, în toate zilele cât am fost cu ei, păzind oile. Acum, gândește‑te și vezi ce ai de făcut, pentru că răul este hotărât împotriva stăpânului nostru și împotriva întregii lui familii. El este atât de ticălos17 Lit.: un fiu al lui Belial. Sensul literal al termenului Belial este fără folos(ință), fără utilitate (bun de nimic). În sens lărgit, termenul se poate traduce cu ticălos, netrebnic. Vezi și nota din 2 Cor. 6:15., încât nimeni nu poate să‑i vorbească.“
Abigail a luat în grabă o sută de pâini, două burdufuri de vin, cinci oi gata pregătite, cinci măsuri18 Aproximativ 35 l. de grâne prăjite, o sută de ciorchini de stafide și două sute de turte de smochine și le‑a așezat pe măgari. Apoi le‑a zis slujitorilor ei: „Mergeți înaintea mea, iar eu vă voi urma“. Soțului ei, Nabal, nu i‑a spus însă nimic.
În timp ce ea cobora, călare pe măgar, prin zona umbrită20 Sau: printr‑o trecătoare. a muntelui, iată că David și oamenii lui tocmai veneau înspre ea, așa că aceasta i‑a întâlnit. David zisese: „Degeaba am păzit în pustie tot ceea ce avea acest om, astfel încât nu i s‑a pierdut nimic. El mi‑a întors rău pentru bine. Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea22 Formulă tipică de jurământ (lit.: Așa să facă Dumnezeu și chiar mai mult). cu vrăjmașii lui David dacă voi lăsa în viață, până dimineață, vreun bărbat dintre toți cei ce sunt ai lui Nabal.“
Când Abigail l‑a văzut pe David, a descălecat repede de pe măgar, și‑a plecat fața înaintea lui și i s‑a închinat până la pământ.
Ea a căzut la picioarele lui și a zis:
– Numai asupra mea să fie vina, stăpâne. Lasă, te rog, pe slujitoarea ta să‑ți vorbească și ascultă cuvintele slujitoarei tale. Te rog, stăpâne, nu‑ți pune mintea cu acel om ticălos25 Lit.: Belial. Vezi nota de la v. 17., care este Nabal, pentru că așa cum îi este numele, așa este și el. Nabal25 Nabal înseamnă Nebun. îi este numele și nebunia se ține de el. Eu însă, slujitoarea ta, nu i‑am văzut pe tinerii stăpânului meu, pe care tu i‑ai trimis. Acum, stăpâne, viu este Domnul și viu este sufletul tău că Domnul te‑a oprit de la vărsare de sânge și de la răzbunare. Dușmanii tăi și cei ce vor răul stăpânului meu să fie ca Nabal! Darul acesta, pe care l‑a adus roaba ta stăpânului meu, să fie dat tinerilor care‑l urmează pe stăpânul meu. Iartă, te rog, fărădelegea slujitoarei tale. Căci Domnul îi va face sigur stăpânului meu o Casă trainică, deoarece stăpânul meu poartă războaiele Domnului. Să nu se găsească răutate în tine în toate zilele tale. Iar dacă se va ridica vreun om ca să te urmărească și să caute să‑ți ia viața, viața stăpânului meu va fi legată în mănunchiul celor vii, la Domnul, Dumnezeul tău. Însă viața dușmanilor tăi El o va azvârli ca dintr‑o praștie. Când Domnul îi va face stăpânului meu tot ceea ce a spus de bine cu privire la el și îl va pune conducător peste Israel, să nu fie vărsarea de sânge și răzbunarea o remușcare sau o poticnire a inimii pentru stăpânul meu. Când Domnul îi va face bine stăpânului meu, atunci să‑ți aduci aminte de slujitoarea ta.
David i‑a răspuns lui Abigail:
– Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care te‑a trimis astăzi să mă întâlnești. Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să fii tu, care m‑ai oprit în această zi de la vărsare de sânge și de la răzbunare. Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care m‑a oprit să‑ți fac rău, că dacă nu te‑ai fi grăbit să vii în întâmpinarea mea, până în zorii dimineții nu ar fi fost lăsat în viață niciun bărbat dintre cei ce sunt ai lui Nabal.
Apoi David a luat din mâna ei ceea ce ea îi adusese și i‑a zis:
– Suie‑te în pace acasă. Să știi că am ascultat glasul tău și că ți‑am împlinit cererea.
Când Abigail a ajuns la Nabal, acesta dădea în casa lui un ospăț, ca ospățul unui rege. Inima lui Nabal era veselă și el era foarte beat. Ea nu i‑a spus nimic până în zorii dimineții. Dimineața, când Nabal nu mai era amețit de vin, soția lui i‑a istorisit tot ce se întâmplase. Atunci inima lui a primit o lovitură de moarte37 Lit.: Inima lui a murit în interiorul lui., și el s‑a făcut ca o piatră. Cam după zece zile, Domnul l‑a lovit pe Nabal, iar acesta a murit. Când David a auzit că Nabal a murit, a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Care mi‑a apărat cauza cu privire la disprețul din partea lui Nabal și l‑a oprit pe robul Său de la rău. Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să se întoarcă împotriva capului său.“
Apoi David a trimis să‑i spună lui Abigail că vrea s‑o ia de soție.
Când slujitorii lui David au ajuns la Abigail, la Carmel, i‑au vorbit, zicând:
– David ne‑a trimis la tine ca să te luăm pentru a‑i fi soție.
Atunci ea s‑a ridicat și s‑a plecat cu fața la pământ, zicând:
– Iată, slujitoarea ta este ca o roabă gata să spele picioarele slujitorilor stăpânului meu.
Apoi Abigail s‑a ridicat repede, a încălecat pe un măgar și a plecat însoțită de cinci servitoare ale sale. A mers după mesagerii lui David și a devenit soția acestuia. David o luase de soție și pe Ahinoam din Izreel, astfel că amândouă au devenit soțiile lui. Saul a dat‑o pe fiica sa Mihal, care era soția lui David, lui Paltiel44 TM: Palti, o variantă a lui Paltiel., fiul lui Laiș, care era din Galim.
