I Ioan 1:1-10
Cuvântul vieții
Ceea ce era de la început, ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noștri, ceea ce am privit și ceea ce mâinile noastre au atins cu privire la Cuvântul vieții1 Autorul începe fraza, dar în mod intenționat o lasă în suspensie pentru a muta atenția destinatarului spre subiectul scrisorii (stil cunoscut sub numele de anacolut). – căci viața a fost arătată, iar noi am văzut și mărturisim și vă vestim viața veșnică care era cu Tatăl și care ne‑a fost arătată – deci ceea ce am văzut și am auzit, vă vestim și vouă, pentru ca și voi să aveți părtășie cu noi. Și părtășia noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său, Isus Cristos. Scriem aceste lucruri pentru ca bucuria noastră4 Unele mss conțin: voastră. să fie deplină.
Umblând în lumină
Și acesta este mesajul pe care l‑am auzit de la El și pe care vi‑l vestim: Dumnezeu este lumină și în El nu este nicio urmă de întunecime5 În această epistolă, se face distincție între termenul de genul neutru skotos (întuneric) și termenul de genul feminin skotia (întunecime; umbră). Gradarea aceasta ajută la nuanțarea stilistică. Vezi v. 6; 2:8-9, 11.. Dacă spunem că avem părtășie cu El, dar umblăm în întuneric, mințim și nu trăim6 Lit.: nu facem. adevărul. Dacă însă umblăm în lumină, după cum El este în lumină, avem părtășie unii cu alții, iar sângele lui Isus, Fiul Său, ne curățește de orice păcat. Dacă zicem că nu avem păcat, ne ducem în rătăcire8 Sau: ne înșelăm. pe noi înșine și adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate. Dacă zicem că n‑am păcătuit, Îl facem mincinos, și Cuvântul Lui nu este în noi.
I Ioan 2:1-29
Copilașii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiți1 Cu referire la păcatul obișnuit, care poate surveni din cauza fragilității naturii umane (compară cu textul din 3:4-9 unde se are în vedere persistența voită în păcat și neascultare, păcatul ca mod de viață, fără dorință de schimbare).. Dar dacă cineva păcătuiește, avem la Tatăl un Apărător1 Gr.: parakletos, care poate avea mai multe sensuri: avocat; mijlocitor; sfătuitor; mângâietor; ajutor. Aria semantică a termenului grecesc este foarte largă și nu poate fi acoperită complet de un singur termen din limbajul contemporan. Vezi și In. 14:16, unde termenul este folosit cu referire la Duhul Sfânt., pe Isus Cristos cel drept. El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre și nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Prin aceasta știm că Îl cunoaștem: dacă păzim poruncile Lui. Cel ce zice: „Îl cunosc!“, dar nu păzește poruncile Lui, este un mincinos, iar adevărul nu este în el. Însă, în cel ce păzește Cuvântul Lui, dragostea lui5 Sau: pentru. Dumnezeu a ajuns într-adevăr desăvârșită. Prin aceasta știm că suntem în El. Cel ce zice că rămâne în El este dator să umble6 Cu sensul de a trăi. și el așa cum a umblat Isus.
O poruncă nouă
Preaiubiților, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care o aveți de la început. Această poruncă veche este Cuvântul pe care l‑ați auzit. Totuși, vă scriu o poruncă nouă, care este adevărată în El și în voi, pentru că întunecimea trece, iar lumina adevărată luminează deja. Cel ce zice că este în lumină, dar îl urăște pe fratele său, este încă în întunecime. Cel care‑l iubește pe fratele său rămâne în lumină și în el10 Sau: în ea (cu referire la lumină). nu este niciun prilej de poticnire10 Termenul grecesc skandalon se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire.. Dar cel care‑l urăște pe fratele său este în întunecime, umblă în întunecime și nu știe unde se duce, pentru că întunecimea i‑a orbit ochii.
Vă scriu, copilașilor,
pentru că păcatele vă sunt iertate datorită Numelui Său.
Vă scriu, părinților,
pentru că L‑ați cunoscut pe Cel Ce este de la început.
Vă scriu, tinerilor,
pentru că l‑ați învins pe cel rău.
V‑am scris, copilașilor,
pentru că L‑ați cunoscut pe Tatăl.
V‑am scris, părinților,
pentru că L‑ați cunoscut pe Cel Ce este de la început.
V‑am scris, tinerilor,
pentru că sunteți tari,
iar Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi
și l‑ați învins pe cel rău.
Nu iubiți lumea
Nu iubiți lumea, nici cele ce sunt în lume! Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Fiindcă tot ce este în lume – pofta firii, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții – nu este de la Tatăl, ci este din lume. Iar lumea și pofta ei trec, însă cel care face voia lui Dumnezeu rămâne pe vecie.
Ceasul de pe urmă și venirea anticristului
Copilașilor, este ceasul de pe urmă! Și, după cum ați auzit că vine anticrist, să știți că acum s‑au arătat mulți anticriști. Prin aceasta știm că este ceasul de pe urmă. Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieșind, au arătat că nu toți sunt dintre noi. Însă voi aveți ungerea20 Cu referire la Duhul Sfânt; vezi v. 27. de la Cel Sfânt și voi cunoașteți toate lucrurile20 Unele mss conțin: și voi toți cunoașteți.. Nu v‑am scris fiindcă nu cunoașteți adevărul, ci pentru că‑l cunoașteți și pentru că din adevăr nu iese nicio minciună. Cine este mincinosul, dacă nu cel care neagă că Isus este Cristosul22 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns.? Acela este anticristul: cel care‑I neagă pe Tatăl și pe Fiul. Oricine Îl neagă pe Fiul nu‑L are nici pe Tatăl. Cel care‑L mărturisește pe Fiul Îl are și pe Tatăl. Ceea ce ați auzit de la început, să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ceea ce ați auzit de la început, atunci și voi veți rămâne în Fiul și în Tatăl. Și promisiunea pe care El ne‑a făcut‑o este aceasta: viața veșnică.
V‑am scris aceste lucruri cu privire la cei ce vă duc în rătăcire. Cât despre voi, ungerea pe care ați primit‑o de la El rămâne în voi și nu aveți nevoie să vă învețe cineva. Dar, așa cum ungerea Lui vă învață cu privire la toate lucrurile, – iar ea este adevărată și nu este o minciună, așa cum v‑a învățat ea –, rămâneți în El.27 Sau: Dar, așa cum ungerea Lui vă învață cu privire la toate lucrurile, – iar ea este adevărată și nu este o minciună –, rămâneți în El, așa cum v‑a învățat ea.
Copii ai lui Dumnezeu
Și acum, copilașilor, rămâneți în El, pentru ca, atunci când El Se va arăta, să avem îndrăzneală28 În acest verset Ioan apelează la un joc de cuvinte, procedură stilistică pe care o folosește și în evanghelia sa: să avem îndrăzneală (parresia) la arătarea Lui (parousia). și să nu fim dați de rușine înaintea Lui, la venirea Lui. Dacă știți că El este drept, atunci știți și că oricine face dreptatea este născut din El.
