Bíbélì Mímọ́ Yorùbá Òde Òn

Jakọbu 1:1-27

1Jakọbu, ìránṣẹ́ Ọlọ́run àti ti Jesu Kristi Olúwa,

Sí àwọn ẹ̀yà méjìlá tí ó fọ́n káàkiri, orílẹ̀-èdè.

Àlàáfíà.

Àwọn ìṣòro àti àwọn ìdánwò

2Ẹ̀yin ará mi, nígbà tí ẹ̀yin bá bọ́ sínú onírúurú ìdánwò, ẹ ka gbogbo rẹ̀ sí ayọ̀; 3nítorí tí ẹ̀yin mọ̀ pé, ìdánwò ìgbàgbọ́ yín ń ṣiṣẹ́ sùúrù. 4Ṣùgbọ́n ẹ jẹ́ kí sùúrù kí ó ṣiṣẹ́ àṣepé, kí ẹ̀yin kí ó lè jẹ́ pípé àti aláìlábùkù tí kò ṣe aláìní ohunkóhun. 5Bí ó bá ku ọgbọ́n fún ẹnikẹ́ni, kí ó béèrè lọ́wọ́ Ọlọ́run ẹni tí fi fún gbogbo ènìyàn ní ọ̀pọ̀lọpọ̀, tí kì í sì ka àlébù sí; a ó sì fi fún un. 6Ṣùgbọ́n nígbà tí òun bá béèrè ní ìgbàgbọ́, ní àìṣiyèméjì rárá. Nítorí ẹni tí ó ń sé iyèméjì dàbí ìgbì omi Òkun, tí à ń ti ọwọ́ afẹ́fẹ́ bì síwá bì sẹ́yìn, tí a sì ń rú u sókè. 7Kí irú ènìyàn bẹ́ẹ̀ má ṣe rò pé, òun yóò rí ohunkóhun gbà lọ́wọ́ Olúwa; 8Ó jẹ ènìyàn oníyèméjì aláìlèdúró ní ọ̀nà rẹ̀ gbogbo.

9Ṣùgbọ́n jẹ́ kí arákùnrin tí ó ń ṣe onírẹ̀lẹ̀ máa ṣògo ní ipò gíga. 101.10-11: Isa 40.6-7.Àti ọlọ́rọ̀, ní ìrẹ̀sílẹ̀, nítorí bí ìtànná koríko ni yóò kọjá lọ. 11Nítorí oòrùn là ti òun ti ooru gbígbóná yóò gbẹ́ koríko, ìtànná rẹ̀ sì rẹ̀ dànù, ẹwà ojú rẹ̀ sì parun: bẹ́ẹ̀ pẹ̀lú ni ọlọ́rọ̀ yóò ṣègbé ní ọ̀nà rẹ̀.

12Ìbùkún ni fún ọkùnrin tí ó fi ọkàn rán ìdánwò; nítorí nígbà tí ó bá yege, yóò gba adé ìyè, tí Olúwa ti ṣèlérí fún àwọn tí ó fẹ́ ẹ.

13Kí ẹnikẹ́ni tí a dánwò kí ó má ṣe wí pé, “Láti ọwọ́ Ọlọ́run ni a ti dán mi wò.” Nítorí a kò lè fi búburú dán Ọlọ́run wò, òun náà kì í sì í dán ẹnikẹ́ni wò; 14Ṣùgbọ́n olúkúlùkù ni a ń dánwò nígbà tí a bá fi ọwọ́ ìfẹ́kúfẹ̀ẹ́ ara rẹ̀ fà á lọ tí a sì tàn án jẹ. 15Ǹjẹ́, ìfẹ́kúfẹ̀ẹ́ nígbà tí ó bá lóyún a bí ẹ̀ṣẹ̀, àti ẹ̀ṣẹ̀ náà nígbà tí ó bá dàgbà tán, a bí ikú.

16Kí a má ṣe tàn yín jẹ, ẹ̀yin ará mi olùfẹ́. 17Gbogbo ẹ̀bùn rere àti gbogbo ẹ̀bùn pípé láti òkè ni ó ti wá, ó sì sọ̀kalẹ̀ láti ọ̀dọ̀ baba ìmọ́lẹ̀ wá, lọ́dọ̀ ẹni tí kò lè yípadà gẹ́gẹ́ bí òjìji àyídà. 18Ó pinnu láti fi ọ̀rọ̀ òtítọ́ bí wa kí àwa kí ó le jẹ́ àkọ́so nínú ohun gbogbo tí ó dá.

Gbígbọ́ àti ṣíṣe ọrọ̀ náà

19Kí ẹ mọ èyí, ẹ̀yin ará mi olùfẹ́; jẹ́ kí olúkúlùkù ènìyàn kí ó máa yára láti gbọ́, kí ó lọ́ra láti fọhùn, kí ó si lọ́ra láti bínú; 20Nítorí ìbínú ènìyàn kì í ṣiṣẹ́ òdodo irú èyí tí Ọlọ́run ń fẹ́. 21Nítorí náà, ẹ lépa láti borí gbogbo èérí àti ìwà búburú tí ó gbilẹ̀ yíká, kí ẹ sì fi ọkàn tútù gba ọ̀rọ̀ náà tí a gbìn, tí ó lè gba ọkàn yín là.

22Ẹ má kan jẹ́ olùgbọ́ ọ̀rọ̀ náà lásán, kí ẹ má ba à ti ipa èyí tan ara yín jẹ́. Ẹ ṣe ohun tí ó sọ. 23Nítorí bí ẹnikẹ́ni bá jẹ́ olùgbọ́ ọ̀rọ̀ náà tí kò sì jẹ́ olùṣe, òun dàbí ọkùnrin tí ó ń ṣàkíyèsí ojú ara rẹ̀ nínú dígí 24Nítorí, lẹ́yìn tí ó bá ti ṣàkíyèsí ara rẹ̀, tí ó sì bá tirẹ̀ lọ, lójúkan náà òun sì gbàgbé bí òun ti rí. 25Ṣùgbọ́n ẹni tí ó bá ń wo inú òfin pípé, òfin òmìnira ni, tí ó sì dúró nínú rẹ̀, tí òun kò sì jẹ́ olùgbọ́ tí ń gbàgbé bí kò ṣe olùṣe rẹ̀, òun yóò jẹ́ alábùkún nínú iṣẹ́ rẹ̀.

26Bí ẹnikẹ́ni bá rò pé òun ń sin Ọlọ́run nígbà tí kò kó ahọ́n rẹ̀ ní ìjánu, ó ń tan ọkàn ara rẹ̀ jẹ, ìsìn rẹ̀ sì jẹ́ asán. 27Ìsìn mímọ́ àti aláìléèérí níwájú Ọlọ́run àti baba ni èyí, láti máa bojútó àwọn aláìní baba àti àwọn opó nínú ìpọ́njú wọn, àti láti pa ara rẹ̀ mọ́ láìlábàwọ́n kúrò nínú ayé.

Nouă Traducere În Limba Română

Iacov 1:1-27

1Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate1 Gr.: diaspora, termen folosit pentru a‑i descrie pe evreii răspândiți în lumea greco-romană (inclusiv pe cei care deveniseră creștini). printre neamuri: salutări1 Gr.: chairein, verb generic folosit ca formulă de salut atât în comunicarea scrisă, cât și în cea verbală. El mai poate însemna: Bucură‑te! Fii sănătos! Salut! Bun venit!!

Încercări și ispite

2Frații mei, să considerați ca având parte de cea mai mare bucurie atunci când treceți prin felurite ispite2 Sau: încercări, termenul grecesc putând fi tradus și astfel în acest context (vezi nota de la v. 12)., 3știind că testarea credinței voastre lucrează răbdare. 4Dar lăsați răbdarea să‑și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți4 Cuvântul din textul grecesc este din același radical cu termenul din expresia lăsați răbdarea să‑și ducă până la capăt lucrarea, și înseamnă finalizat, complet, finit, șlefuit, rafinat. El se referă la o lucrare care este încheiată, la un obiect care este finalizat până la ultimele detalii. și întregi, fără să vă lipsească nimic. 5Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s‑o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate și fără să mustre, și ea îi va fi dată. 6Dar s‑o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc, fiindcă cel ce se îndoiește este ca valul mării, purtat de vânt și împins încoace și încolo. 7Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8fiindcă este un om șovăielnic, nestatornic în toate căile lui.

9Fratele care este într‑o situație smerită să se laude cu înălțarea lui. 10Cel bogat însă să se laude cu smerirea lui, pentru că el va trece ca floarea ierbii. 11Soarele răsare cu căldura lui arzătoare și usucă iarba; floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere. Așa se va veșteji și cel bogat în căutările lui.

12Fericit este omul care îndură ispita12 Gr.: peirasmon, care înseamnă test, probă, încercare, dar care are și sensul de ispită.! Căci, după ce a fost dovedit bun12 Gr.: dokimos (tradus aici cu dovedit bun) înseamnă încercat, testat, aprobat., va primi coroana vieții, pe care Domnul a promis‑o celor ce‑L iubesc. 13Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit13 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Evr. 3:9). de Dumnezeu!“ Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău și El nu ispitește pe nimeni. 14Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă și momit14 Vezi imaginea tânărului din Proverbe 7, care se duce la tăiere ca un animal momit.. 15Atunci pofta, concepând15 Gr.: sullambano, care înseamnă a lua în pântec, a rămâne însărcinată. Pofta este personificată. Cel care nu se împotrivește ispitei, îi dă voie propriei lui pofte să conceapă și să nască păcatul, care, în acest fel, devine progenitura acesteia (în mod metaforic). Această progenitură naște, la rândul ei, moartea, care se ridică astfel împotriva păcătosului, ucigându‑l., dă naștere păcatului, iar păcatul, odată înfăptuit, produce15 Gr.: apokyo, care înseamnă a face să existe, a aduce în ființă. Unul din sensurile secundare ale acestui verb este a naște (vezi și v. 18, unde a fost tradus astfel). moartea.

16Nu vă înșelați, frații mei preaiubiți! 17Orice dăruire17 Cu referire la acțiunea de a dărui. bună și orice dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la Care nu există schimbare sau umbră din cauza mișcării17 Probabil cu referire la mișcarea zilnică a soarelui de la est spre vest, care generează umbră în continuă mișcare. Sau, posibil, cu referire la anumite schimbări ale astrelor (de ex., eclipse), care aduceau cu sine variații în ce privește lumina și întunericul.. 18El ne‑a născut prin Cuvântul adevărului, potrivit cu voia Lui, ca să fim un fel de prim rod între făpturile Lui.

Împlinitori ai Cuvântului

19Frații mei preaiubiți, să știți aceste lucruri: orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie; 20căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu. 21De aceea, dați la o parte orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele.

22Fiți împlinitori ai Cuvântului, și nu doar ascultători, înșelându‑vă singuri. 23Căci dacă cineva este ascultător al Cuvântului, dar nu și împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care‑și privește propria față23 Lit.: fața originii [începutului, nașterii] lui. într‑o oglindă: 24s‑a privit, a plecat și a uitat imediat cum era. 25Însă, cel ce‑și apleacă privirea în legea desăvârșită – legea libertății – și perseverează în ea, devenind nu un ascultător uituc, ci un împlinitor prin faptă, acela va fi fericit în lucrarea lui25 Aluzie la Ios. 1:8..

26Dacă cineva crede că este religios, dar nu‑și ține în frâu limba, înșelându‑și astfel inima, religia lui este fără folos. 27Religia curată și nepângărită înaintea lui Dumnezeu Tatăl27 Lit.: Dumnezeu și Tatăl. este aceasta: să‑i vizitezi27 Gr.: episkeptomai, termen care face parte din aceeași familie de cuvinte din care provine și cuvântul intrat în limba română: episcop (care înseamnă a vizita, a cerceta, a priveghea, a supraveghea, a veni în ajutor). pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume.