โยบ 10 – TNCV & NTLR

Thai New Contemporary Bible

โยบ 10:1-22

1“ข้าเกลียดชีวิตของข้าเสียจริง

ฉะนั้นข้าจะพร่ำบ่นตามอำเภอใจ

จะระบายความขมขื่นในวิญญาณของข้า

2ข้าจะทูลพระเจ้าว่าขออย่าทรงตัดสินว่าข้าพระองค์ผิดเท่านั้น

โปรดบอกด้วยว่าพระองค์ทรงตั้งข้อหาอะไรต่อข้าพระองค์

3ทรงพอพระทัยหรือที่จะบีบคั้นข้าพระองค์

และไม่ไยดีผู้ที่เป็นหัตถกิจของพระองค์

ในขณะที่ทรงยิ้มให้แผนการของคนชั่วร้าย?

4พระองค์ทรงมีพระเนตรอย่างตาของคนหรือ?

พระองค์ทรงเห็นอย่างมนุษย์หรือ?

5วันของพระองค์เหมือนวันของมนุษย์หรือ?

ปีของพระองค์เหมือนปีของมนุษย์หรือ?

6พระองค์จึงต้องค้นหาความผิดของข้าพระองค์

และขุดคุ้ยบาปของข้าพระองค์

7ทั้งๆ ที่ทราบว่าข้าพระองค์ไม่ได้ทำผิด

และไม่มีใครสามารถช่วยข้าพระองค์จากเงื้อมพระหัตถ์ของพระองค์ได้

8“พระหัตถ์ของพระองค์ทรงสร้างและทรงปั้นข้าพระองค์มา

บัดนี้กลับจะทรงทำลายข้าพระองค์หรือ?

9ขอทรงระลึกว่าพระองค์ทรงปั้นข้าพระองค์ขึ้นมาจากดิน

บัดนี้จะทรงเปลี่ยนข้าพระองค์กลับไปเป็นธุลีดินอีกหรือ?

10พระองค์ไม่ได้ทรงเทข้าพระองค์ลงเหมือนเทน้ำนม

และกวนข้าพระองค์เหมือนเนยแข็งหรือ?

11ทรงห่อหุ้มข้าพระองค์ด้วยเนื้อกับหนัง

และทรงถักร้อยข้าพระองค์เข้าด้วยกันโดยกระดูกกับเส้นเอ็นไม่ใช่หรือ?

12พระองค์ประทานชีวิตให้ และทรงสำแดงความกรุณาแก่ข้าพระองค์

และในการจัดเตรียมของพระองค์ ทรงเฝ้าพิทักษ์รักษาจิตวิญญาณของข้าพระองค์

13“แต่นี่คือสิ่งที่พระองค์ซ่อนไว้ในพระทัย

และข้าพระองค์รู้ว่าพระองค์ทรงดำริเช่นนี้

14คือหากข้าพระองค์ทำบาป พระองค์ทรงเฝ้าดูอยู่

และไม่ปล่อยให้ข้าพระองค์ลอยนวลไปได้

15หากข้าพระองค์ทำผิด วิบัติก็เกิดกับข้าพระองค์!

ถึงแม้ข้าพระองค์ไม่ผิด ข้าพระองค์ก็ยังไม่อาจโงหัวขึ้นมาได้

เพราะข้าพระองค์รู้สึกอัปยศอดสูยิ่งนัก

และจมอยู่ใน10:15 หรือและตระหนักถึงห้วงความทุกข์ทรมานของข้าพระองค์

16หากข้าพระองค์เงยหน้าขึ้น พระองค์ก็ทรงย่างเข้าหาเหมือนราชสีห์

และแสดงฤทธิ์อำนาจอันน่าครั่นคร้ามของพระองค์ต่อข้าพระองค์

17พระองค์ทรงเบิกพยานใหม่ๆ มากล่าวหาข้าพระองค์

และกริ้วข้าพระองค์มากยิ่งขึ้น

กองกำลังของพระองค์ถาโถมเข้าใส่ข้าพระองค์ซ้ำแล้วซ้ำเล่า

18“ถ้าเช่นนั้นพระองค์ทรงนำข้าพระองค์ออกมาจากครรภ์มารดาทำไม?

ข้าพระองค์อยากจะตายตั้งแต่ยังไม่มีใครเห็น

19ถ้าเพียงแต่ข้าพระองค์ไม่เคยเกิดมาเป็นตัวเป็นตน

หรือพอออกจากครรภ์มารดาก็ตรงดิ่งไปสู่หลุมฝังศพเลย!

20ชีวิตสั้นๆ ของข้าพระองค์ใกล้จะดับแล้วไม่ใช่หรือ?

ขอทรงหันไปจากข้าพระองค์เถิด เผื่อข้าพระองค์อาจจะมีเวลาชื่นใจสักชั่วขณะหนึ่ง

21ก่อนจะไปสู่ที่ที่ไปแล้วไม่ได้กลับมาอีก

สู่ดินแดนแห่งความหม่นหมองและเงามืดมิด10:21 หรือและเงาแห่งความตายเช่นเดียวกับข้อ 22

22ดินแดนแห่งค่ำคืนอันมืดสนิท

มีแต่เงามืดมิดและความวุ่นวาย

ที่ซึ่งแม้แต่ความสว่างก็ยังเหมือนความมืด”

Nouă Traducere În Limba Română

Iov 10:1-22

1Sunt dezgustat de viața mea.

De aceea voi da frâu liber plângerii mele,

voi vorbi din amărăciunea sufletului meu.

2Îi voi spune lui Dumnezeu: «Nu mă condamna!

Fă‑mă să știu de ce te cerți cu mine!

3Îți place să asuprești,

să disprețuiești lucrarea mâinilor Tale,

în timp ce faci să strălucească sfaturile celor răi?

4Ai Tu ochi de carne?

Vezi Tu așa cum vede un om?

5Sunt zilele Tale ca zilele omului

sau anii Tăi ca anii lui,

6ca să‑mi cauți nelegiuirea

și să‑mi cercetezi păcatul,

7deși Tu știi că sunt nevinovat

și că nimeni nu poate scăpa din mâna Ta?

8Mâinile Tale m‑au modelat și m‑au făcut,

iar acum te întorci să mă distrugi?

9Adu‑Ți aminte, Te rog, că m‑ai făcut ca pe lut!

Vrei acum să mă faci din nou țărână?

10N‑ai făcut Tu să fiu vărsat ca laptele

și închegat ca brânza?

11M‑ai îmbrăcat cu piele și cu carne

și m‑ai împletit cu oase și cu tendoane.

12Mi‑ai dat viață și mi‑ai arătat îndurare12 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului [peste tot în carte].,

iar purtarea Ta de grijă mi‑a păzit duhul.

13Iată totuși ce ai ascuns în inima Ta

și ce știu că aveai de gând:

14ca, dacă păcătuiesc, să mă urmărești

și să nu‑mi ierți nelegiuirea.

15Dacă sunt rău, vai de mine!

Dacă sunt drept, nu‑mi pot înălța capul,

pentru că sunt plin de rușine și înecat în15 Sau: conștient de necazul meu. necaz.

16Dacă mă ridic, mă vânezi ca pe un leu

și iarăși Îți arăți marea Ta putere împotriva mea.

17Aduci mai mulți martori împotriva mea,

mânia Ta crește față de mine

și mă lovești cu o mulțime de necazuri.

18De ce m‑ai scos din pântec?

O, de‑aș fi murit înainte să mă vadă cineva!

19Aș fi ca și cum n‑aș fi fost,

purtat din pântec drept în mormânt.

20Oare nu‑mi sunt puține zilele?

Oprește‑te și lasă‑mă singur, să pot afla puțină mângâiere

21înainte de a merge în locul de unde nu mai este întoarcere,

în țara întunericului și a umbrei morții21 Sau: și a beznei (și în v. 22).,

22în țara nopții întunecate,

a umbrei morții și a dezordinii,

unde chiar și lumina este precum întunericul!»“