อิสยาห์ 7 – TNCV & NTLR

Thai New Contemporary Bible

อิสยาห์ 7:1-25

หมายสำคัญของอิมมานูเอล

1ในรัชกาลกษัตริย์อาหัสแห่งยูดาห์ โอรสของโยธามซึ่งเป็นโอรสของอุสซียาห์ กษัตริย์เรซีนแห่งอารัม และกษัตริย์เปคาห์แห่งอิสราเอล โอรสของเรมาลิยาห์ กรีธาทัพมาโจมตีเยรูซาเล็ม แต่ยึดเมืองไม่ได้

2เมื่อข่าวมาถึงราชวงศ์ของดาวิดว่า “อารัมร่วมเป็นพันธมิตรกับ7:2 หรือได้ตั้งค่ายในเอฟราอิม” ทั้งจิตใจของอาหัสและราษฎรก็หวาดหวั่นเหมือนต้นไม้ในป่าสั่นสะท้านกลางพายุ

3แล้วองค์พระผู้เป็นเจ้าตรัสกับอิสยาห์ว่า “เจ้ากับเชอารยาชูบ7:3 แปลว่า ผู้ที่เหลืออยู่จะกลับมาบุตรของเจ้า จงออกไปพบอาหัสที่ปลายท่อน้ำของอ่างเก็บน้ำด้านบน ในทางที่จะไปลานซักฟอก 4จงกล่าวกับเขาว่า ‘ให้ระวัง นิ่งสงบ อย่ากลัวเลย อย่าเสียขวัญเพราะดุ้นฟืนที่กำลังจะมอดทั้งสองนี้ คือความเกรี้ยวกราดของกษัตริย์เรซีนแห่งอารัมและของบุตรเรมาลิยาห์ 5อารัม เอฟราอิม และบุตรของเรมาลิยาห์คบคิดกันทำลายล้างเจ้า และพูดกันว่า 6“ให้เราบุกยูดาห์ ยึดดินแดนมาแบ่งกัน และตั้งบุตรของทาเบเอลขึ้นเป็นกษัตริย์ปกครองที่นี่” 7แต่พระยาห์เวห์องค์เจ้าชีวิตตรัสว่า

“‘จะไม่เป็นไปเช่นนั้น

จะไม่เกิดขึ้น

8เพราะหัวของอารัมคือดามัสกัส

และหัวของดามัสกัสคือเรซีนเท่านั้น

เอฟราอิมก็เช่นกัน ภายในหกสิบห้าปี

จะถูกบดขยี้ไม่เหลือเป็นชนชาติ

9หัวของเอฟราอิมคือสะมาเรีย

และหัวของสะมาเรียก็เป็นแค่บุตรของเรมาลิยาห์

หากเจ้าไม่ตั้งมั่นในความเชื่อ

เจ้าก็ไม่อาจยืนอยู่ได้เลย’ ”

10องค์พระผู้เป็นเจ้าตรัสกับอาหัสอีกครั้งว่า 11“จงขอหมายสำคัญจากพระยาห์เวห์พระเจ้าของเจ้า ไม่ว่าจะในที่ลึกที่สุดหรือในที่สูงที่สุดก็ได้”

12แต่อาหัสตรัสว่า “เราจะไม่ทูลขอ เราจะไม่ทดลององค์พระผู้เป็นเจ้า”

13แล้วอิสยาห์กล่าวว่า “เจ้าผู้เป็นวงศ์วานของดาวิด จงฟังเถิด! ท่านยั่วความอดทนของมนุษย์ยังไม่พอหรือ? ท่านจะพยายามยั่วความอดกลั้นพระทัยของพระเจ้าด้วยหรือ? 14ฉะนั้นองค์พระผู้เป็นเจ้าเองจะประทานหมายสำคัญแก่ท่าน7:14 ในภาษาฮีบรูเป็นคำพหูพจน์ คือหญิงพรหมจารีคนหนึ่งจะตั้งครรภ์และคลอดบุตรชาย และ7:14 ฉบับ DSS. ว่าและเขาหรือและพวกเขาจะเรียกบุตรนั้นว่าอิมมานูเอล7:14 แปลว่าพระเจ้าทรงอยู่กับเรา 15เมื่อเขาโตพอที่จะกินนมข้นและน้ำผึ้ง เมื่อนั้นเขาจะรู้จักทิ้งสิ่งที่ผิดและเลือกสิ่งที่ถูก 16แต่ก่อนที่เด็กนั้นจะรู้ความ ดินแดนของกษัตริย์สององค์ที่ท่านกลัวนั้นจะถูกทิ้งร้าง 17องค์พระผู้เป็นเจ้าจะทรงนำกษัตริย์อัสซีเรียมายังท่านและมายังเหล่าประชากรและวงศ์วานบิดาของท่านในช่วงเวลาที่ไม่มีเวลาใดเหมือน นับตั้งแต่เอฟราอิมแยกไปจากยูดาห์”

18ในวันนั้นองค์พระผู้เป็นเจ้าจะทรงผิวพระโอษฐ์เรียกฝูงเหลือบจากธารน้ำไกลโพ้นของอียิปต์และฝูงผึ้งจากดินแดนอัสซีเรียมา 19พวกมันจะมารวมตัวกันอยู่ที่ห้วยลึกและในโพรงหิน เหนือพุ่มหนามและที่ตาน้ำทุกแห่ง 20ในวันนั้นองค์พระผู้เป็นเจ้าจะทรงใช้ใบมีดโกนนี้ คือกษัตริย์อัสซีเรียซึ่งท่านจ้างมาจากอีกฟากหนึ่งของแม่น้ำยูเฟรติสเพื่อโกนผม ขนหน้าแข้ง และหนวดเคราของท่าน 21ในวันนั้นชายคนหนึ่งจะเลี้ยงวัวสาวหนึ่งตัวกับแพะสองตัวไว้ 22เขาจะมีนมข้นกินเพราะมันให้น้ำนมมาก คนทั้งปวงที่เหลืออยู่ในดินแดนนั้นจะกินนมข้นและน้ำผึ้ง 23ในวันนั้นทุกแห่งที่มีต้นองุ่นพันต้นซึ่งมีมูลค่าเป็นเงินหนักพันเชเขล7:23 1 เชเขล คือเงินหนักประมาณ 11.5 กรัม มีค่าเท่ากับค่าแรงสองเดือนจะมีแต่พงหนาม 24คนจะถือคันธนูและลูกธนูไปที่นั่น เพราะทั้งดินแดนจะมีหนามปกคลุม 25เนินเขาต่างๆ ซึ่งครั้งหนึ่งเคยใช้จอบเสียมขุดพรวนดินเพื่อเพาะปลูก จะไม่มีใครกล้าไปที่นั่นเพราะกลัวหนาม จะกลายเป็นที่ปล่อยฝูงวัวและเป็นที่ให้แกะย่ำไปมา

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 7:1-25

Semnul lui Emanuel

1În perioada când Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, era rege peste Iuda, Rețin, regele Aramului, împreună cu Pekah, fiul lui Remalia și rege peste Israel, au asediat Ierusalimul, dar n‑au reușit să‑l cucerească. 2Când i s‑a spus Casei lui David: „Aram s‑a aliat cu Efraim!“, inima lui Ahaz și a poporului său a tremurat așa cum tremură copacii din pădure din cauza vântului.

3Atunci Domnul i‑a zis lui Isaia:

– Du‑te împreună cu fiul tău Șear-Iașub3 Șear-Iașub înseamnă O rămășiță se va întoarce. ca să‑l întâlnești pe Ahaz, la capătul canalului de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului 4și spune‑i: „Ai grijă, stai liniștit și nu te teme! Să nu ți se înmoaie inima din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Rețin, a lui Aram și a fiului lui Remalia. 5Într-adevăr, Aram, împreună cu Efraim și cu fiul lui Remalia uneltesc împotriva ta, zicând: 6«Să ne suim împotriva lui Iuda, s‑o sfâșiem și s‑o împărțim între noi, iar pe fiul lui Tabeel să‑l facem rege peste ea!» 7Stăpânul Domn însă spune astfel:

«Așa ceva nu se va întâmpla

și nu va avea loc.

8Căci Damascul este capitala Aramului,

iar căpetenia Damascului este Rețin.

În șaizeci și cinci de ani,

Efraim va fi prea zdrobit ca să mai fie un popor.

9Samaria este capitala lui Efraim,

iar căpetenia Samariei este fiul lui Remalia.

Dacă nu credeți,

nu veți fi întăriți!»“

10Domnul i‑a vorbit lui Ahaz din nou, zicând:

11– Cere‑I Domnului, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinței Morților, fie în înălțimile cerurilor.

12Dar Ahaz a răspuns:

– Nu voi cere! Nu‑L voi pune la încercare12 Același verb este folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7). Vezi și Mt. 4:1; Mc. 1:13 și Lc. 4:2, unde verbul în limba greacă este folosit și în cazul Satanei, care Îl ispitește pe Isus. pe Domnul!

13Atunci Isaia a zis:

– Ascultați, Casă a lui David! Nu vă ajunge că încercați răbdarea oamenilor? O veți încerca și pe a Dumnezeului meu? 14De aceea Însuși Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naște un fiu, și îi va pune numele Emanuel14 Ebr.: Immanu‑El, care înseamnă Dumnezeu este cu noi.. 15El va mânca smântână și miere până va ști cum să respingă răul și să aleagă binele:15 Sau: Când va ajunge să mănânce smântână și miere, va ști să respingă răul și să aleagă binele. 16fiindcă, înainte de a ști copilul cum să respingă răul și să aleagă binele, țara celor doi regi de care te temi va fi pustiită. 17Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău și peste casa ta vremuri cum n‑au mai fost din perioada când Efraim s‑a despărțit de Iuda – El îl va aduce pe împăratul Asiriei.

18Se va‑ntâmpla în ziua aceea că Domnul va fluiera după muștele de la izvoarele râurilor Egiptului și după albinele care sunt în țara Asiriei. 19Ele vor veni și se vor așeza, toate, în râpele abrupte, în crăpăturile stâncilor, pe toți mărăcinii și pe toate fântânile. 20În ziua aceea, Stăpânul va rade cu un brici împrumutat de dincolo de Râu20 Eufrat., cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare. Va înlătura chiar și barba. 21În ziua aceea, un om va ține în viață o juncană din cireadă și două oi, 22dar, pentru că vor da lapte din belșug, el va avea smântână să mănânce. Oricine va fi lăsat în țară va mânca smântână și miere. 23În ziua aceea, în orice loc unde erau o mie de butuci de vie, valorând o mie de șecheli de argint23 Aproximativ 12 kg., vor fi doar mărăcini și spini. 24Oamenii vor intra acolo cu arcuri și săgeți, pentru că toată țara va fi numai mărăcini și spini. 25În ce privește toate dealurile, care odinioară erau cultivate, nu vei mai merge pe acolo de teama mărăcinilor și a spinilor; acestea vor fi păscute de vite și călcate în picioare de oi.