Słowo Życia

Jakuba 4:1-17

Poddajcie się Bogu

1Jaki jest powód kłótni i walk, które między sobą prowadzicie? Czy nie są to złe pragnienia, walczące o władzę nad waszym ciałem? 2Pragniecie rzeczy, których nie macie. Zabijacie się o nie i zazdrościcie ich sobie nawzajem. Kłócicie się o nie i walczycie z sobą, ale i tak nie udaje wam się ich zdobyć. Nie macie ich, bo nie prosicie o nie Boga. 3A gdy prosicie, też nie otrzymujecie ich, bo wasze motywy są złe. Chcecie bowiem zaspokoić swoje własne pragnienia.

4Jesteście niewierni Bogu! Czy nie wiecie, że przyjaźń z grzesznym światem oznacza nieprzyjaźń z Bogiem? Kto więc pragnie być przyjacielem tego świata, staje się nieprzyjacielem Boga! 5Czy uważacie, że bez znaczenia są słowa Pisma:

„Pan jest zazdrosny o ducha,

którego w nas umieścił”?

6To On obdarza was przecież swoją wielką łaską. Pismo mówi bowiem:

„Bóg przeciwstawia się tym,

którzy się wywyższają,

a uniżonym okazuje swoją łaskę”.

7Poddajcie się więc Bogu. Przeciwstawcie się natomiast diabłu, a ucieknie od was. 8Zbliżcie się do Boga, a On zbliży się do was. Umyjcie ręce, grzesznicy, i oczyśćcie serca, obłudnicy! 9Smućcie się, płaczcie i rozpaczajcie! Niech wasz pusty śmiech i próżna radość zamienią się w prawdziwy żal. 10Uniżcie się przed Panem, a On was wywyższy.

11Przyjaciele, nie obmawiajcie się nawzajem. Ktoś, kto obmawia lub potępia innego wierzącego, obmawia i potępia Prawo. A jeśli wydajesz wyrok na Prawo, nie jesteś jego wykonawcą, ale sędzią. 12Jedynym prawodawcą oraz sędzią jest jednak Bóg. I tylko On może zbawić lub potępić człowieka. Ty zaś, kim jesteś, że ośmielasz się potępiać innych?

Zawodne plany

13A teraz słuchajcie wy, którzy mówicie: „Dziś lub jutro wyjeżdżamy do tego miasta, przez rok będziemy tam prowadzić interesy i osiągniemy duże zyski”. 14Przecież nawet nie wiecie, co was spotka jutro! Jesteście jak poranna mgła, która pojawia się na chwilę, a potem znika bez śladu. 15Opamiętajcie się więc i mówcie: „Jeśli Pan pozwoli i będziemy żyć, to zajmiemy się tym lub tamtym”. 16Dotychczas bowiem z dumą opowiadacie o waszych planach, a każda taka postawa jest zła. 17Grzeszy również ten, kto mogąc czynić dobro, nie robi tego.

Nouă Traducere În Limba Română

Iacov 4:1-17

Supuneți‑vă lui Dumnezeu!

1De unde vin luptele și de unde vin conflictele între voi? Nu de aici, din plăcerile voastre care se luptă în mădularele voastre? 2Voi poftiți, dar nu aveți; ucideți și invidiați, dar nu puteți obține; vă certați și vă luptați, dar nu aveți, pentru că nu cereți. 3Sau cereți, dar nu primiți, pentru că cereți rău, ca să risipiți în plăcerile voastre. 4Adultere ce sunteți! Nu știți că prietenia cu lumea înseamnă dușmănie față de Dumnezeu? Așa că oricine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu. 5Sau vi se pare că degeaba spune Scriptura: „El tânjește cu gelozie după duhul5 Sau: Duhul. pe care l‑a pus să locuiască în noi.“5 Sau: Duhul pe care El l‑a pus să locuiască în noi tânjește cu gelozie (cu referire la duhul omului). Nu există niciun citat ca acesta în VT.? 6Însă El dă un har și mai mare. De aceea Scriptura spune:

„Dumnezeu Se așază împotriva celor mândri,

dar celor smeriți El le dă har.“6 Vezi Prov. 3:34.

7Supuneți‑vă deci lui Dumnezeu! Împotriviți‑vă7 Verbul anthistemi este înrudit cu cel din v. 6 (antitasso). În cazul de față, împotrivirea are un aspect militar: luptați‑vă împotriva diavolului, așezați‑vă în linie de luptă împotriva lui. diavolului7 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator., și el va fugi de la voi! 8Apropiați‑vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi! Curățiți‑vă mâinile, păcătoșilor! Curățiți‑vă inimile, șovăielnicilor! 9Întristați‑vă, tânguiți‑vă și plângeți! Râsul vostru să se transforme în jale, iar bucuria în disperare! 10Smeriți‑vă înaintea Domnului, iar El vă va înălța!

11Fraților, nu vă vorbiți de rău unii pe alții! Cel care‑l vorbește de rău sau îl judecă pe fratele lui vorbește împotriva Legii și judecă Legea. Însă, dacă tu judeci Legea, atunci nu ești un împlinitor al Legii, ci un judecător. 12Unul singur este Dătătorul Legii și Judecătorul, și anume Cel Care poate să mântuiască și să distrugă. Dar tu cine ești să‑l judeci pe semenul tău?!

13Veniți acum voi, care spuneți: „Azi sau mâine ne vom duce într‑o anume cetate, vom sta acolo un an, vom face comerț și vom câștiga“, 14voi, care nu știți ce va aduce ziua de mâine! Ce este viața voastră? Căci sunteți doar un abur, care apare pentru puțin timp, apoi și dispare. 15Voi, în schimb, ar trebui să spuneți: „Dacă Domnul vrea, vom trăi și vom face aceasta sau cealaltă.“ 16Pe când acum vă mândriți cu lăudăroșeniile voastre! Orice astfel de laudă este rea. 17Așadar, cel care știe să facă ce este bine, dar nu face, este vinovat de păcat.