Slovo na cestu

Zjevení 19:1-21

Boží soudy jsou spravedlivé

1Potom jsem slyšel jednohlasý sbor mohutného zástupu v nebi:

„Haleluja, chvalte Boha!

Jeho vítězství, sláva i moc, 2jeho soudy

jsou jedině správné a spravedlivé.

On vykonal rozsudek nad tou nevěstkou,

která vínem svých neřestí přivedla do záhuby celou zemi, on pomstil své služebníky,

jejich krev ulpěla na jejích rukou.“

3A pak ještě:

„Haleluja chvalte Boha.

To město chtělo vládnout na věky

a věčně ho bude připomínat jenom oblak dýmu.“

4Čtyřiadvacet starců a ty čtyři bytosti padli na kolena, hluboce se klaněli Bohu sedícímu na trůnu a volali:

„Je to tak, chvála Bohu!“

5Od trůnu zazněl hlas:

„Chvalte Boha všichni,

kteří mu sloužíte a ctíte ho, malí i velcí!“

Beránkova svatební hostina: Kristus a jeho církev – navždy spojeni

6Pak se ozvalo mocné volání připomínající hukot vodopádu nebo hřmění bouře:

„Haleluja, chvalme Boha.

Náš všemocný Bůh a Pán se ujal své vlády.

7Radujme se, jásejme, vzdejme mu čest!

Nadešel den Beránkovy svatby.

Jeho nevěsta církev je už připravena.

8Dostala běloskvoucí svatební šaty z nejjemnější látky,

utkané ze svatého života vykoupených.“

9Anděl mi dal pokyn: „Piš! Dobře bude těm, kdo jsou pozváni na Beránkovu svatbu. To jsou slova samotného Boha.“ 10Přemohla mne vděčnost, padl jsem před andělem na kolena, ale on mne zvedl a řekl mi: „To nesmíš! Jsem přece pouhý služebník jako ty a tvoji bratři, kterým je svěřeno Ježíšovo poselství. Jenom Bohu se klaněj!“

Jezdec na bílém koni: spravedlivý rozsudek vykonán

11Pak jsem uviděl otevřené nebe a hle, bílý kůň; a jezdec, který na něm seděl, se jmenoval Věrný a Pravý. To je ten, který vynáší spravedlivé rozsudky a vede spravedlivý boj. 12Jeho oči jsou jako naskrz propalující plamen, jeho hlavu zdobí mnohonásobná královská koruna. Na čele má napsané jméno, které nikdo nezná než on sám. Je ztělesněné Boží Slovo. 13-14Oděv má zbrocený krví. Následuje ho družina jezdců na bílých koních, v pláštích z bělostného plátna. 15Z jeho úst vychází ostrý meč, kterým přemáhá národy. Nastolí novou vládu své spravedlnosti a jako vinař tlačí hrozny v lisu, tak ve spravedlivém hněvu vykoná soud nad bezbožnými. 16Na boku svého pláště má napsáno:

Král králů, Pán pánů.

17-18Dále jsem viděl anděla, stojícího v plném slunci. Svolával mrchožravé ptáky, kteří létali nad ním: „Poleťte sem, budete hodovat na Božích nepřátelích, králích, vojevůdcích, bojovnících, koních i jezdcích, svobodných i otrocích, slabých i mocných!“

19Tu jsem viděl, jak se pozemští vládcové a jejich armády střetli s jezdcem a jeho vojskem. 20Šelma a lživý prorok, (který jí přisluhoval a svými zázraky mnohé svedl, aby přijali znak té šelmy a klaněli se její soše) skončili v moři plamenů. 21Jejich armády byly pobity mečem jezdce na bílém koni a ptáci se vrhli na těla mrtvých.

Nouă Traducere În Limba Română

Apocalipsa 19:1-21

Aleluia!

1După toate acestea, am auzit în cer ceva ca un glas puternic al unei mari mulțimi, zicând:

„Aleluia!1 Cuvânt împrumutat din ebraică. Acesta înseamnă: Lăudați‑L pe Domnul! [peste tot în capitol].

Mântuirea, slava și puterea sunt ale Dumnezeului nostru,

2pentru că judecățile Lui sunt adevărate și drepte:

El a judecat‑o pe marea prostituată

care a pervertit lumea prin curvia ei!

A răzbunat sângele robilor Săi, vărsat de mâna ei!“

3Au spus a doua oară:

„Aleluia!

Fumul ei se va ridica în vecii vecilor!“

4Cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe vii s‑au aruncat la pământ și I s‑au închinat lui Dumnezeu, Care stă pe tron, zicând:

„Amin! Aleluia!“

5Și de la tron a ieșit un glas, zicând:

„Lăudați‑L pe Dumnezeul nostru,

toți robii Lui

și cei ce vă temeți de El,

mici și mari!“

6Și am auzit ceva ca un glas al unei mari mulțimi, ca un vuiet de ape multe și ca un sunet de tunete puternice, zicând:

„Aleluia!

Pentru că Domnul Dumnezeul nostru,

Cel Atotputernic, împărățește!

7Să ne bucurăm, să ne veselim

și să‑I dăm slavă,

pentru că nunta Mielului a sosit,

iar mireasa Lui s‑a pregătit7 Metafora căsătoriei, ca imagine a relației dintre Dumnezeu și poporul Său, este întâlnită atât în VT, cât și în NT (vezi Is. 54:5-7; Os. 2:19; Mt. 22:2-14; Ef. 5:31-32)..

8I s‑a dat să se îmbrace

în in fin, strălucitor și curat.“

Căci inul fin reprezintă faptele drepte ale sfinților.

9Apoi mi‑a zis: „Scrie! Fericiți sunt cei chemați la Cina nunții Mielului!“ Mi‑a mai zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu.“ 10M‑am aruncat la picioarele lui, ca să mă închin lui, dar el mi‑a zis: „Vezi să nu faci așa ceva! Eu sunt rob împreună cu tine și cu frații tăi, care țin mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină‑te! Căci mărturia lui Isus este duhul profeției10 Sau: Duhul profeției; vezi In. 15:26, unde Duhul lui Dumnezeu este Cel Care mărturisește despre Isus. De asemenea, tot Duhul lui Dumnezeu este Cel Care îi inspiră pe profeți (vezi Zah. 7:12; F.A. 1:2; 4:25; Ef. 3:5)..“

Călărețul și calul cel alb

11Apoi am văzut cerul deschis și iată că era un cal alb. Cel Ce îl călărea era numit „Cel Credincios și Adevărat“. El judecă și Se războiește cu dreptate. 12Ochii Lui erau ca flacăra focului, iar pe cap avea multe diademe. Avea un nume scris, pe care nimeni nu‑l cunoaște în afară de El. 13Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în13 Unele mss conțin: stropită cu. sânge, iar numele Lui este „Cuvântul lui Dumnezeu“. 14Armatele care erau în cer Îl urmau pe cai albi, fiind îmbrăcate în in fin, de un alb curat. 15Din gura Lui iese o sabie ascuțită cu care să lovească neamurile. „El le va conduce cu un sceptru de fier.“15 Vezi Ps. 2:9. El calcă în picioare teascul de vin al furiei mâniei lui Dumnezeu, al Atotputernicului. 16Pe haina și pe coapsa Lui avea scris un nume:

împăratul împăraților și domnul domnilor.

17Am văzut un înger care stătea în picioare în soare și care a strigat cu glas tare către toate păsările ce zboară în înaltul cerului: „Veniți! Adunați‑vă pentru ospățul cel mare al lui Dumnezeu, 18ca să mâncați carnea regilor, carnea comandanților, carnea celor puternici, carnea cailor și a călăreților și carnea tuturor – atât a celor liberi, cât și a sclavilor, atât a celor mici, cât și a celor mari!“

19Și am văzut fiara, regii pământului și armatele lor adunate ca să poarte război cu Cel Ce călărea pe cal și cu armata Lui. 20Fiara a fost prinsă și împreună cu ea a fost prins și profetul fals, care făcuse semne înaintea ei, semne prin care i‑a dus în rătăcire pe cei ce au primit semnul fiarei și pe cei ce s‑au închinat chipului ei. Cei doi au fost aruncați de vii în lacul de foc care arde cu sulf. 21Iar ceilalți au fost omorâți de sabia care ieșea din gura Celui Ce călărea pe cal; și toate păsările s‑au săturat din carnea lor.