La Parola è Vita

Matteo 23:1-39

Gli errori dei Farisei

1Allora Gesù si rivolse alla folla ed ai discepoli e disse: 2«I maestri della legge e i Farisei insegnano la legge di Mosè. 3Fate ciò che vi insegnano, ma non seguite il loro esempio! Perché sono proprio loro che non fanno quello che vi dicono di fare. 4Mettono grossi pesi sulle vostre spalle, ma da parte loro non vogliono alzare neppure un dito per muoverli.

5Tutto ciò che fanno è fatto soltanto per mettersi in mostra. Cercano di assumere un aspetto da santi, portando attaccati alle braccia piccoli contenitori di preghiere con i versetti delle Scritture, ed allungando le frange dei loro mantelli. 6Ma quanto ci tengono a sedersi a capo tavola nei banchetti, o nei banchi riservati della sinagoga! 7Quanto godono dei rispettosi saluti per la strada e di essere chiamati “Rabbino” e “Maestro”! 8Voi, invece, non fatevi mai chiamare così da nessuno. Perché soltanto uno è il vostro Maestro, e voi tutti siete allo stesso livello, come fratelli. 9E non chiamate nessuno qui sulla terra “Padre”, perché uno solo è vostro Padre, Dio che è in cielo. 10Non fatevi chiamare “Capo”, perché soltanto uno è il vostro Capo, il Messia.

11Quanto più umilmente servite gli altri, tanto più grandi siete; per essere i maggiori, siate servi di tutti! 12Ma chi vorrà farsi grande, Dio lo abbasserà, mentre chi si abbasserà, Dio lo innalzerà.

13-14Guai a voi, Farisei, e a tutti gli altri capi religiosi! Ipocriti! Perché non lasciate che gli altri entrino nel Regno dei Cieli, ma nemmeno voi vi entrerete! Voi, che fingete di essere santi con tutte le vostre lunghe preghiere in pubblico e per le strade, mentre state sfrattando le vedove dalle loro case. Ipocriti! 15Sì, ipocriti! Perché percorrete enormi distanze per convertire qualcuno, che poi rendete figlio dellʼinferno il doppio di voi! 16Guai a voi, guide cieche! Secondo la vostra dottrina non significa nulla giurare: “Per il tempio di Dio”. Dite che si può rompere questo giuramento. Ma giurare: “Per lʼoro del tempio”, quello sì che è impegnativo! 17Stupidi e ciechi! Che cosʼè più importante: lʼoro o il tempio che santifica lʼoro? 18E dite che un giuramento “per lʼaltare” può essere infranto, ma giurare: “Per i doni sullʼaltare” è impegnativo! 19Sciocchi e ciechi! Qual è più grande: il dono sullʼaltare o lʼaltare stesso, che rende sacro il dono? 20Chi giura: “Per lʼaltare” giura per esso e per tutto ciò che ci sta sopra. 21E chi giura: “Per il tempio”, giura per esso e per Dio che ci abita. 22E chi giura: “Per il cielo”, giura per il trono di Dio e per Dio stesso che siede sul trono.

23Guai a voi Farisei e a tutti voi capi religiosi! Ipocriti! Perché pagate la decima fino allʼultima foglia di menta del vostro giardino, ma poi trascurate le cose importanti della legge di Dio: la giustizia, la pietà e la fede! Certo, dovete pagare la decima, ma non dovete tralasciare le cose più importanti. 24Cieche guide che colate un moscerino e inghiottite poi un cammello!

25Guai a voi Farisei e a voi capi religiosi: ipocriti! Vi curate tanto di pulire lʼesterno dei vostri piatti e dei vostri bicchieri, mentre il vostro interno cuore è sudicio di estorsioni e avidità. 26Ciechi Farisei! Pulite prima lʼinterno del bicchiere, allora sì che tutto il bicchiere sarà pulito!

27Guai a voi Farisei e a voi capi religiosi! Siete come delle tombe: bellissime allʼesterno, ma allʼinterno piene di ossa di morti e dʼimmondizie! 28Così anche voi di fuori sembrate dei santi agli occhi della gente, ma sotto quelle tuniche da santi i vostri cuori rigurgitano dʼogni sorta dʼipocrisia e di male!

29-30Guai a voi Farisei e a voi capi religiosi: ipocriti! Perché costruite monumenti ai profeti uccisi dai vostri padri e adornate di fiori le tombe degli uomini di Dio uccisi dai vostri avi, e dite: “Noi non avremmo certamente agito come i nostri antenati!”

31Ma dicendo questo accusate voi stessi di essere discendenti di uomini malvagi. 32E voi state seguendo le loro orme, colmando la misura della loro malvagità! 33Serpenti! Razza di vipere! Come scamperete al castigo dellʼinferno? 34Perciò ascoltate: io vi manderò dei profeti, degli uomini pieni di Spirito Santo, degli scrittori ispirati; e voi ne ucciderete e crocifiggerete alcuni, ne frusterete altri nelle vostre sinagoghe, e li perseguiterete di città in città. 35Così sarete voi i colpevoli di tutto il sangue degli uomini innocenti e giusti che furono assassinati dal giusto Abele fino a Zaccaria, figlio di Barachia, ucciso da voi nel tempio, fra lʼaltare e il santuario.

36Vi assicuro che i giudizi accumulatisi per secoli si abbatteranno proprio sulla gente di questa generazione.

37Gerusalemme, Gerusalemme, città che uccidi i profeti e lapidi tutti quelli che Dio ti manda! Quante volte ho voluto riunire i tuoi figli, come una gallina riunisce i suoi pulcini sotto le ali! Ma tu non me lʼhai permesso! 38Ebbene vi accadrà come si legge nelle Scritture: “La vostra casa vi sarà lasciata deserta”. 39Perché vi dico questo: non mi rivedrete mai più, fino al giorno in cui direte: “Benedetto colui che viene nel nome del Signore!”».

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 23:1-39

Modul de viață ipocrit al cărturarilor și fariseilor

(Mc. 12:38-39; Lc. 11:43-46; 20:45-46)

1Atunci Isus a vorbit mulțimilor și ucenicilor Săi, 2zicând: „Cărturarii și fariseii stau pe scaunul lui Moise. 3Deci să faceți și să păziți toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceți după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac. 4Ei leagă poveri grele și dificil de purtat și le așază pe umerii oamenilor, dar ei înșiși nici măcar cu degetul nu vor să le miște.

5Toate faptele lor sunt făcute pentru a fi văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele5 Cutiuțe din piele, purtate pe frunte și pe brațul stâng, conținând versetele din: Ex. 13:1-10; Ex. 13:11-16; Deut. 6:4-9; Deut. 11:13-21. largi și ciucurii lungi, 6iubesc locul de onoare la mese, scaunele de onoare în sinagogi 7și saluturile în piețe și le place să fie numiți de oameni: «Rabbi»7-8 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală. Sau Învățătorule, Maestre..

8Dar voi să nu vă numiți «Rabbi», căci Unul singur este Învățătorul vostru, iar voi toți sunteți frați. 9Și «tată» să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, și anume cel ceresc. 10Nici să nu vă numiți «învățători», căci Unul singur este Învățătorul vostru, și anume Cristos. 11Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru. 12Oricine se înalță pe sine, va fi smerit, și oricine se smerește, va fi înălțat.

Isus îi acuză pe liderii religioși

(Lc. 11:39-42, 44, 47-52)

13Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor înaintea oamenilor. Nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu‑i lăsați să intre!

14Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi devorați casele văduvelor și faceți rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veți primi o condamnare mult mai mare.

15Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când ajunge astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei15 Vezi nota de la 5:22. decât sunteți voi!

16Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceți: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să‑și țină jurământul17Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul? 18Voi mai ziceți: «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să‑și țină jurământul19Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: darul sau altarul, care sfințește darul? 20Prin urmare, cel ce jură pe altar, jură pe el și pe tot ce este pe el, 21iar cel ce jură pe Templu, jură pe el și pe Cel Ce locuiește în el. 22De asemenea, cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel Ce stă pe el.

23Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi dați zeciuială din mentă, din mărar și din chimion, dar neglijați cele mai importante lucruri din Lege: judecata, mila și credincioșia.23 Sau: credința. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați. 24Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila!24 Fariseii mai stricți își strecurau cu foarte mare atenție apa de băut, ca nu cumva să înghită vreun țânțar, cel mai mic dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:20). În același timp, ei înghițeau, figurat vorbind, cel mai mare dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:4).

25Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi curățați pe din afară paharul și farfuria, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf și de necumpătare! 26Fariseu orb! Curăță mai întâi paharul și farfuria pe dinăuntru, ca să fie curate și pe din afară!

27Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi vă asemănați cu mormintele văruite27 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile și a nu fi atinse (vezi Num. 19:11-22)., care pe din afară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morți și de orice fel de necurăție! 28Tot așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, dar pe dinăuntru sunteți plini de ipocrizie și de fărădelege.

29Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi zidiți mormintele profeților și împodobiți mormintele celor drepți 30și spuneți: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoșilor30, 32 Lit.: taților. noștri, n‑am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui profeților!» 31Astfel, voi înșivă mărturisiți că sunteți fii ai celor ce i‑au ucis pe profeți! 32Umpleți deci măsura strămoșilor voștri!

33Șerpilor! Pui de vipere! Cum veți scăpa de judecata Gheenei33 Vezi nota de la 5:22.?! 34De aceea, iată, vă trimit profeți, înțelepți și cărturari! Pe unii dintre ei îi veți omorî și îi veți răstigni, iar pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate, 35ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia35 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8, iar cea a lui Zaharia, fiul lui Iehoiada, în 2 Cron. 24:20-22. În canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte, Isus referindu‑se, așadar, la întreaga istorie a martirajului în VT., pe care l‑ați ucis între Templu și altar! 36Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste generația aceasta.

Plângere asupra Ierusalimului

(Lc. 13:34-35)

37Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să‑ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n‑ați vrut! 38Iată, casa vă este lăsată pustie! 39Căci vă spun că, de acum încolo, nicidecum nu Mă veți mai vedea până când nu veți zice: «Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!»39 Vezi Ps. 118:26.