Exodul 21:1-36
Legi privind robia
(Deut. 15:12-18)
Acestea sunt judecățile pe care trebuie să le pui înaintea lor: «Dacă vei cumpăra un rob evreu, el să te slujească timp de șase ani, iar în al șaptelea an să plece liber, fără să plătească nimic. Dacă a venit singur, va putea să plece singur. Dacă era căsătorit, să plece și soția lui împreună cu el. Dacă stăpânul lui i‑a dat o soție și ea i‑a născut fii sau fiice, soția și copiii ei să rămână ai stăpânului, iar el să plece singur. Dar dacă robul va zice: ‘Îmi iubesc stăpânul, soția și copiii și nu doresc să plec ca să fiu liber’, atunci stăpânul lui să‑l aducă la judecători6 Sau: să‑l aducă înaintea lui Dumnezeu., să‑l apropie de ușă sau de unul din stâlpii ușii și să‑i străpungă urechea cu o andrea. Astfel, el îi va sluji pentru totdeauna.
Dacă un om își vinde fata ca roabă, ea să nu plece așa cum pleacă robii.7 Este vorba despre o situație în care părintele sărac își proteja fiica de lipsuri și de moarte și asigura familiei sale o resursă temporară de venit printr‑un aranjament cu o familie mai înstărită, fata urmând să se mărite cu stăpânul sau fiul acestuia. De asemenea, dacă ea nu‑i va plăcea stăpânului care și‑a luat‑o pentru el8 Sau: stăpânului ei, astfel că acesta n‑o va mai lua pentru el., acesta trebuie să permită răscumpărarea ei. Nu va avea dreptul s‑o vândă unui popor străin, pentru că a trădat‑o. Dacă o va da fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. Dacă însă își va lua o altă soție, nu va avea voie să‑i scadă celei dintâi nimic din hrana, îmbrăcămintea și drepturile ei de soție10 În ideea că o păstrează și pe prima ca soție. Astfel: Dacă se căsătorește însă cu ea, iar apoi, nemaiplăcând‑o, își va lua o altă soție, nu va avea voie să‑i scadă nimic din hrana, îmbrăcămintea și drepturile ei de soție.. Dacă nu face aceste trei lucruri pentru ea, atunci ea va putea să plece de la el fără nicio despăgubire, fără să plătească argint.
Legi privind violența fizică
Când cineva lovește un om și acesta moare, să fie pedepsit cu moartea. Dacă n‑a stat la pândă ca să‑l omoare, ci Dumnezeu a îngăduit să se întâmple aceasta prin mâna lui, îi voi pregăti un loc în care să fugă. Însă dacă un om pune la cale să‑l ucidă pe semenul său prin vicleșug, chiar și de la altarul Meu să‑l iei ca să fie omorât!
Cel ce‑și lovește tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.
Cine răpește un om și‑l vinde – sau chiar dacă omul este găsit în mâna răpitorului – să fie pedepsit cu moartea.
Cel ce își blestemă tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.
Dacă se vor certa doi oameni, și unul îl va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul18 Sau: cu o unealtă., iar acesta din urmă nu va muri, ci va fi nevoit să stea la pat, cel care l‑a lovit să nu fie pedepsit, dacă rănitul va putea să se ridice după o vreme și să umble afară cu ajutorul toiagului său. Va trebui însă să‑l despăgubească pe cel rănit pentru inactivitatea lui și să‑l îngrijească până când acesta se va vindeca.
Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său – sau pe roaba sa –, iar acesta va muri sub mâna lui, va trebui să fie răzbunat. Dar dacă robul se ridică după o zi sau două, să nu fie răzbunat, căci este argintul stăpânului său.
Dacă se vor lupta niște bărbați și vor lovi o femeie însărcinată, iar copiii acesteia se vor naște înainte de vreme, fără nicio altă nenorocire, cel responsabil să plătească așa cum stabilește soțul femeii și să dea potrivit cu ce stabilesc judecătorii. Dar, dacă se va întâmpla vreo nenorocire, vei da viață pentru viață, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană și vânătaie pentru vânătaie.
Dacă un om va lovi ochiul robului său sau ochiul roabei sale și‑l distruge, îi va lăsa să plece liberi ca despăgubire pentru ochi. Dacă va face să cadă un dinte al robului său sau un dinte al roabei sale, îi va lăsa să plece liberi ca despăgubire pentru dinte.
Dacă un bou va împunge și va omorî un bărbat sau o femeie, boul să fie omorât cu pietre. Să nu i se mănânce carnea, iar stăpânul boului va fi nevinovat. Dar dacă boul împungea mai dinainte, și stăpânul său a fost avertizat, însă nu l‑a ținut sub pază, boul să fie omorât cu pietre, când va omorî un bărbat sau o femeie, iar stăpânul său să fie omorât și el. Dacă stăpânului i se va stabili un preț de răscumpărare, să dea tot ce se va stabili pentru răscumpărarea vieții lui. Dacă boul va împunge un băiat sau dacă va împunge o fată, să i se facă stăpânului după aceeași lege. Dacă boul va împunge un rob sau o roabă, să se dea stăpânului acestora treizeci de șecheli32 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr); greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone; aproximativ 0,36 kg. de argint, iar boul să fie omorât cu pietre.
Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n‑o acoperă, iar un bou sau un măgar cade în ea, stăpânul gropii să‑l despăgubească cu argint pe stăpânul animalului mort, iar animalul mort să‑i rămână lui.
Dacă boul unui om va împunge boul semenului său, iar boul acestuia moare, vor vinde boul viu, vor împărți argintul și vor împărți și boul mort. Sau dacă se știa mai dinainte că boul obișnuia să împungă, și stăpânul său nu l‑a ținut sub pază, atunci stăpânul trebuie să plătească bou pentru bou, iar animalul mort să‑i rămână lui.
Exodul 22:1-31
Legi privind proprietatea
Dacă un om fură un bou sau o oaie și taie animalul sau îl vinde, să restituie cinci boi pentru fiecare bou furat și patru oi pentru fiecare oaie.
Dacă hoțul este prins spărgând, și el este lovit și moare, cel care l‑a lovit nu va fi vinovat de moartea lui. Dar, dacă primește lovitura după răsăritul soarelui, atunci cel care l‑a lovit va fi vinovat de moartea sa.
Hoțul prins trebuie să plătească întreaga despăgubire. Dacă nu are ce să dea, să fie vândut și astfel să plătească pentru furtul lui.
Când animalul furat – fie el bou, măgar sau oaie – este găsit viu în mâna hoțului, acesta să plătească dublu.
Dacă un om își lasă turma să pască într‑un ogor sau într‑o vie ori își lasă vitele să facă stricăciuni în ogorul altuia, să dea ca despăgubire din ce are mai bun în ogorul sau în via sa.
Dacă izbucnește un foc care cuprinde spinii și arde grânele adunate în snopi, grânele aflate încă în picioare sau întreg ogorul, cel ce a aprins focul să plătească întreaga despăgubire.
Dacă un om încredințează semenului său argint sau bunuri spre păstrare, și acestea sunt furate din casa celui din urmă, atunci hoțul, dacă este prins, trebuie să plătească dublu. Dacă hoțul nu este găsit, stăpânul casei să fie adus la judecători8-9 Sau: să fie adus înaintea lui Dumnezeu., ca să se descopere dacă nu cumva și‑a însușit el bunurile semenului său. În orice dispută cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o îmbrăcăminte sau orice altă pierdere despre care una din părți spune: ‘Este a mea’, cauza amândurora va veni până la judecători. Cel pe care‑l vor condamna judecătorii să plătească dublu semenului său.
Dacă cineva încredințează semenului său un măgar, un bou, o oaie sau orice alt animal spre a fi supravegheat, și animalul moare, este vătămat sau este capturat fără să vadă cineva, să se facă un jurământ în Numele Domnului între cele două părți. Cel căruia i se încredințase animalul va mărturisi că n‑a pus mâna pe bunurile semenului său. Stăpânul va accepta jurământul, și celălalt nu va plăti. Dacă animalul a fost furat de la el, trebuie să‑l restituie stăpânului. Dacă a fost sfâșiat de fiare, să fie adus ca dovadă; nu va trebui să restituie nimic pentru rămășițele sfâșiate.
Când cineva împrumută un animal de la semenul său, iar animalul se lovește sau moare în lipsa stăpânului, cel ce l‑a împrumutat va trebui să plătească. Dacă stăpânul a fost cu el, nu va trebui să plătească. Dacă animalul a fost închiriat, prețul chiriei va acoperi pierderea.
Legi privind relațiile sociale și respectul față de Dumnezeu
Dacă un om va ademeni o fecioară care nu este logodită și se va culca cu ea, va trebui să‑i plătească zestrea și s‑o ia de soție. Dacă tatăl ei nu vrea nicidecum să i‑o dea de soție, el îi va plăti în argint prețul zestrei unei fecioare.
Pe vrăjitoare să n‑o lași să trăiască.
Oricine se culcă cu un animal să fie pedepsit cu moartea.
Cel ce aduce jertfe unui dumnezeu, altuia decât Domnului singur, să fie dat spre nimicire20 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan..
Să nu‑l nedreptățești pe străin și să nu‑i faci rău, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului.
Să nu‑i asuprești pe văduvă sau pe orfan. Dacă îi tot asuprești, și ei continuă să strige către Mine după ajutor, sigur le voi auzi strigătul. Mânia Mea se va aprinde și vă voi ucide cu sabia. Soțiile voastre vor ajunge văduve, iar copiii voștri, orfani.
Dacă împrumuți argint vreunuia din poporul Meu, săracului de lângă tine, să nu te porți cu el ca un cămătar și să nu‑i ceri dobândă. Dacă iei haina semenului tău drept garanție, să i‑o dai înapoi înainte de apusul soarelui, căci este singura lui învelitoare, este mantaua cu care își învelește trupul. Altfel, cu ce se va culca? Dacă semenul tău strigă către Mine, Eu îl voi asculta, căci sunt plin de har.
Să nu‑L hulești pe Dumnezeu28 Sau: Să nu‑i hulești pe judecători. și să nu‑l blestemi pe conducătorul poporului tău.
Să nu întârzii să‑Mi aduci din plinătatea secerișului tău și din sucul livezii tale.29 Sensul frazei ebraice este nesigur. Pe întâiul născut dintre fiii tăi să Mi‑l dai Mie. Să faci la fel cu boul tău și cu oaia ta: șapte zile să rămână cu mama sa, iar în a opta zi să Mi‑l dai Mie.
Să‑Mi fiți niște oameni sfinți. Să nu mâncați niciun fel de carne sfâșiată de fiare pe câmp, ci s‑o aruncați la câini.