2 Cronici 33:21-24, 2 Cronici 34:1-33, 2 Cronici 35:1-19 NTLR

2 Cronici 33:21-24

Domnia lui Amon peste Iuda

(2 Regi 21:19-26)

Amon era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de doi ani. El a făcut ce este rău în ochii Domnului, la fel cum făcuse tatăl său Manase. Amon a jertfit și a slujit tuturor chipurilor cioplite făcute de tatăl său Manase. El însă nu s‑a smerit înaintea Domnului, așa cum se smerise tatăl său Manase, astfel că Amon acesta și‑a mărit tot mai mult vina.

Slujitorii lui au uneltit împotriva lui și l‑au omorât în palatul lui,

Read More of 2 Cronici 33

2 Cronici 34:1-33

Domnia lui Iosia peste Iuda

(2 Regi 22:1-2; 23:4-20)

Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. El a făcut ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe căile tatălui său David, fără a se abate nici la dreapta, nici la stânga.

În al optulea an al domniei sale, pe când era încă tânăr, a început să‑L caute pe Dumnezeul tatălui său David. Iar în al doisprezecelea an al domniei sale, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de așere, de chipuri cioplite și de idoli turnați. Au dărâmat înaintea lui altarele baalilor și au tăiat în bucăți altarele pentru tămâiere care erau deasupra acestora; a sfărâmat așerele, chipurile cioplite și idolii turnați, i‑a făcut pulbere și a presărat‑o pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe, iar oasele preoților lor le‑a ars pe altarele lor. Astfel, Iosia a curățit ținutul lui Iuda și Ierusalimul. În cetățile lui Manase, Efraim, Simeon și până în Neftali, precum și în ruinele dimprejurul lor, a dărâmat altarele și așerele, a făcut pulbere chipurile cioplite și a tăiat în bucăți toate altarele pentru tămâiere din tot ținutul lui Israel. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

Restaurarea Casei Domnului

(2 Regi 22:3-7)

În al optsprezecelea an al domniei lui, ca să curățească țara și Casa, Iosia l‑a trimis pe Șafan, fiul lui Ațalia, pe Maaseia, conducătorul cetății, și pe Ioah, fiul cronicarului Iehoahaz, ca să restaureze Casa Domnului, Dumnezeul lui.

Aceștia s‑au dus la marele preot Hilchia și i‑au dat argintul care a fost adus la Casa lui Dumnezeu, cel care fusese adunat de leviți, adică de paznicii porții, de la cei din Manase și Efraim, de la toată rămășița lui Israel, de la toți cei din Iuda și Beniamin și de la locuitorii Ierusalimului. Ei au dat argintul celor ce supravegheau lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia l‑au dat lucrătorilor care lucrau în Casa Domnului, pentru repararea și restaurarea Casei; l‑au dat tâmplarilor și constructorilor ca să cumpere pietre cioplite, lemne pentru grinzi, precum și pentru placarea clădirilor pe care le distruseseră regii lui Iuda.

Oamenii își făceau cu credincioșie lucrarea. Peste ei au fost numiți ca responsabili Iahat și Obadia, leviți dintre urmașii lui Merari, precum și Zaharia și Meșulam, dintre chehatiți. Toți leviții care erau pricepuți să cânte la instrumente muzicale vegheau asupra cărăușilor și îi supravegheau pe toți cei ce făceau lucrarea, potrivit slujbelor lor, în timp ce alți leviți erau scribi, supraveghetori și portari.

Cartea Legii și reforma religioasă

(2 Regi 22:8-20; 23:1-3)

În timp ce scoteau argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit Cartea Legii Domnului, care fusese dată prin Moise. Hilchia a luat cuvântul și i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan.

Șafan a adus Cartea la rege și i‑a adus totodată și următorul mesaj: „Slujitorii tăi fac tot ceea ce le‑ai dat să facă. Ei au strâns argintul care se afla în Casa Domnului și l‑au dat celor ce supraveghează și celor ce fac lucrarea.“ Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte!“ Apoi Șafan a citit din ea înaintea regelui.

Când a auzit regele cuvintele Legii, și‑a sfâșiat hainele. Și regele le‑a poruncit lui Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Mica20 Numit și Acbor, fiul lui Micaia., scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând: „Duceți‑vă și întrebați‑L pe Domnul pentru mine și pentru rămășița lui Israel și a lui Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului care s‑a revărsat asupra noastră, pentru că părinții noștri n‑au păzit Cuvântul Domnului și n‑au împlinit tot ce este scris în Cartea aceasta.“

Hilchia și oamenii regelui s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tokhat22 Numit și Tikva., fiul lui Hasrah22 Numit și Harhas; compară cu 2 Regi 22:14., păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou22 Sau: al doilea cartier, posibil o zonă a orașului unde locuiau cei mai înstăriți. și i‑au spus toate acestea. Ea le‑a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu toate blestemele care sunt scrise în Cartea citită înaintea regelui lui Iuda. Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toate lucrările mâinilor lor, mânia Mea se va revărsa împotriva acestui loc și nu se va stinge!» Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit: ‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înaintea lui Dumnezeu când ai auzit cuvintele Sale împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, pentru că te‑ai smerit înaintea Mea, ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul! De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui!’»“

Ei i‑au adus regelui răspunsul acesta.

Atunci regele a trimis și i‑a strâns pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. Regele s‑a suit la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu leviții, cu întreg poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. Regele a stat în picioare lângă locul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându‑se să‑L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele legământului, scrise în Cartea aceasta.

Apoi el i‑a făcut să intre în legământ pe toți cei ce se aflau la Ierusalim și în Beniamin. Și astfel locuitorii Ierusalimului au urmat legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul părinților lor.

Iosia a îndepărtat toate urâciunile din toate teritoriile unde erau fiii lui Israel și i‑a făcut pe toți cei ce se aflau în Israel să slujească Domnului, Dumnezeul lor. În toate zilele lui, ei nu s‑au îndepărtat de Domnul, Dumnezeul părinților lor.

Read More of 2 Cronici 34

2 Cronici 35:1-19

Celebrarea Paștelui

(2 Regi 23:21-23)

Iosia a ținut Paștele Domnului la Ierusalim. Oamenii au înjunghiat mieii de Paște în a paisprezecea zi a lunii întâi. El le‑a dat preoților îndatoririle lor și i‑a încurajat în ce privește slujba Casei Domnului. El le‑a zis leviților, care dădeau învățătură întregului Israel și care erau sfinți pentru Domnul, următoarele:

„Puneți Chivotul cel sfânt în Casa zidită de Solomon, fiul lui David, regele lui Israel! Să nu mai fie pentru voi o povară pe umeri! Acum, slujiți Domnului, Dumnezeul vostru, și poporului Său Israel. Așezați‑vă potrivit familiilor voastre și potrivit cetelor voastre, după cum a scris David, regele lui Israel, și după cum a scris fiul său Solomon. Ocupați‑vă locurile în Lăcaș, câte o parte a familiei leviților pentru fiecare ceată a clanurilor fraților voștri, cei din popor. Înjunghiați mieii de Paște, sfințiți‑vă și pregătiți jertfele pentru frații voștri, împlinind Cuvântul Domnului dat prin Moise.“

Iosia a oferit fiilor poporului, tuturor celor prezenți, oi, miei și iezi, toți pentru Paște, în număr de treizeci de mii, precum și trei mii de viței. Acestea erau din averea regelui. Căpeteniile regelui au oferit și ei de bunăvoie daruri poporului, preoților și leviților. Hilchia, Zaharia și Iehiel, conducătorii Casei lui Dumnezeu, le‑au dat preoților două mii șase sute de miei pentru Paște și trei sute de viței. Conania și frații săi, Șemaia și Netanel, precum și Hașabia, Ieiel și Iozabad, căpetenii ale leviților, le‑au dăruit leviților cinci mii de miei pentru Paște și cinci sute de vite. Slujba a fost pregătită, preoții și‑au ocupat locurile, iar leviții s‑au așezat în cete, după cum poruncise regele.

Apoi au înjunghiat mieii de Paște. Preoții au stropit sângele, luându‑l de la leviții care jupuiseră animalele. Au pus deoparte arderile‑de‑tot, ca să le dea fiilor poporului să le ofere Domnului, potrivit cetelor lor, potrivit familiilor părinților lor, după cum este scris în Cartea lui Moise. Tot așa au făcut și cu vitele. Au fript jertfa de Paște la foc, după rânduială, iar celelalte jertfe sfinte le‑au fiert în oale, cazane și cratițe și le‑au împărțit în grabă întregului popor. După aceea, leviții au pregătit ce era pentru ei și pentru preoți – căci preoții, urmașii lui Aaron, aduseseră arderile‑de‑tot și grăsimile până seara, astfel că leviții au trebuit să facă pregătiri de Paște atât pentru ei, cât și pentru preoți, urmașii lui Aaron.

Cântăreții, urmașii lui Asaf, erau la locul lor, așa cum poruncise David, Asaf, Heman și Iedutun, văzătorul regelui, iar portarii erau la fiecare poartă. Ei nu au trebuit să‑și întrerupă slujba, deoarece leviții, frații lor, au pregătit jertfa de Paște pentru ei.

Astfel a fost pregătită în ziua aceea întreaga slujbă a Domnului, ca să se poată sărbători Paștele și să se poată aduce arderile‑de‑tot pe altarul Domnului, după porunca regelui Iosia. Fiii lui Israel, aflați atunci la Ierusalim, au sărbătorit Paștele și Sărbătoarea Azimelor timp de șapte zile. Paște ca acesta nu se mai sărbătorise în Israel din zilele profetului Samuel. Niciun rege al lui Israel nu mai sărbătorise un Paște precum cel sărbătorit de Iosia, alături de preoți, leviți, toți cei din Iuda și din Israel, care se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului. Acest Paște a fost sărbătorit în al optsprezecelea an al domniei lui Iosia.

Read More of 2 Cronici 35