1 Regi 18:16-46, 1 Regi 19:1-21 NTLR

1 Regi 18:16-46

Ilie pe muntele Carmel

Obadia a pornit să‑l întâmpine pe Ahab și să‑l înștiințeze. Apoi Ahab s‑a dus să‑l întâlnească pe Ilie.

Când Ahab l‑a văzut pe Ilie, i‑a zis:

– Tu ești acela care‑l nenorocește pe Israel?

Ilie a răspuns:

– Nu eu l‑am nenorocit pe Israel, ci tu și familia tatălui tău, prin faptul că ați părăsit poruncile Domnului și te‑ai dus după Baal18 Vezi nota de la 16:31 [peste tot în capitol].. Strânge acum tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeți ai lui Baal și pe cei patru sute de profeți ai Așerei19 Vezi nota de la 15:13., care mănâncă la masa Izabelei.

Ahab a trimis după toți fiii lui Israel și i‑a strâns pe profeți la muntele Carmel.

Atunci Ilie s‑a apropiat de tot poporul și a zis:

– Până când veți mai șchiopăta între două cârje21 Această expresie idiomatică s‑ar putea reda în limbajul actual prin: Până când veți mai șovăi între două convingeri?? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați‑L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmați‑l pe acesta!

Poporul nu i‑a răspuns nimic.

Apoi Ilie a zis poporului:

– Eu sunt singurul care am rămas dintre profeții Domnului, iar profeții lui Baal sunt în număr de patru sute cincizeci. Să ni se dea doi tauri. Ei să‑și aleagă un taur, să‑l taie în bucăți și să‑l așeze pe lemnele de pe altar, dar să nu‑i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur și‑l voi așeza pe lemne, dar nu‑i voi da foc. Apoi, voi să chemați numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela este adevăratul Dumnezeu.

Tot poporul a răspuns și a zis:

– Propunerea este bună.

Ilie le‑a zis profeților lui Baal: „Alegeți‑vă un taur și pregătiți‑l voi mai întâi, pentru că sunteți mai mulți. Apoi chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeți voi focul.“ Ei au luat taurul oferit lor și l‑au pregătit.

Apoi au chemat numele lui Baal de dimineața până la amiază, zicând: „Baal, răspunde‑ne!“ Dar nu s‑a auzit niciun glas. Nimeni n‑a răspuns, deși ei săreau în jurul altarului pe care‑l construiseră.

La amiază, Ilie și‑a bătut joc de ei, zicând: „Strigați mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează sau este ocupat sau se află în călătorie! Poate că doarme și se va trezi!“ Ei au strigat mai tare și, după obiceiul lor, și‑au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele până a început să le curgă sângele pe ei. După ce a trecut miezul zilei, ei au profețit până când se aducea darul de mâncare, dar nu s‑a auzit niciun glas, niciun răspuns, niciun semn de luare aminte.

Atunci Ilie a zis întregului popor:

– Apropiați‑vă de mine!

Și tot poporul s‑a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarul Domnului, care fusese dărâmat. Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor urmașilor lui Iacov, cel căruia Domnul îi vorbise, zicând: „Numele tău va fi Israel!“ Cu aceste pietre, a zidit un altar în Numele Domnului. Apoi a făcut un șanț în jurul altarului, în care încăpeau două măsuri32 Aproximativ 15 l. de sămânță. A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăți și l‑a așezat pe altar, deasupra lemnelor.

Apoi le‑a zis:

– Umpleți patru urcioare cu apă și goliți‑le peste arderea‑de‑tot și peste lemne! Faceți lucrul acesta încă o dată! a zis el. Și ei l‑au făcut încă o dată. Faceți lucrul acesta și a treia oară! Iar ei l‑au făcut și a treia oară.

Apa curgea în jurul altarului și a umplut chiar și șanțul. În timp ce se aducea darul de mâncare, profetul Ilie s‑a apropiat și a zis:

Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău și că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta. Răspunde‑mi, Doamne! Răspunde‑mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, ești Dumnezeu și că Tu le întorci inimile spre Tine!“

Atunci a căzut foc de la Domnul, a mistuit arderea‑de‑tot, lemnele, pietrele și pământul și a înghițit și apa care era în șanț. Când a văzut tot poporul lucrul acesta, s‑au aruncat cu fața la pământ și au zis: „Domnul este Dumnezeu! Domnul este Dumnezeu!“

Ilie le‑a zis:

– Prindeți‑i pe profeții lui Baal! Niciunul dintre ei să nu scape!

I‑au prins, iar Ilie i‑a coborât la râul Chișon și i‑a înjunghiat acolo.

Apoi Ilie i‑a zis lui Ahab:

– Suie‑te, mănâncă și bea, căci se aude vuietul unei ploi puternice.

Ahab s‑a suit să mănânce și să bea, dar Ilie a urcat pe vârful Carmelului, s‑a plecat la pământ, și‑a așezat fața pe genunchi și i‑a zis slujitorului său:

– Te rog, suie‑te și uită‑te în direcția mării!

El s‑a suit și s‑a uitat.

Apoi a zis:

– Nu este nimic!

Ilie i‑a zis de șapte ori:

– Du‑te din nou!

A șaptea oară, slujitorul a zis:

– Iată, un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare!

Ilie a zis:

– Suie‑te și spune‑i lui Ahab: „Pregătește‑ți carul și coboară‑te, ca să nu te prindă ploaia!“

Între timp cerul s‑a înnegrit de nori, a început să sufle vântul și s‑a pornit o ploaie puternică. Ahab s‑a urcat în car și s‑a dus la Izreel. Mâna Domnului a venit peste Ilie, care și‑a încins coapsele și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

Read More of 1 Regi 18

1 Regi 19:1-21

Profetul Ilie este îmbărbătat să‑și continue lucrarea

Ahab i‑a istorisit Izabelei tot ceea ce făcuse Ilie și cum îi omorâse pe toți profeții cu sabia. Izabela a trimis un mesager la Ilie ca să‑i spună: „Dumnezeii să se poarte cu mine cu toată asprimea2 Formulă tipică de jurământ (lit.: Așa să‑mi facă dumnezeii și chiar mai mult). dacă mâine la această oră nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia dintre ei!“

Când a auzit acest lucru, Ilie s‑a ridicat și a fugit ca să‑și scape viața. A ajuns la Beer-Șeba, care aparține de Iuda și și‑a lăsat slujitorul acolo, iar el s‑a dus cale de o zi în pustie. A ajuns la un verigel, s‑a așezat sub el și s‑a rugat să moară, zicând: „Destul, Doamne! Ia‑mi viața acum, căci nu sunt mai bun decât părinții mei.“ Apoi, s‑a întins sub verigel și a adormit.

Dar iată că un înger l‑a trezit și i‑a zis: „Ridică‑te și mănâncă!“ Uitându‑se, a văzut la capul său o turtă coaptă pe niște pietre încălzite și un urcior cu apă. După ce a mâncat și a băut, s‑a culcat din nou.

Îngerul Domnului a venit a doua oară, l‑a trezit și i‑a zis: „Ridică‑te și mănâncă, întrucât călătoria pe care o ai de făcut este prea lungă pentru tine!“ El s‑a ridicat, a mâncat și a băut. Apoi, cu puterea pe care i‑a dat‑o această mâncare, a mers timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți până la Horeb, muntele lui Dumnezeu. Acolo, a intrat într‑o peșteră și a înnoptat în ea.

Domnul i Se arată lui Ilie

Și iată că Cuvântul Domnului a venit la el și i‑a zis:

– Ce faci tu aici, Ilie?

El a răspuns:

– Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul Oștirilor, fiindcă fiii lui Israel au încălcat legământul Tău, Ți‑au dărâmat altarele și Ți‑au omorât profeții cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să‑mi ia viața.

El i‑a spus:

– Ieși și stai pe munte înaintea Domnului! Iată că Domnul va trece pe acolo.

Înaintea Domnului a venit un vânt mare și puternic, care despica munții și sfărâma stâncile, dar Domnul nu era în acest vânt. După acest vânt, a fost un cutremur de pământ, dar Domnul nu era în acest cutremur. După acest cutremur, a venit un foc, dar Domnul nu era în acest foc. Dar după acest foc, s‑a auzit o voce blândă, suavă. Când a auzit‑o, Ilie și‑a acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stat la intrarea peșterii.

Și iată că o voce i‑a vorbit și a zis:

– Ce faci tu aici, Ilie?

El a răspuns:

– Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul Oștirilor, fiindcă fiii lui Israel au încălcat legământul Tău, Ți‑au dărâmat altarele și Ți‑au omorât profeții cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să‑mi ia viața.

Domnul i‑a zis:

– Întoarce‑te pe drumul pe care ai venit și du‑te până la pustia Damascului. Când vei ajunge acolo, să‑l ungi pe Hazael ca rege peste Aram. Să‑l ungi și pe Iehu, fiul lui Nimși, ca rege peste Israel, iar pe Elisei16 Elisei (ebr.: Elișa’) înseamnă Dumnezeu mântuie [peste tot în capitol]., fiul lui Șafat din Abel-Mehola, să‑l ungi ca profet în locul tău. Și se va întâmpla că cel care va scăpa de sabia lui Hazael va fi omorât de Iehu, iar cel care va scăpa de sabia lui Iehu va fi omorât de Elisei. Dar Mi‑am păstrat în Israel șapte mii – toți genunchii care nu s‑au plecat înaintea lui Baal18 Vezi nota de la 16:31. și orice gură care nu i‑a dat sărutare.

Chemarea lui Elisei

Ilie a plecat de acolo și l‑a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arând cu douăsprezece perechi de boi. El însuși o mâna pe cea de‑a douăsprezecea. Ilie a trecut pe lângă el și și‑a aruncat mantaua peste acesta.

Elisei a lăsat boii, a alergat după Ilie și i‑a zis:

– Dă‑mi voie să‑mi iau rămas bun de la tatăl meu și de la mama mea, apoi te voi urma!

Ilie i‑a zis:

– Du‑te și întoarce‑te, dar gândește‑te la ce ți‑am făcut!

Elisei a plecat de lângă el, a luat o pereche de boi și i‑a înjunghiat. Dând foc uneltelor de arat, a fiert carnea boilor și le‑a dat‑o oamenilor s‑o mănânce. După aceea s‑a ridicat, l‑a urmat pe Ilie și i‑a slujit.

Read More of 1 Regi 19