Marcos 12 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Marcos 12:1-44

A Parábola dos Lavradores

(Mt 21.33-46; Lc 20.9-19)

1Então Jesus começou a lhes falar por parábolas: “Certo homem plantou uma vinha, colocou uma cerca ao redor dela, cavou um tanque para prensar as uvas e construiu uma torre. Depois arrendou a vinha a alguns lavradores e foi fazer uma viagem. 2Na época da colheita, enviou um servo aos lavradores, para receber deles parte do fruto da vinha. 3Mas eles o agarraram, o espancaram e o mandaram embora de mãos vazias. 4Então enviou-lhes outro servo; e eles lhe bateram na cabeça e o humilharam. 5E enviou ainda outro, o qual mataram. Enviou muitos outros; em alguns bateram, a outros mataram.

6“Faltava-lhe ainda um para enviar: seu filho amado. Por fim o enviou, dizendo: ‘A meu filho respeitarão’.

7“Mas os lavradores disseram uns aos outros: ‘Este é o herdeiro. Venham, vamos matá-lo, e a herança será nossa’. 8Assim eles o agarraram, o mataram e o lançaram para fora da vinha.

9“O que fará então o dono da vinha? Virá e matará aqueles lavradores e dará a vinha a outros. 10Vocês nunca leram esta passagem das Escrituras?

“ ‘A pedra que os construtores rejeitaram

tornou-se a pedra angular;

11isso vem do Senhor

e é algo maravilhoso para nós’12.10,11 Sl 118.22,23”.

12Então começaram a procurar um meio de prendê-lo, pois perceberam que era contra eles que ele havia contado aquela parábola. Mas tinham medo da multidão; por isso o deixaram e foram embora.

O Pagamento de Imposto a César

(Mt 22.15-22; Lc 20.20-26)

13Mais tarde enviaram a Jesus alguns dos fariseus e herodianos para o apanharem em alguma coisa que ele dissesse. 14Estes se aproximaram dele e disseram: “Mestre, sabemos que és íntegro e que não te deixas influenciar por ninguém, porque não te prendes à aparência dos homens, mas ensinas o caminho de Deus conforme a verdade. É certo pagar imposto a César ou não? 15Devemos pagar ou não?”

Mas Jesus, percebendo a hipocrisia deles, perguntou: “Por que vocês estão me pondo à prova? Tragam-me um denário12.15 O denário era uma moeda de prata equivalente à diária de um trabalhador braçal. para que eu o veja”. 16Eles lhe trouxeram a moeda, e ele lhes perguntou: “De quem é esta imagem e esta inscrição?”

“De César”, responderam eles.

17Então Jesus lhes disse: “Deem12.17 Ou Devolvam a César o que é de César e a Deus o que é de Deus”.

E ficaram admirados com ele.

A Realidade da Ressurreição

(Mt 22.23-33; Lc 20.27-40)

18Depois os saduceus, que dizem que não há ressurreição, aproximaram-se dele com a seguinte questão: 19“Mestre, Moisés nos deixou escrito que, se um homem morrer e deixar mulher sem filhos, seu irmão deverá casar-se com a viúva e ter filhos para seu irmão. 20Havia sete irmãos. O primeiro casou-se e morreu sem deixar filhos. 21O segundo casou-se com a viúva, mas também morreu sem deixar filhos. O mesmo aconteceu com o terceiro. 22Nenhum dos sete deixou filhos. Finalmente, morreu também a mulher. 23Na ressurreição,12.23 Alguns manuscritos acrescentam quando ressuscitarem. de quem ela será esposa, visto que os sete foram casados com ela?”

24Jesus respondeu: “Vocês estão enganados!, pois não conhecem as Escrituras nem o poder de Deus! 25Quando os mortos ressuscitam, não se casam nem são dados em casamento, mas são como os anjos nos céus. 26Quanto à ressurreição dos mortos, vocês não leram no livro de Moisés, no relato da sarça, como Deus lhe disse: ‘Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó’12.26 Êx 3.6? 27Ele não é Deus de mortos, mas de vivos. Vocês estão muito enganados!”

O Maior Mandamento

(Mt 22.34-40)

28Um dos mestres da lei aproximou-se e os ouviu discutindo. Notando que Jesus lhes dera uma boa resposta, perguntou-lhe: “De todos os mandamentos, qual é o mais importante?”

29Respondeu Jesus: “O mais importante é este: ‘Ouça, ó Israel, o Senhor, o nosso Deus, o Senhor é o único Senhor. 30Ame o Senhor, o seu Deus, de todo o seu coração, de toda a sua alma, de todo o seu entendimento e de todas as suas forças’12.30 Dt 6.4,5. 31O segundo é este: ‘Ame o seu próximo como a si mesmo’12.31 Lv 19.18. Não existe mandamento maior do que estes”.

32“Muito bem, mestre”, disse o homem. “Estás certo ao dizeres que Deus é único e que não existe outro além dele. 33Amá-lo de todo o coração, de todo o entendimento e de todas as forças, e amar ao próximo como a si mesmo é mais importante do que todos os sacrifícios e ofertas”.

34Vendo que ele tinha respondido sabiamente, Jesus lhe disse: “Você não está longe do Reino de Deus”. Daí por diante ninguém mais ousava lhe fazer perguntas.

O Cristo é Senhor de Davi

(Mt 22.41-46; Lc 20.41-44)

35Ensinando no templo, Jesus perguntou: “Como os mestres da lei dizem que o Cristo é filho de Davi? 36O próprio Davi, falando pelo Espírito Santo, disse:

“ ‘O Senhor disse ao meu Senhor:

Senta-te à minha direita

até que eu ponha os teus inimigos

debaixo de teus pés’12.36 Sl 110.1.

37O próprio Davi o chama ‘Senhor’. Como pode, então, ser ele seu filho?”

E a grande multidão o ouvia com prazer.

38Ao ensinar, Jesus dizia: “Cuidado com os mestres da lei. Eles fazem questão de andar com roupas especiais, de receber saudações nas praças 39e de ocupar os lugares mais importantes nas sinagogas e os lugares de honra nos banquetes. 40Eles devoram as casas das viúvas, e, para disfarçar, fazem longas orações. Esses receberão condenação mais severa!”

A Oferta da Viúva

(Lc 21.1-4)

41Jesus sentou-se em frente do lugar onde eram colocadas as contribuições e observava a multidão colocando o dinheiro nas caixas de ofertas. Muitos ricos lançavam ali grandes quantias. 42Então, uma viúva pobre chegou-se e colocou duas pequeninas moedas de cobre, de muito pouco valor12.42 Grego: 2 leptos, que valiam 1 quadrante..

43Chamando a si os seus discípulos, Jesus declarou: “Afirmo que esta viúva pobre colocou na caixa de ofertas mais do que todos os outros. 44Todos deram do que lhes sobrava; mas ela, da sua pobreza, deu tudo o que possuía para viver”.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 12:1-44

Chagrata mingai tucuj runacunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 21:33-46; Luc 20:9-19)

1Jesusca, yuyachij parlota parlashpami, cashna yachachi callarirca: «Shuj runami paipaj allpapi uvasta tarpushpaca, muyundijta pircarca. Shinallataj uvasta capina tanquetapish, tucui chagrata chapangapaj torretapishmi rurarca. Chai qʼuipaca, shuj chacarerocunaman mingashpa, caru llajtaman rircallami. 2Uvasta pallana punllacuna pajtajpimi, pai japina cashcata chaupimuchun chagrajcunapajman shuj servijta cacharca. 3Ashtahuanpish chai servij runataca, japishcahuan macashpami, chushaj maquillata tigrachishpa cacharcacuna. 4Cutinllataj shujtaj servijta cachajpica, paitapish rumicunahuan umata pʼaquishpami, pinganayajta cʼamishpa cacharcacuna. 5Cutin shujtajta cachajpicarin, japishpa huañuchircacunami. Chai qʼuipaca, shujtaj achcacunata cachajpipish, shujcunataca macarcacunami, shujcunataca huañuchircacunami. 6Tucuicunapaj qʼuipaca, paipaj shujlla cʼuyashca churitami, cachana tucurca: “Ñuca churitatajca manchangacunami” nishpami, paita cacharca. 7Ashtahuanpish chagrajcunaca, paicunapuralla tandanacushpami: “Cai tucuitaca paimari japinga, pai japina cashcataca ñucanchij tucuita japingapaj, cʼamachij huañuchishunchij” ninacurcacunami. 8Chashna nishpaca, japishcahuan huañuchishpami, chagramanta llujshichishpa canllaman shitarcacuna.

9Chashna ruraj runacunataca: ¿Chagrayujca imatashi ruranga? Chaicunataca tucuicunata huañuchishpami, paipaj chagrataca shujtajcunaman cunga.

10¿Cashna quillcashcataca manachu reźashcanguichij?

“Huasichijcuna shitashca Rumillatajmi,

huasichinapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca.

11Chaitaca, Mandaj Diosllatajmi chashna rurashca.

Chaica ñucanchijpajca, tucuimanta yalli sumajmari ricurin”» nircami.

12Chai yuyachij parlohuanca, paicunallatataj nicushcata yuyaita japishpami, huañuchingapaj japinata yuyarcacuna. Ashtahuanpish tandanacushca gentecunata manchashcamantami, saquishpa rircallacuna.

Cesarpajtaca Cesarman, Diospajtaca Diosman cuichij

(Mat 22:15-22; Luc 20:20-26)

13Chai qʼuipaca fariseocunamantapish, Herodesta catijcunamantapish huaquincunatami, Jesusta tapuchun cacharcacuna. Mana allita nijpica, chaillahuantaj juchachingapajmi, tapuj tucuchun cacharcacuna. 14Paicuna shamushpami:

—Yachachij, quiquinca mana manchashpa imatapish cashcata, alli yachachij cashcataca yachanchijmi. Chaimantami, mana pipaj ñahuita ricushpalla, ashtahuanpish Diospaj Ñantaca, cashcatataj yachachingui. ¿Quiquinca imatataj ningui, Cesarman impuestota cunaca allichu, manachu alli? ¿Cunachu canchij, manachu cuna canchij?— nishpa tapurcacuna.

15Ashtahuanpish Jesusca, jayaj shunguhuan chashna tapucujta yachashpami:

—¿Ima nishpataj pandachisha ninguichij? Ricungapaj shuj cullquita apamuichij— nirca.

16Shuj cullquita apamujpi:

—¿Caipica pipaj ñahuitaj, pipaj quillcataj tiyacun?— nishpa Jesús tapujpica, paicunaca:

—Cesarpajmi— nircacunami.

17—Shinashpaca, Cesarpajtaca Cesarman cuichij, Taita Diospajtaca Taita Diosman cuichij— nishpa Jesús cutichijpica, achcatami mancharircacuna.

‘¿Huañushcacunaca causaringachu?’ nishpami tapushcacuna

(Mat 22:23-33; Luc 20:27-40)

18Chai qʼuipami, ‘Huañushcacunaca mana causaringachu’ nij saduceocuna Jesuspajman shamushpaca, cashna tapurcacuna:

19—Moisesca, cashna nishpamari quillcashpa saquishca: “Huauquicunayuj maijan runa, manaraj huahuata charishpa huañungachari. Saquirij huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huahuacunata charichun. Chai huahuacunaca, huañuj huauquipaj huahuacunami canga” nishcami. 20Ñucanchijpurapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Punta huauqui caźarashpami, manaraj huahuacunata charishpa huañurca. 21Saquirij huarmihuan qʼuipa huauqui caźarashpapish, manaraj huahuacunata charishpallatajmi huañurca. Cati huauquicunapish chai huarmihuan caźarashpaca, chashnallatajmi tucurca. 22Tucui canchis huauquindij huashan chai huarmihuan caźarashpaca, maijanpish huahuacunata mana charircachu. Chai qʼuipaca, chai huarmipish huañurcami. 23Huañushcacuna causari punllapi chai huauquindijcuna causarishpaca, ¿maijanshi chai huarmitaca japinga? Tucui canchistajmari, chai huarmihuan caźararcacuna— nircacunami.

24Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:

—Cancunaca, Dios Quillcachishcapi ima nishcatapish, Taita Dios tucuita rurai tucushcatapish mana yachashpami pandaricunguichij. 25Huañushcacunapaj chaupimanta causarimui punllapica, mana caźarangacunachu, mana caźarachingacunachu. Paicunaca, jahua pacha angelcuna shinami canga. 26Huañushcacuna causarinamantaca, Taita Diosllatajmi zarza yura rupacunmanta rimashpa cashna nishca: “Ñucaca Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Taita Diosmi cani” nishcami. ¿Manachu chaitaca, Moisespaj Librollapitaj reźashcanguichij? 27Chaita ricujpica, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, ashtahuanpish causajcunapaj Diosmi. Chaitami cancunaca, achcata pandaricunguichij— nircami.

Ashtahuan jatun mandashcaca Diosta cʼuyanami

(Mat 22:34-40)

28Mandashcata yachachijcunapuramanta shujmi, paicuna parlanacucujtapish, Jesús alli cutichijtapish uyarca. Chaimantami Paipajman cʼuchuyashpaca:

—¿Mandashcacunamantaca maijantaj tucuita yallica?— nishpa tapurca.

29Jesusca, cashna nishpami cutichirca:

—Tucui mandashcacunamanta yallica caimari: “Uyaichij israelcuna, ñucanchijta Mandaj Diosca, Paillami Mandaj can. 30Canta Mandaj Diostaca tucui shunguhuan, tucui almahuan, tucui yuyaihuan, tucui fuerzahuanpish cʼuyangui” ninmi. Caimi, tucui mandashcacunamanta yalli. 31Cai mandashcapaj cati cajpish, caiman rijchajllatajmi. Chaipish: “Can quiquinta cʼuyarij shinallataj shujtajcunatapish cʼuyangui” ninmi. Cai ishqui mandashcacunamanta yallica, mana tiyanchu— nircami.

32Chashna nijpimi, Mandashcata yachachijca cashna nirca:

—Allimi Yachachij, can nishcaca chashnatajmi: “Diosca Shujllami, Pai shina shujtajca mana tiyanchu.” 33Chashnallataj Pai Diosta tucui shunguhuan, tucui yuyaihuan, tucui almahuan, tucui fuerzahuan cʼuyanapish, shujtajcunata quiquinta cʼuyarij shinallataj cʼuyanapish animalcunata Diosman cushpa huañuchishpa rupachinata yalli allimari— nircami.

34Yachashcata alli yuyarishpa cutichijpimi, Jesusca:

—Canca, Taita Dios mandacunman yaicunapajca, mana carupichu cangui— nirca.

Chashna nijpica, pipish mana ashtahuan tapui tucurcachu.

Cristotaca Davidpish “Ñuca Apu” nishcami

(Mat 22:41-46; Luc 20:41-44)

35Diospaj huasipi Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, Cristotaca “Davidpaj Churimi” nincuna? 36Riquichij, jucha illaj Espíritu yuyaita cujpimi, Davidca:

“Mandaj Diosca, Ñucata Mandajtaca:

‘Canta pʼiñajcunata, Cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama,

Ñuca alli ladopi tiyarilla’ ninmi” nishca.

37Davidllatajmi, Paitaca:

“Ñuca Apu” nirca.

¿Shinashpaca, ima shinataj paipaj churi cangari?— nircami.

Chaipi caj tucui caishujcunaca, ‘Allimari yachachin’ nishpami, sumajta uyarcacuna.

Mandashcata yachachijcunata, fariseocunatami Jesusca sinchita juchachishca

(Mat 23:1-36; Luc 11:37-54; 20:45-47)

38Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—Mandashcata yachachijcunataca, pajta catinguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacujta churashpa purinatami munancuna. Plaza pambacunapipish, ‘¿Allillachu cangui?’ nichunpishmi munancuna. 39Tandanacuna huasicunapipish, micungapaj tandanacuicunapipish puntapi tiyarinallatami munancuna. 40Ashtahuancarin viuda huarmicunapaj huasicunatapish, quichushpa millpujcunami. Chashna cashpapish alli ricuringapajca, unaitami Diosta mañaj tucuncuna. Tucui chaimantaca, paicunami ashtahuan jatun llaquita japingacuna— nircami.

Shuj viudami Diospajca tucuicunata yalli churashca

(Luc 21:1-4)

41Jesusca, Diosman cullquita cushpa churana chʼimbapurapimi, gentecuna cullquita churajta ricushpa tiyacurca. Charijcunaca achcacunami, achcata churarcacuna. 42Ñapish shuj huajcha viuda shamushpaca, pai tucui charishca ishqui quillu cullquillatami churarca. 43Chaita ricushpami, Paipaj yachacujcunata cayashpaca, cashna nirca: «Mana nij tucunillachu, cai huajcha viudami, cullquita churanapica, tucui shujtajcunata yallita churan. 44Tucui caicunaca, puchushcallatami churarcacuna. Ashtahuanpish paica, huajcha cashpapish, pai causanapaj tucui charishcatamari churan» nircami.