Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 17

Psalmul 17

O rugăciune a lui David

Ascultă-mi, Doamne, cauza dreaptă,
    ia aminte la strigătul meu!
Pleacă-Ţi urechea la rugăciunea mea
    nerostită de buze înşelătoare!
Să iasă dinaintea Ta sentinţa dată mie!
    Ochii Tăi să vadă ceea ce este drept!

Dacă vei cerceta inima mea noaptea, când mă vizitezi,
    dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic,
        căci mi-am propus să nu păcătuiesc cu gura.
Cu privire la faptele omului,
    eu m-am ţinut departe de căile celor violenţi,
        după cuvântul buzelor Tale.
Paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale;
    astfel, picioarele nu mi se clatină.

Eu Te chem, căci îmi răspunzi, Dumnezeule!
    Pleacă-Ţi urechea spre mine şi ascultă-mi cuvântul!
Arată-Ţi marea îndurare, Tu, Care prin dreapta Ta,
    îi scapi de împotrivitorii lor pe cei ce caută adăpost.
Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor,
    ascunde-mă la umbra aripilor Tale
de cei nelegiuiţi, care vor să mă spulbere,
    de duşmanii mei de moarte, care mă împresoară.

10 Ei sunt plini de grăsime;
    gurile lor vorbesc cu aroganţă.
11 Acum se ţin de paşii mei, mă înconjoară,
    mă pândesc ca să mă doboare la pământ.
12 Parcă ar fi un leu care tânjeşte să sfâşie,
    un pui de leu care aşteaptă în desiş.

13 Ridică-Te, Doamne, înfruntă-l şi trânteşte-l!
    Scapă-mă de cel rău cu sabia Ta!
14 Scapă-mă Doamne, cu mâna Ta, de astfel de oameni,
    de oamenii acestei lumi care-şi au partea în viaţa aceasta!
Tu le umpli pântecele cu bunătăţile Tale, fiii lor se satură
    şi păstrează ce rămâne pentru copiii lor.
15 Eu însă, în nevinovăţia mea, voi vedea faţa Ta!
    Când mă voi trezi mă voi sătura de chipul Tău.