Matei 19 – NTLR & OL

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 19:1-30

Despre divorț

(Mc. 10:1-12; Lc. 16:18)

1După ce a terminat de spus aceste cuvinte, Isus a plecat din Galileea și a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. 2L-au urmat mulțimi mari de oameni și acolo El i-a vindecat pe cei bolnavi.

3Niște farisei au venit la El ca să-L pună la încercare și au zis:

– Îi este îngăduit unui bărbat să divorțeze de soția lui din orice motiv?

4Isus, răspunzând, a zis:

– Oare n-ați citit că, de la început, Creatorul „i-a făcut bărbat și femeie“4 Vezi Gen. 1:27.? 5Și apoi a zis: „De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar cei doi vor fi un singur trup.“5 Vezi Gen. 2:24. 6Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit6 Verbul grecesc înseamnă și a pune la același jug. Ceea ce Dumnezeu a înjugat împreună, omul nu are voie să separe. omul să nu despartă!

7Ei I-au zis:

– Atunci de ce a poruncit Moise ca soțul să-i dea soției o scrisoare de despărțire și să divorțeze de ea7 O aluzie la Deut. 24:1.?

8Isus a zis:

– Din cauza inimilor voastre împietrite v-a dat voie Moise să divorțați de soțiile voastre, însă la început nu a fost așa. 9Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, în afară de caz de curvie9 Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Vezi și contextul din cap. 5., și se căsătorește cu alta, comite adulter.

10Ucenicii I-au zis:

– Dacă acesta este motivul10 Gr.: aitia, același termen grecesc folosit în v. 3. În vremea aceea existau două interpretări rabinice ale textului din Deut. 24:1. Una aparținea Școlii lui Șamai și punea accentul pe termenul rușinos din sintagma ceva rușinos, identificându-l cu adulterul: singurul motiv pentru divorț era adulterul. Cealaltă interpretare aparținea Școlii lui Hillel și punea accentul pe termenul ceva (sau motiv; ebr.: dabar) din aceeași sintagmă, susținând că soțul poate să divorțeze de soția sa din orice motiv. Din câte se pare, ucenicii, în urma răspunsului lui Cristos, consideră că motivul (aitia) despre care vorbeau rabinii este așezat acum de către Isus la un standard prea înalt pentru un bărbat. bărbatului față de soție, nu este de folos să te căsătorești!

11Dar El le-a zis:

– Nu toți primesc cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12Căci există eunuci care s-au născut așa din pântecul mamei lor, există eunuci care au fost făcuți eunuci de către oameni și există eunuci care s-au făcut ei înșiși eunuci12 Sau: au ales să nu se căsătorească. de dragul Împărăției Cerurilor. Cel ce poate să primească cuvântul acesta, să-l primească!

Isus și copilașii

(Mc. 10:13-16; Lc. 18:15-17)

13Atunci au fost aduși la El niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage pentru ei, dar ucenicii i-au mustrat. 14Isus însă le-a zis: „Lăsați copilașii și nu-i opriți să vină la Mine, pentru că Împărăția Cerurilor este a celor ca ei!“ 15Apoi Și-a pus mâinile peste ei și a plecat de acolo.

Isus și tânărul bogat

(Mc. 10:17-31; Lc. 18:18-30)

16Și iată că un om, apropiindu-se de Isus, a zis:

– Învățătorule, ce lucru bun să fac, ca să am viață veșnică?

17Isus i-a zis:

– De ce Mă întrebi despre „ce lucru bun“? Unul e Cel Ce este bun. Dar dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!

18El i-a zis:

– Care?

Isus a zis:

– „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, 19„Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta“18-19 Vezi Ex. 20:12-16; Deut. 5:16-20. și „Să-l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți“19 Vezi Lev. 19:18..

20Tânărul I-a spus:

– Pe toate acestea le-am păzit. Ce-mi mai lipsește?

21Isus i-a spus:

– Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în ceruri. Apoi vino, urmează-Mă!

22Când a auzit cuvintele acestea, tânărul a plecat întristat, pentru că avea multe averi.

23Isus le-a zis ucenicilor Săi:

– Adevărat vă spun, cu greu va intra cel bogat în Împărăția Cerurilor! 24Din nou vă spun, este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!

25Când au auzit lucrul acesta, ucenicii au rămas foarte uimiți și au zis:

– Atunci cine poate fi mântuit?

26Uitându-Se la ei, Isus le-a zis:

– Lucrul acesta este imposibil pentru oameni, dar pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.

27Atunci Petru, răspunzând, I-a zis:

– Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat. Noi ce vom avea?

28Isus le-a zis:

– Adevărat vă spun că la reînnoirea tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul slavei Sale, voi, cei care M-ați urmat, veți sta, de asemenea, pe douăsprezece tronuri și le veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.

29Și oricine își lasă case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau soție sau copii sau ogoare de dragul Numelui Meu, va primi de o sută de ori mai mult și va moșteni viața veșnică. 30Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.

O Livro

Mateus 19:1-30

O divórcio

(Mc 10.1-12)

1Após ter dado estes ensinos, Jesus saiu da Galileia e dirigiu-se à região da Judeia, na outra margem do Jordão. 2Grandes multidões o seguiam e curou os doentes.

3Alguns fariseus foram ter com Jesus, para o pôr à prova, e perguntaram-lhe se era lícito um marido divorciar-se da mulher por todo e qualquer motivo.

4“Não leem as Escrituras? Nelas está escrito que, desde o princípio, o Criador criou o homem e a mulher.19.4 Gn 1.27. 5Assim, ‘o homem deve deixar o pai e a mãe, para se unir com a sua mulher, e serão os dois como um só’.19.5 Gn 2.24. 6Por conseguinte, não mais serão dois, mas como um só. E nenhum homem separe o que Deus juntou.”

7“Então”, perguntaram os fariseus, “porque é que Moisés mandou dar uma declaração de divórcio à mulher e mandá-la embora?”

8Jesus respondeu-lhes: “Moisés permitiu-vos que mandem embora as vossas mulheres por causa da dureza do vosso coração, mas no início não era assim que sucedia. 9E digo-vos que quem se divorciar da sua mulher, salvo em caso de imoralidade sexual, e se casar com outra, comete adultério.”

10Os discípulos disseram-lhe: “Sendo assim o melhor é não casar!”

11“Nem todos podem aceitar isso; só aqueles a quem Deus ajuda. 12Alguns nascem já incapazes para o casamento e outros são incapacitados pelos homens; alguns outros, ainda, não querem casar-se por causa do reino dos céus. Quem puder aceitar que aceite.”

Jesus e as crianças

(Mc 10.13-16; Lc 18.15-17)

13Traziam crianças a Jesus para que colocasse sobre elas as mãos e orasse, mas os discípulos diziam-lhes que fossem embora. 14Jesus disse-lhes: “Deixem as crianças vir a mim! Não as devem impedir, porque o reino dos céus pertence aos que são como estas crianças.” 15E, colocando as mãos sobre elas, abençoou-as e foi-se embora.

O homem rico

(Mc 10.17-31; Lc 18.18-30)

16Um jovem aproximou-se e fez esta pergunta: “Mestre, que farei de bom para alcançar a vida eterna?”

17“Porque me perguntas acerca do que é bom?”, perguntou-lhe Jesus. “Bom só há um. Se queres entrar na vida, guarda os mandamentos.”

18“Quais?”, perguntou o jovem.

E Jesus respondeu: “Não mates, não adulteres, não roubes, não profiras uma falsa acusação contra outra pessoa, 19honra o teu pai e a tua mãe e ama o teu próximo como a ti mesmo19.19 Êx 20.12-16; Lv 19.18..”

20“Tenho obedecido a todos estes mandamentos”, respondeu o jovem. “Que mais preciso de fazer?”

21“Se queres ser perfeito, vai, vende os teus bens, dá o dinheiro aos pobres e terás um tesouro nos céus. Vem e segue-me!” 22Ao ouvir isto, o rapaz foi-se embora triste, porque era muito rico.

23Jesus disse aos discípulos: “É realmente como vos digo: é quase impossível um rico entrar no reino dos céus! 24É mesmo mais fácil um camelo passar pelo fundo duma agulha do que um rico entrar no reino de Deus!”

25Os discípulos, porém, ao ouvirem isto, ficaram grandemente admirados, dizendo: “Então quem é que neste mundo poderá salvar-se?”

26Jesus olhou para eles e respondeu: “Humanamente falando, ninguém. Mas a Deus tudo é possível.”

27Então, em resposta, Pedro retorquiu-lhe: “Nós deixámos tudo para te seguir. Que proveito tiramos disso?”

28Respondeu-lhe Jesus: “É realmente como vos digo: aqueles de vocês que me seguirem, quando o Filho do Homem se sentar no seu glorioso trono no reino, sentar-se-ão em doze tronos, para julgar as doze tribos de Israel. 29Todo aquele que abandonar a sua casa, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos e terras por minha causa, receberá em recompensa cem vezes tanto, e terá a vida eterna. 30Porém, muitos primeiros virão a ser últimos, e os últimos virão a ser primeiros.”