Marcu 5 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 5:1-43

Isus vindecă un om demonizat

(Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-37)

1Au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul gherasenilor1 Locuitorii Gherasei, orașul principal al acelei regiuni, situat la aproximativ 50 km de țărm (vezi și Lc. 8:26). Teritoriul era locuit de eleniști (vezi Is. 65:1). Multe mss conțin gadareni (vezi Mt. 8:28 și nota). Alte mss conțin ghergheseni sau ghergusteni.. 2Când a coborât Isus din barcă, L‑a întâmpinat imediat un om care ieșea din morminte și avea în el un duh necurat. 3El își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să‑l țină legat nici chiar cu un lanț. 4Fusese de multe ori legat cu lanțuri și cu cătușe, dar rupsese lanțurile și sfărâmase cătușele și nimeni nu‑l putea stăpâni. 5Toată noaptea și toată ziua era prin morminte sau prin munți, urlând și tăindu‑se cu pietre.

6Când L‑a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s‑a închinat 7și a strigat cu glas tare, zicând:

– Ce am eu de‑a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului cel Preaînalt? Te pun să juri pe Dumnezeu, să nu mă chinui!

8Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși afară din acest om!“

9Isus l‑a întrebat:

– Care‑ți este numele?

El I‑a zis:

– Numele meu este „Legiune“9, 15 O legiune romană era un contingent militar format din 6000 de soldați., pentru că suntem mulți.

10Și Îl ruga mult pe Isus să nu‑l trimită afară din ținutul acela.10 Vezi Lc. 8:31 și nota.

11Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau.

12Duhurile necurate L‑au rugat, zicând:

– Trimite‑ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei!

13Și El le‑a dat voie. Duhurile necurate au ieșit din om și au intrat în porci. Atunci turma, în jur de două mii de porci, s‑a repezit pe râpă în jos, în mare; și s‑au înecat în mare.

14Păzitorii lor au fugit și i‑au anunțat pe oameni în cetate și în cătune. Și aceștia au venit să vadă ce s‑a întâmplat. 15Când au ajuns la Isus și l‑au văzut pe cel ce fusese demonizat, – pe cel ce avusese în el legiunea –, stând jos, îmbrăcat și întreg la minte, s‑au înspăimântat. 16Cei ce văzuseră ce s‑a întâmplat cu cel ce fusese demonizat și cu porcii, le‑au istorisit totul. 17Atunci ei au început să‑L roage pe Isus să plece din hotarele lor.

18În timp ce Isus Se urca în barcă, cel ce fusese demonizat Îl ruga să‑l lase să rămână cu El, 19dar Isus nu l‑a lăsat, ci i‑a zis: „Du‑te acasă, la ai tăi, și istorisește‑le cât de mult a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine!“19 Spre deosebire de alte situații (vezi 1:44 sau 5:43), în care Isus le‑a poruncit celor pe care i‑a vindecat să nu divulge nimănui ce li s‑a întâmplat, în cazul acesta El procedează exact invers, trimițându‑l pe cel vindecat să povestească toată experiența avută. Isus Se afla, de data aceasta, într‑un teritoriu cu populație majoritar elenistică, unde nu exista pericolul ca lucrarea Lui să fie înțeleasă greșit, ca fiind una de natură politică. 20El a plecat și a început să proclame prin Decapolis20 Sau: Cele Zece Orașe, o ligă formată din zece cetăți elenistice, nouă dintre ele situate la est de Iordan. cât de mult făcuse Isus pentru el. Și toți erau uimiți.

Vindecarea unei femei și învierea unei fetițe

(Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56)

21După ce Isus a trecut iarăși cu barca de cealaltă parte, s‑a adunat la El o mare mulțime de oameni. Și El stătea lângă mare. 22A venit la El unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair. Când L‑a văzut, a căzut la picioarele Lui 23și L‑a rugat fierbinte, zicând: „Fetița mea este pe moarte. Vino și pune‑Ți mâinile peste ea ca să fie vindecată și să trăiască!“ 24Isus a plecat împreună cu el. Și o mare mulțime de oameni Îl urma și se îmbulzea în jurul Lui. 25Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o scurgere de sânge. 26Ea suferise multe din partea multor doctori și cheltuise tot ce avusese fără vreun folos, ba dimpotrivă, se îmbolnăvise mai rău. 27Auzind despre Isus, a venit în mulțime prin spate și s‑a atins de haina Lui. 28Căci își zicea: „Dacă aș atinge măcar hainele Lui, voi fi vindecată!“ 29Imediat izvorul sângelui ei a secat și ea a simțit în trup că fusese vindecată de boala ei.

30Isus Și‑a dat seama imediat că din El ieșise o putere și, întorcându‑Se spre mulțime, a întrebat:

– Cine s‑a atins de hainele Mele?

31Ucenicii I‑au zis:

– Vezi că mulțimea se îmbulzește în jurul Tău, iar Tu întrebi: „Cine M‑a atins?!“

32El însă Se uita de jur‑împrejur ca s‑o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. 33Atunci femeia, știind ce i se întâmplase, a venit înfricoșată și tremurând și a căzut înaintea Lui, spunându‑I tot adevărul. 34Isus i‑a zis: „Fiică, credința ta te‑a vindecat! Du‑te în pace și fii vindecată de boala ta!“

35În timp ce El încă vorbea, au venit câțiva din casa conducătorului sinagogii și au zis:

– Fiica ta a murit. De ce‑L mai deranjezi pe Învățător?

36Dar Isus, fără să ia în seamă cuvintele lor, i‑a zis conducătorului sinagogii:

– Nu te teme! Crede doar!

37N‑a dat voie nimănui să‑L însoțească în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38Când au ajuns ei la casa conducătorului sinagogii, Isus a văzut acolo tulburare și pe cei ce plângeau și boceau mult. 39El a intrat și le‑a zis: „De ce sunteți tulburați și plângeți? Copilul n‑a murit, ci doarme!“ 40Ei însă râdeau de El.

Isus i‑a scos pe toți afară, i‑a luat pe tatăl copilului, pe mama acestuia și pe cei ce erau cu El și a intrat acolo unde era copilul. 41A apucat copilul de mână și i‑a zis: „Talita kum!“, care tradus înseamnă41 Evanghelistul preferă să traducă termenii ebraici sau aramaici, ceea ce indică faptul că evanghelia pe care a scris‑o le‑a fost adresată mai întâi vorbitorilor de limbă greacă.: „Fetițo, ție îți zic, scoală‑te!“ 42Fetița s‑a ridicat imediat și a început să umble. Ea era în vârstă de doisprezece ani. Ei42 Unele mss conțin: Și imediat ei. au înmărmurit de mirare. 43Isus le‑a poruncit stăruitor ca nimeni să nu știe despre aceasta și a spus să i se dea fetiței să mănânce.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 5:1-43

Jesusca Gadara llajta runamantami supaita llujshichishca

(Mat 8:28-34; Luc 8:26-39)

1Mama cuchata chʼimbashpaca, gadarenocunapaj llajtamanmi chayarcacuna. 2Barcomanta Jesús llujshijpica, mapa espíritu japishca shuj runaca tupanaman panteonmanta ñapish shamurcallami. 3Paica, huañushcacunata churana jutcucunallapimi causaj carca. Cadenacunahuanpish paitaca, pi mana huatai tucurcachu. 4Tauca cutinmi canichina fierrocunahuanpish, cadenacunahuanpish huatajcuna carca. Ashtahuanpish cadenacunataca pʼitishpa, canichishca fierrocunatapish ñutushpa shitajlla cajpimi, pi mana chari tucurca. 5Shinallataj punllapish tutapish urcucunata, panteoncunatami caparirishpa, paillataj rumicunahuan chugririshpa puricujlla carca. 6Paimi Jesusta carumanta ricushpaca, callpashpa shamushpa, Paipaj ñaupajpi shitarirca.

7Shinallataj sinchita caparishpami:

—Jahua pacha Diospaj Churi Jesús, ¿ñucataca ima ninatataj charingui? ¡Diospaj shutipimi mañani, ñucataca amataj jatunta llaquichihuaichu!— nircami.

8«Mapa espíritu, cai runamanta llujshi» nishpa carcucujpimi, chashnaca nirca.

9Jesusca chai runataca:

—¿Ima shutitaj cangui?— nishpa tapujpica, achcacuna cashcamantami:

—Huaranga huaranga shutimi cani— nishpa cutichirca.

10‘Amataj cai llajtamanta llujshichishpa cachahuaichu’ nishpami, achcata mañarca. 11Chai cʼuchulla lomapica, achca cuchi canllami micushpa puricurca. 12Chaimantami, chai tucui supaicunaca:

—Chai cuchicunapi yaicugrichun saquihuai— nishpa mañarcacuna.

13Jesusca chashna nincami, richun saquirca. Mapa espiritucunaca, chai runamanta llujshishcahuanmi, cuchicunapi yaicugrirca. Cuchicunaca ishqui huaranga shinami carca. Chaimantami chai tucui cuchi canllaca, cʼaca quinrita singushpa, jatun cuchaman huashicushpa huañurcacuna.

14Cuchi michijcunaca, paicunapaj pueblocunapi, llajtacunapimi, imalla tucushcata huillanaman callparcacuna. Chaita uyajcunaca, ima tucushcata ricungapajmi shamurcacuna. 15Paicuna Jesuspajman shamushpaca, nanaihuan llaquichicuj huaranga huaranga supaicunata llujshichishca runataca ña alli yuyaihuan, churanacunatapish churashca tiyacujtami ricurcacuna. Chaita ricushpaca mancharircacunami. 16Supai japishca runapish, cuchicunapish imalla tucushcata ricujcunami tucuita parlarcacuna. 17Chaimantami, paicunapaj llajtacunamantaca, llujshishpa richun mañai callarircacuna.

18Barcopi ña yaicugrijpimi, supaicuna llujshishca runaca Jesustaca, Paihuan pushachun mañarca. 19Ashtahuanpish Jesusca, Paihuan richun mana saquishpami:

—Cambaj huasiman tigrailla. Mandaj Dios canpi imalla jatun allicunata rurashcata, ima shina canta llaquishcata, cambaj aillucunaman parlagrilla— nirca.

20Pai rishpaca, imalla jatun allicunata Jesús paipi rurashcatami, Decápolis pueblocunapi huillashpa puri callarirca. Chaimantami, tucuicuna mancharishpa cushicurcacuna.

Jesusca huañushca huambrataca causachishca, shuj huarmitaca alliyachishcami

(Mat 9:18-26; Luc 8:40-56)

21Jesusca, barcopi cuchata cutin chʼimbashpami caishuj uriman chayarca. Chaipipish yallitaj achcacunami Paipajman tandanacumurca. Paica, mama cucha cʼuchu urillapimi carca. 22Chaimanca, tandanacuna huasipi pushaj Jairo shuti runami shamurca. Jesusta ricushpaca, Paipaj chaquipimi cungurishpa cumurirca. 23Chaimantaca:

—Ñuca ushushimari huañucupan. Paipaj jahuapi maquita churanaman jacupai. Chashna rurajpica alliyashpa, mana huañungachu— nishpami, achcata mañacurca.

24Jesús ña paihuan ricujpica, mana jahualla gentecunami llapirinacui caticurcacuna. 25Chaicunapurapica, chunga ishqui huatata yahuar cacharirishpa ungushca shuj huarmimi caticurca. 26Paica jambijcunapajpi jambiricushpallami, tucui imalla charishcacunallata tucuchishpa, achca llaquita aparca; manataj alliyashpa, ashtahuan anchayashpallami catirca. 27Jesusmanta parlanacujta uyashpaca, chai tucuicunapaj chaupita rishpami, huashamanta Jesuspaj churanapi tuparirca. 28Paica: «Jesuspaj churanapi tuparishpallapish alliyashallami» yuyashpami, chashna tuparirca. 29Chaipica cachariricushca yahuarca, ñapish chaquirircallami. Chaimantami paipaj aichamanta chai ungüi anchurishpa, chuya saquirishcata yacharca. 30Jesuspish, chai huarmi alliyancami, alliyachi tucuna paimanta llujshishcata sentirca. Chaimantami, tucuicunapajman tigrarishpaca:

—¿Pitaj Ñuca churanacunapi tuparinchu, imamí?— nishpa tapurca.

31Paipaj yachacujcunaca:

—Cai tucuicuna Canta llapimucujtaca, ¿manachu ricungui? ¿Maitataj, “¿Pitaj tuparin?” nishpaca tapunguiari?— nircacunami.

32Shina nijpipish pi tuparishcata ricungapajmi, Jesusca muyundijta ricucurca. 33Chaimantami chai huarmica, Pai ima shina alliyashcata yachashcamanta, manchaihuan chujchushpa Jesuspajman shamurca. Paipaj ñaupajpi pambacama cumurishpami, ima shinalla tucushcata tucuita huillarca.

34Chaipimi Jesusca:

—¡Huahua, can crishcamantami alliyashcangui! Cunanca, ama manchashpa rilla, canta llaquichicuj ungüimantapish alliyai— nircami.

35Jesús rimacujpirajmi, tandanacuna huasipi pushajpaj huasimanta shamushpaca:

—Ñamari quiquinpaj ushushica huañun. ¿Yachachijtaca imapajtaj ashtahuan pʼiñachicungui?— nircacuna.

36Ashtahuanpish chashna nicujta uyashpami, tandanacuna huasipi pushajtaca:

—Ama manchaichu, canca crilla— nirca.

37Chaimantaca pi shujtajta mana pushashpami Pedrota, Jacobota, Jacobopaj huauqui Juandijllata pusharca. 38Tandanacuna huasipi pushajpaj huasiman chayashpaca, achcata huacashpa, anchata llaquirinacushpa caparirinacucujtami ricurca. 39Huasiman yaicushpaca:

—¿Imamantataj caparirishpa huacacunguichij? Huambraca mana huañushcachu, dormicunllamari— nircami.

40Chashna nijpica, Jesustaca yanganchishpami asircacuna. Ashtahuanpish Paica tucuicunata canllaman llujshichishpaca, yayandij mamandij, paihuan cajcunandijllami huahuapajmanca yaicurca. 41Chaipica huambrapaj maquita japishpaca:

—¡Talita cumi!— nircami. (Chaica: “Huambrita, cantami nini, jatari” nisha ninmi).

42Chashna nijpica, chai huahuaca jatarishcahuan, ña purircallami. Chai huambraca, chunga ishqui huatayujmi carca. 43Jesusca cutin cutinmi, ‘Caitaca, pajta piman huillanguichijman’ nirca. Huambramanca micunata carachunmi mandarca.