Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 30

1„Vai de copiii răzvrătiţi,
    zice Domnul,
care fac planuri ce nu sunt de la Mine
    şi alianţe ce nu vin din Duhul Meu,
        adăugând astfel păcat peste păcat!
Ei se duc în Egipt,
    fără să-Mi ceară sfatul,
ca să caute adăpost în ocrotirea lui Faraon
    şi protecţie la umbra Egiptului!
De aceea ocrotirea lui Faraon va fi pentru voi o ruşine,
    iar protecţia la umbra Egiptului, o ocară.
Pentru că, deşi are prinţi în Ţoan
    şi trimişii săi au ajuns până la Hanes,
fiecare va fi făcut de ruşine
    de către un popor care nu le este de nici un folos,
care nu aduce nici ajutor, nici câştig,
    ci doar ruşine şi ocară.“

O profeţie cu privire la animalele din Neghev.

„Printr-un ţinut al necazului şi al strâmtorării,
    al leoaicei şi al leului ce rage,
        al viperei şi al dragonului,
ei îşi cară bogăţiile pe spinarea măgarilor
    şi averile pe cocoaşa cămilelor,
către acel popor ce nu poate ajuta,
    către Egipt, al cărui ajutor este doar deşertăciune şi nimic.
De aceea Îl numesc:
    «Rahab[a] cel ce nu face nimic.»“

„Acum, du-te şi scrie aceste lucruri pentru ei pe o tăbliţă,
    scrie-le pe un sul,
ca să fie o mărturie veşnică
    pentru vremea care vine!
Căci ei sunt un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi,
    copii care nu vor să asculte Legea Domnului,
10 care zic văzătorilor: «Să nu mai aveţi vedenii!»
    şi profeţilor: «Nu ne mai profeţiţi ce este drept!
Spuneţi-ne lucruri măgulitoare,
    profeţiţi-ne iluzii!
11 Părăsiţi calea!
    Îndepărtaţi-vă de pe cărare
şi nu ne mai confruntaţi
    cu Sfântul lui Israel!»

12 De aceea aşa vorbeşte Sfântul lui Israel:

«Pentru că respingeţi acest mesaj,
    pentru că vă puneţi încrederea în asuprire şi-n înşelăciune
        şi vă bazaţi pe ele,
13 de aceea, această nelegiuire va fi pentru voi
    asemenea unei spărturi într-un zid înalt,
care se lărgeşte şi-i provoacă prăbuşirea,
    prăbuşire care va veni deodată, într-o clipă.
14 Îl va sparge ca pe un vas de lut,
    zdrobit atât de neîndurător,
încât printre cioburile lui nu se va mai afla
    nici măcar unul pentru luat cărbuni din vatră
        sau pentru scos apă din fântână.»

15 Stăpânul Domn, Sfântul lui Israel, vorbeşte astfel:

«În pocăinţă şi aşteptare va fi izbăvirea voastră,
    în calm şi încredere va fi tăria voastră.»
        Dar n-aţi vrut!
16 Aţi zis: «Nu! Ci vom fugi pe cai!» –
    tocmai de aceea veţi fi nevoiţi să fugiţi!
Şi: «Vom călări pe cai iuţi!» –
    tocmai de aceea urmăritorii voştri vor fi şi ei iuţi!
17 La ameninţarea unuia vor fugi o mie
    şi la ameninţarea a cinci veţi fugi cu toţii
până veţi fi lăsaţi ca un stâlp pe vârful unui munte,
    ca un steag pe creştetul unui deal.

18 Totuşi Domnul aşteaptă să vă arate îndurare.
    Totuşi El Se ridică să vă arate milă.
Căci Domnul este un Dumnezeu al dreptăţii!
    Binecuvântaţi sunt toţi cei ce nădăjduiesc în El!

19 Da, popor al Sionului, care locuieşti în Ierusalim,
    nu vei mai plânge!
El se va îndura de tine când îţi va auzi strigătul de ajutor;
    imediat ce te va auzi, îţi va răspunde.
20 Deşi Stăpânul vă va da
    pâinea necazului şi apa suferinţei,
învăţătorii voştri nu se vor mai ascunde,
    ci ochii voştri îi vor vedea.
21 Iar dacă vă veţi întoarce fie spre dreapta, fie spre stânga,
    veţi auzi înapoia voastră o voce, spunând:
        «Aceasta este calea! Mergeţi pe ea!»
22 Atunci vă veţi pângări idolii placaţi cu argint
    şi imaginile acoperite cu aur;
le veţi împrăştia ca pe nişte zdrenţe murdare,
    zicându-le: «Afară cu voi!»

23 El va da ploaie seminţei
    pe care o semeni în pământ,
iar rodul pământului
    va fi gustos şi din abundenţă.
În ziua aceea turmele voastre
    vor paşte pe păşuni întinse;
24 boii şi măgarii care lucrează pământul
    vor mânca nutreţ sărat,
        care a fost vânturat cu lopata şi cu furca.
25 Pe fiecare munte semeţ
    şi pe orice deal înalt
vor curge pârâuri,
    în ziua marelui măcel,
        când turnurile vor cădea.
26 Luna va străluci ca soarele,
    iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai puternică,
        aşa cum este lumina a şapte zile,
în ziua când Domnul va tămădui
    pe poporul Său zdrobit,
        tămăduindu-i rănile făcute de loviturile Lui.

27 Priviţi! Numele Domnului vine de departe;
    vine arzând de mânie şi înconjurat de un nor gros de fum.
Buzele Sale sunt pline de indignare,
    iar limba Sa este ca un foc mistuitor.
28 Suflarea Lui este ca un potop de apă
    ce ajunge până la gât.
Vine să cearnă neamurile prin sita nimicirii
    şi să pună o zăbală în fălcile popoarelor,
        care să-i ducă în rătăcire.
29 Veţi cânta
    ca în noaptea unei sărbători sfinte.
Vi se va bucura inima
    ca şi când aţi merge, în sunetul flautului,
la muntele Domnului,
    la Stânca lui Israel.
30 Domnul va face să se audă glasul Său măreţ
    şi să fie văzut braţul Său coborând să lovească,
într-o mânie aprinsă şi cu flacără de foc mistuitor,
    cu rupere de nori, furtună şi grindină.
31 Căci glasul Domnului va zdrobi Asiria.
    El o va lovi cu un toiag;
32 la fiecare lovitură cu nuiaua pedepsei,
    pe care Domnul o va îndrepta asupra ei,
se va auzi sunetul tamburinelor şi al lirelor.
    Cu loviturile braţului Său, El se va război cu ea.[b]
33 Căci Tofetul[c] este de mult timp pregătit,
    este gata chiar şi pentru împărat.
Groapa lui este săpată adânc şi larg,
    având foc şi lemn din belşug.
Suflarea Domnului, ca un şuvoi de pucioasă,
    îl aprinde.

Footnotes

  1. Isaia 30:7 Monstru mitic marin care, în mitologia antică, reprezintă haosul
  2. Isaia 30:32 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur
  3. Isaia 30:33 Tofet înseamnă rug, loc de ardere

O Livro

Isaías 30

Profecia sobre a nação obstinada

1Ai dos meus filhos rebeldes, diz o Senhor, que pedem conselho a toda a gente menos a mim, que fazem alianças mas não pelo meu Espírito, acumulando assim os seus pecados. Porque foi sem me consultar que desceram ao Egipto para procurar ajuda, confiando em Faraó para lhe pedir protecção. Eles terão vergonha de um povo que não lhes serve para nada, nem de socorro nem de ajuda, mas antes de desonra, de humilhação. 4/5 Ainda que o seu poder se estenda a Zoã e a Hanes, para onde enviou mesmo governadores, contudo ele virá a servir-vos só para vergonha; de nunhum proveito vos será!

Vejam, a viagem vagarosa que eles fazem para o Egipto, através desse terrível deserto, com jumentos e camelos carregados de toda a espécie de coisas ricas para pagar o auxílio do Egipto! Lá vão eles, atravessando aquela zona árida e perigosa, onde vivem leões e rápidas serpentes venenosas. E afinal, o Egipto nada lhes dará em troca! Pois que as promessas do Egipto são sem valor nenhum! “Animal inútil” é como eu lhe chamo!

Então, vai e escreve estas minhas palavras com respeito ao Egipto, para que fiquem escritas para sempre, até ao fim dos tempos, como um acto de acusação contra a descrença de Israel. Porque além de rebeldes, são teimosos. Não querem ouvir a lei do Senhor.

10 Dizem aos meus profetas: “Cala-te já! Não queremos mais dos teus discursos!” Ou então: “Não queremos cá dessas coisas da verdade, assuntos desagradáveis. Queremos ouvir coisas mais suaves, mais aprazíveis, mesmo que não sejam bem a verdade, mesmo que sejam mentiras. 11 Põe já de parte toda essa negrura que andas para aí a lançar. Estamos fartos de ouvir falar do teu Santo de Israel e de tudo o que ele diz!”

12 Mas aqui está a resposta do Santo de Israel: Visto que desprezam o que vos digo e acreditam mais em enganos e mentiras, e que não querem arrepender-se, então cairão calamidades repentinamente sobre vocês. 13 Será como um muro velho cheio de fendas e meio a cair já. Dum momento para o outro desmorona-se e desfaz-se por terra. 14 Deus vos desfará como um vaso rachado, sem misericórdia! Não ficará um só bocado aproveitável, que sirva sequer para apanhar brasas no fogo ou para trazer um pouco de água do poço. 15 É por isso que o Senhor Deus, o santo de Israel diz: “Só voltando para mim e confiando em mim serão salvos. No descanso e na confiança está a vossa força”. Mas vocês não quiseram nada disso.

16 “Não”, dizem. “Obteremos a ajuda do Egipto, que nos há-de dar rápidos cavalos para podermos correr para a batalha.” Se querem rapidez hão-de vê-la sim, mas será a dos vossos inimigos perseguindo-vos! 17 Um só deles chegará a perseguir mil fugitivos! Cinco deles, apenas, conseguirão dispersar-vos de tal forma que nem mesmo dois de vocês poderão fugir juntos. Serão como árvores solitárias lá no cimo distante duma montanha. 18 Mas mesmo assim o Senhor espera que venham para ele, para que possa mostrar-vos o seu amor. Ele quer conquistar-vos para poder abençoar-vos, tal como já disse. E o Senhor é fiel às suas promessas. Felizes serão todos aqueles que esperam pela ajuda dele.

19/20 Ó meu povo de Jerusalém, vocês não hão-de chorar mais, porque Deus seguramente terá compaixão de vocês perante os vosso rogos. Ele vai responder-vos. Mesmo tendo-vos dado o pão da adversidade e a água da aflição, ele será convosco para vos ensinar: os vossos mestres não se esconderá mais; vê-los-ão com os vossos próprios olhos. 21 E se vierem a desviar-se do caminho de Deus e a seguir noutras direcções, ouvirão então uma voz atrás de vocês dizendo: “Não! O caminho é este — vão antes por aqui; e nunca mais se desviem nem para um lado nem para o outro”. 22 E hão-de destruir todos os vossos ídolos de prata, as vossas imagens de ouro, deitando-as fora como coisas imundas, que até vos meterá nojo tocar-lhes. “Fora com isto daqui!”, dirão vocês.

23 Nessa altura Deus vos abençoará com chuva na altura em que dela necessitarem, com maravilhosas colheitas e com ricas pastagens para o vosso gado. 24 Os bois e os jumentinhos que ajudam a lavrar a terra comerão grão puro, já todo limpo da palha pelo vento. 25 Nesse dia, em que Deus intervier para destruir os vossos inimigos, dar-vos-á correntes de água que jorrarão de cada montanha, de cada colina. 26 A Lua será tão luminosa como o Sol, e a luz deste, tão intensa como o brilho de sete dias juntos! Será pois assim, quando o Senhor começar a curar o seu povo e a sarar as chagas com que o feriu.

27/28 Reparem, o Senhor vem de longe, ardendo em ira, rodeado duma espessa nuvem de fumo. Seus lábios estão cheios de indignação; as suas palavras são um fogo consumidor, a sua ira jorra como uma torrente sobre eles, para os varrer para bem longe. Ele peneirará as nações orgulhosas; pôr-lhes-á um freio que as fará extraviarem-se.

29 Contudo o povo de Deus cantará cânticos de santa alegria, como nas reuniões de culto ou quando se realizam celebrações solenes de adoração. O seu povo terá alegria no coração, como quando o flautista conduz uma peregrinação de Jerusalém até à montanha do Senhor, a rocha de Israel. 30 E o Senhor fará ouvir a sua voz majestosa e gloriosa, e deixará cair o seu poderoso braço sobre os seus inimigos, com forte indignação, com chamas devoradoras, com ciclones, fortes tempestades e tremendas saraivadas. 31/32 A voz do Senhor desfará os Assírios, que tinham sido na sua mão uma vara de castigo. E a cada açoite que o Senhor fizer cair sobre eles, o seu povo se alegrará com música e cânticos; com golpes do seu braço combaterá contra eles. 33 Tofete está pronto desde há muito tempo, preparado para Moloque, o deus da Assíria. É bem alta a pilha de lenha. O sopro do Senhor, semelhante ao fogo dum vulcão, a incendiará.