Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 30

1„Vai de copiii răzvrătiţi,
    zice Domnul,
care fac planuri ce nu sunt de la Mine
    şi alianţe ce nu vin din Duhul Meu,
        adăugând astfel păcat peste păcat!
Ei se duc în Egipt,
    fără să-Mi ceară sfatul,
ca să caute adăpost în ocrotirea lui Faraon
    şi protecţie la umbra Egiptului!
De aceea ocrotirea lui Faraon va fi pentru voi o ruşine,
    iar protecţia la umbra Egiptului, o ocară.
Pentru că, deşi are prinţi în Ţoan
    şi trimişii săi au ajuns până la Hanes,
fiecare va fi făcut de ruşine
    de către un popor care nu le este de nici un folos,
care nu aduce nici ajutor, nici câştig,
    ci doar ruşine şi ocară.“

O profeţie cu privire la animalele din Neghev.

„Printr-un ţinut al necazului şi al strâmtorării,
    al leoaicei şi al leului ce rage,
        al viperei şi al dragonului,
ei îşi cară bogăţiile pe spinarea măgarilor
    şi averile pe cocoaşa cămilelor,
către acel popor ce nu poate ajuta,
    către Egipt, al cărui ajutor este doar deşertăciune şi nimic.
De aceea Îl numesc:
    «Rahab[a] cel ce nu face nimic.»“

„Acum, du-te şi scrie aceste lucruri pentru ei pe o tăbliţă,
    scrie-le pe un sul,
ca să fie o mărturie veşnică
    pentru vremea care vine!
Căci ei sunt un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi,
    copii care nu vor să asculte Legea Domnului,
10 care zic văzătorilor: «Să nu mai aveţi vedenii!»
    şi profeţilor: «Nu ne mai profeţiţi ce este drept!
Spuneţi-ne lucruri măgulitoare,
    profeţiţi-ne iluzii!
11 Părăsiţi calea!
    Îndepărtaţi-vă de pe cărare
şi nu ne mai confruntaţi
    cu Sfântul lui Israel!»

12 De aceea aşa vorbeşte Sfântul lui Israel:

«Pentru că respingeţi acest mesaj,
    pentru că vă puneţi încrederea în asuprire şi-n înşelăciune
        şi vă bazaţi pe ele,
13 de aceea, această nelegiuire va fi pentru voi
    asemenea unei spărturi într-un zid înalt,
care se lărgeşte şi-i provoacă prăbuşirea,
    prăbuşire care va veni deodată, într-o clipă.
14 Îl va sparge ca pe un vas de lut,
    zdrobit atât de neîndurător,
încât printre cioburile lui nu se va mai afla
    nici măcar unul pentru luat cărbuni din vatră
        sau pentru scos apă din fântână.»

15 Stăpânul Domn, Sfântul lui Israel, vorbeşte astfel:

«În pocăinţă şi aşteptare va fi izbăvirea voastră,
    în calm şi încredere va fi tăria voastră.»
        Dar n-aţi vrut!
16 Aţi zis: «Nu! Ci vom fugi pe cai!» –
    tocmai de aceea veţi fi nevoiţi să fugiţi!
Şi: «Vom călări pe cai iuţi!» –
    tocmai de aceea urmăritorii voştri vor fi şi ei iuţi!
17 La ameninţarea unuia vor fugi o mie
    şi la ameninţarea a cinci veţi fugi cu toţii
până veţi fi lăsaţi ca un stâlp pe vârful unui munte,
    ca un steag pe creştetul unui deal.

18 Totuşi Domnul aşteaptă să vă arate îndurare.
    Totuşi El Se ridică să vă arate milă.
Căci Domnul este un Dumnezeu al dreptăţii!
    Binecuvântaţi sunt toţi cei ce nădăjduiesc în El!

19 Da, popor al Sionului, care locuieşti în Ierusalim,
    nu vei mai plânge!
El se va îndura de tine când îţi va auzi strigătul de ajutor;
    imediat ce te va auzi, îţi va răspunde.
20 Deşi Stăpânul vă va da
    pâinea necazului şi apa suferinţei,
învăţătorii voştri nu se vor mai ascunde,
    ci ochii voştri îi vor vedea.
21 Iar dacă vă veţi întoarce fie spre dreapta, fie spre stânga,
    veţi auzi înapoia voastră o voce, spunând:
        «Aceasta este calea! Mergeţi pe ea!»
22 Atunci vă veţi pângări idolii placaţi cu argint
    şi imaginile acoperite cu aur;
le veţi împrăştia ca pe nişte zdrenţe murdare,
    zicându-le: «Afară cu voi!»

23 El va da ploaie seminţei
    pe care o semeni în pământ,
iar rodul pământului
    va fi gustos şi din abundenţă.
În ziua aceea turmele voastre
    vor paşte pe păşuni întinse;
24 boii şi măgarii care lucrează pământul
    vor mânca nutreţ sărat,
        care a fost vânturat cu lopata şi cu furca.
25 Pe fiecare munte semeţ
    şi pe orice deal înalt
vor curge pârâuri,
    în ziua marelui măcel,
        când turnurile vor cădea.
26 Luna va străluci ca soarele,
    iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai puternică,
        aşa cum este lumina a şapte zile,
în ziua când Domnul va tămădui
    pe poporul Său zdrobit,
        tămăduindu-i rănile făcute de loviturile Lui.

27 Priviţi! Numele Domnului vine de departe;
    vine arzând de mânie şi înconjurat de un nor gros de fum.
Buzele Sale sunt pline de indignare,
    iar limba Sa este ca un foc mistuitor.
28 Suflarea Lui este ca un potop de apă
    ce ajunge până la gât.
Vine să cearnă neamurile prin sita nimicirii
    şi să pună o zăbală în fălcile popoarelor,
        care să-i ducă în rătăcire.
29 Veţi cânta
    ca în noaptea unei sărbători sfinte.
Vi se va bucura inima
    ca şi când aţi merge, în sunetul flautului,
la muntele Domnului,
    la Stânca lui Israel.
30 Domnul va face să se audă glasul Său măreţ
    şi să fie văzut braţul Său coborând să lovească,
într-o mânie aprinsă şi cu flacără de foc mistuitor,
    cu rupere de nori, furtună şi grindină.
31 Căci glasul Domnului va zdrobi Asiria.
    El o va lovi cu un toiag;
32 la fiecare lovitură cu nuiaua pedepsei,
    pe care Domnul o va îndrepta asupra ei,
se va auzi sunetul tamburinelor şi al lirelor.
    Cu loviturile braţului Său, El se va război cu ea.[b]
33 Căci Tofetul[c] este de mult timp pregătit,
    este gata chiar şi pentru împărat.
Groapa lui este săpată adânc şi larg,
    având foc şi lemn din belşug.
Suflarea Domnului, ca un şuvoi de pucioasă,
    îl aprinde.

Footnotes

  1. Isaia 30:7 Monstru mitic marin care, în mitologia antică, reprezintă haosul
  2. Isaia 30:32 Sensul în ebraică al celor două versuri este nesigur
  3. Isaia 30:33 Tofet înseamnă rug, loc de ardere

Nueva Versión Internacional

Isaías 30

Ay de la nación obstinada

1El Señor ha dictado esta sentencia:

«Ay de los hijos rebeldes
    que ejecutan planes que no son míos,
que hacen alianzas contrarias a mi Espíritu,
    que amontonan pecado sobre pecado,
que bajan a Egipto sin consultarme,
    que se acogen a la protección de Faraón,
    y se refugian bajo la sombra de Egipto.
¡La protección de Faraón será su vergüenza!
    ¡El refugiarse bajo la sombra de Egipto, su humillación!
Aunque en Zoán tengan funcionarios,
    y a Janés hayan llegado sus mensajeros,
todos quedarán avergonzados
    por culpa de un pueblo que les resulta inútil,
que no les brinda ninguna ayuda ni provecho,
    sino solo vergüenza y frustración».

Esta es la sentencia que se ha dictado contra los animales del Néguev:

Por tierra de dificultades y angustias,
    de leones y leonas,
    de víboras y serpientes voladoras,
llevan ellos a lomo de burro
    las riquezas de esa nación inútil,
    y sus tesoros, a lomo de camello.
La ayuda de Egipto no sirve para nada;
    por eso la llamo: «Rahab, la inmóvil».

Anda, pues, delante de ellos,
    y grábalo en una tablilla.
Escríbelo en un rollo de cuero,
    para que en los días venideros
    quede como un testimonio eterno.
Porque este es un pueblo rebelde;
    son hijos engañosos,
hijos que no quieren escuchar
    la ley del Señor.
10 A los videntes les dicen:
    «¡No tengan más visiones!»,
y a los profetas:
    «¡No nos sigan profetizando la verdad!
Dígannos cosas agradables,
    profeticen ilusiones.
11 ¡Apártense del camino,
    retírense de esta senda,
y dejen de enfrentarnos
    con el Santo de Israel!»

12 Así dice el Santo de Israel:

«Ustedes han rechazado esta palabra;
    han confiado en la opresión y en la perversidad,
    y se han apoyado en ellas.
13 Por eso su iniquidad se alzará frente a ustedes
    como un muro alto y agrietado,
    a punto de derrumbarse:
    ¡de repente, en un instante, se desplomará!
14 Su iniquidad quedará hecha pedazos,
    hecha añicos sin piedad, como vasija de barro:
    ni uno solo de sus pedazos servirá
    para sacar brasas del fuego
    ni agua de una cisterna».

15 Porque así dice el Señor omnipotente, el Santo de Israel:

«En el arrepentimiento y la calma está su salvación,
    en la serenidad y la confianza está su fuerza,
    ¡pero ustedes no lo quieren reconocer!
16 Se resisten y dicen: “Huiremos a caballo”.
    ¡Por eso, así tendrán que huir!
Dicen: “Cabalgaremos sobre caballos veloces”.
    ¡Por eso, veloces serán sus perseguidores!
17 Ante la amenaza de uno solo,
    mil de ustedes saldrán huyendo;
ante la amenaza de cinco,
    huirán todos ustedes.
Quedarán abandonados
    como un mástil en la cima de una montaña,
    como una señal sobre una colina».

18 Por eso el Señor los espera, para tenerles piedad;
    por eso se levanta para mostrarles compasión.
Porque el Señor es un Dios de justicia.
    ¡Dichosos todos los que en él esperan!

19 Pueblo de Sión, que habitas en Jerusalén, ya no llorarás más. ¡El Dios de piedad se apiadará de ti cuando clames pidiendo ayuda! Tan pronto como te oiga, te responderá. 20 Aunque el Señor te dé pan de adversidad y agua de aflicción, tu maestro no se esconderá más; con tus propios ojos lo verás. 21 Ya sea que te desvíes a la derecha o a la izquierda, tus oídos percibirán a tus espaldas una voz que te dirá: «Este es el camino; síguelo». 22 Entonces profanarás tus ídolos enchapados en plata y tus imágenes revestidas de oro; los arrojarás como cosa impura, y les dirás: «¡Fuera de aquí!»

23 El Señor te enviará lluvia para la semilla que siembres en la tierra, y el alimento que produzca la tierra será suculento y abundante. En aquel día tu ganado pacerá en extensas praderas. 24 Los bueyes y los burros que trabajan la tierra comerán el mejor forraje, aventado con bieldo y horquilla. 25 En el día de la gran masacre, cuando caigan las torres, habrá arroyos y corrientes de agua en toda montaña alta y en toda colina elevada. 26 Cuando el Señor ponga una venda en la fractura de su pueblo y sane las heridas que le causó, brillará la luna como el sol, y será la luz del sol siete veces más intensa, como la luz de siete días enteros.

27 ¡Miren! El nombre del Señor viene de lejos,
    con ardiente ira y densa humareda.
Sus labios están llenos de furor;
    su lengua es como un fuego consumidor.
28 Su aliento es cual torrente desbordado
    que llega hasta el cuello,
para zarandear a las naciones
    en la zaranda destructora.
Pone en las quijadas de los pueblos
    un freno que los desvía.
29 Ustedes cantarán como en noche de fiesta solemne;
    su corazón se alegrará,
como cuando uno sube con flautas
    a la montaña del Señor,
    a la Roca de Israel.
30 El Señor hará oír su majestuosa voz,
    y descargará su brazo:
con rugiente ira y llama de fuego consumidor,
    con aguacero, tormenta y granizo.
31 La voz del Señor quebrantará a Asiria;
    la golpeará con su bastón.
32 Cada golpe que el Señor descargue sobre ella
    con su vara de castigo
será al son de panderos y de arpas;
    agitando su brazo, peleará contra ellos.
33 Porque Tofet[a] está preparada desde hace tiempo;
    está dispuesta incluso para el rey.
Se ha hecho una pira de fuego profunda y ancha,
    con abundancia de fuego y leña;
el soplo del Señor la encenderá
    como un torrente de azufre ardiente.

Footnotes

  1. 30:33 Tofet. Lugar de incineración, cercano a Jerusalén.