Isaia 2 – NTLR & SNC

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 2:1-22

1Aceasta este ceea ce a văzut Isaia, fiul lui Amoț, cu privire la Iuda și la Ierusalim:

Muntele Casei Domnului

(Mica 4:1-3)

2În zilele de pe urmă,

muntele Casei Domnului

va fi așezat drept cel mai înalt dintre munți,

va fi înălțat deasupra dealurilor,

și toate neamurile vor curge spre el.

3Multe popoare vor veni și vor zice:

„Să mergem și să ne suim la muntele Domnului,

la Casa Dumnezeului lui Iacov!

El să ne învețe căile Sale,

și noi să umblăm pe cărările Sale!“

Căci din Sion va ieși Legea,

iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.

4El va judeca între neamuri

și va hotărî pentru multe popoare.

Ele își vor făuri din săbii pluguri,

și din sulițe – cosoare.

Niciun neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam

și nu vor mai învăța războiul.

5Veniți, voi cei din Casa lui Iacov,

veniți să umblăm în lumina Domnului!

Ziua Domnului

6Într-adevăr, Ți‑ai părăsit poporul,

pe Casa lui Iacov!

Ei sunt plini de obiceiurile Răsăritului;

se ocupă cu prezicerea6 Vezi nota de la Lev. 19:26. precum filistenii

și dau mâna cu fiii străinilor.

7Țara le este plină de argint și aur;

bogățiile lor nu se mai termină.

Țara le este plină de cai,

și carele lor sunt fără număr.

8Țara le este plină de idoli;

ei se pleacă înaintea lucrării mâinilor lor,

înaintea lucrurilor făcute de degetele lor.

9Omul va fi umilit,

fiecare se va smeri –

nu‑i ierta!

10Intră în stâncă

și ascunde‑te în țărână

de groaza Domnului

și din cauza splendorii maiestății Lui!

11Ochiul celui arogant va fi smerit

și mândria oamenilor va fi răsturnată.

Doar Domnul va fi înălțat în ziua aceea!

12Căci este o zi a Domnului Oștirilor

împotriva a tot ce este mândru și semeț,

împotriva a tot ce este înălțat – aceștia vor fi umiliți;

13împotriva tuturor cedrilor Libanului, semeți și înălțați,

și împotriva tuturor stejarilor din Bașan;

14împotriva tuturor munților înalți

și împotriva tuturor dealurilor semețe;

15împotriva oricărui turn înalt

și împotriva oricărui zid întărit;

16împotriva tuturor corăbiilor de Tarșiș16 Sau: corăbii de negoț. Tarșiș era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o corabie de Tarșiș putea fi una solidă, în stare să transporte marfă la distanțe mari.

și împotriva tuturor corăbiilor încărcate cu lucruri16 Sensul termenului ebraic este nesigur. frumoase.

17Aroganța oamenilor va fi smerită

și mândria fiecăruia va fi răsturnată.

Doar Domnul va fi înălțat în ziua aceea;

18idolii vor fi nimiciți în întregime!

19Oamenii vor intra în peșterile stâncilor

și în gropile pământului

de groaza Domnului

și din cauza splendorii maiestății Lui,

atunci când El Se va ridica să îngrozească pământul!

20În ziua aceea, oamenii își vor arunca

la cârtițe și la lilieci

idolii de argint și idolii de aur,

pe care și‑i făcuseră ca să li se închine,

21și vor intra în cavernele stâncilor

și în crăpăturile piscurilor

de groaza Domnului

și din cauza splendorii maiestății Lui,

atunci când El Se va ridica să îngrozească pământul!

22Încetați să vă mai încredeți în om,

în ale cărui nări este doar suflare!

Căci pentru ce să fie luat el în seamă?

Slovo na cestu

Izajáš 2:1-22

1Slovo, kteréž viděl Izaiáš syn Amosův o Judovi a Jeruzalému. 2I stane se v posledních dnech, že utvrzena bude hora domu Hospodinova na vrchu hor, a vyvýšena nad pahrbky, i pohrnou se k ní všickni národové. 3A půjdou lidé mnozí, říkajíce: Poďte, a vstupme na horu Hospodinovu, do domu Boha Jákobova, a bude nás vyučovati cestám svým, i budeme choditi po stezkách jeho. Nebo z Siona vyjde zákon, a slovo Hospodinovo z Jeruzaléma. 4Onť bude souditi mezi národy, a trestati bude lidi mnohé. I zkují meče své v motyky, a oštípy své v srpy. Nepozdvihne národ proti národu meče, a nebudou se více učiti boji. 5Dome Jákobův, poďtež, a choďme v světle Hospodinově. 6Ale ty jsi opustil lid svůj, dům Jákobův, proto že jsou naplněni ohavnostmi národů východních, a jsou pověrní jako Filistinští, a smyšlínky cizozemců že sobě libují. 7K tomu naplněna jest země jejich stříbrem a zlatem, tak že není konce pokladům jejich; naplněna jest země jejich i koňmi, vozům pak jejich počtu není. 8Naplněna jest také země jejich modlami; klanějí se dílu rukou svých, kteréž učinili prstové jejich. 9Klaní se obecný člověk, a ponižuje se i přední muž; protož neodpouštěj jim. 10Vejdi do skály, a skrej se v prachu před hrůzou Hospodinovou, před slávou důstojnosti jeho. 11Tuť oči vysoké člověka sníženy budou, a skloněna bude vysokost lidská, ale Hospodin sám vyvýšen bude v ten den. 12Nebo den Hospodina zástupů se blíží na každého pyšného a zpínajícího se, i na každého vyvýšeného, i bude ponížen, 13I na všecky cedry Libánské vysoké a vyvýšené, i na všecky duby Bázanské, 14I na všecky hory vysoké, i na všecky pahrbky vyvýšené, 15I na všelikou věži vysokou, i na všelikou zed pevnou, 16I na všecky lodí mořské, i na všecka malování slibná. 17A sehnuta bude pýcha člověka, a snížena bude vysokost lidská, ale vyvýšen bude Hospodin sám v ten den, 18Modly pak docela vymizejí. 19Tehdy půjdou do jeskyní skal a do roklí země, před hrůzou Hospodinovou a slávou důstojnosti jeho, když povstane, aby potřel zemi. 20V ten den zavrže člověk modly své stříbrné a modly své zlaté, kterýchž mu nadělali, aby se klaněl, totiž krtům a netopýřům. 21I vejde do slují skal a do vysedlin jejich před hrůzou Hospodinovou, a před slávou důstojnosti jeho, když povstane, aby potřel zemi. 22Přestaňtež doufati v člověku, jehož dýchání v chřípích jeho jest. Nebo zač má jmín býti?