Iosua 8 – NTLR & YCB

Nouă Traducere În Limba Română

Iosua 8:1-35

Cucerirea cetății Ai

1Domnul i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme și nu te înspăimânta. Adună tot poporul pregătit de război, ridică‑te și suie‑te la Ai! Iată, îl dau în mâna ta pe regele din Ai împreună cu poporul său, cetatea sa și toată țara sa. 2Să‑i faci cetății Ai și regelui ei la fel cum i‑ai făcut Ierihonului și regelui său. Totuși, veți putea păstra ca pradă lucrurile de preț și animalele. Pune oameni la pândă în spatele cetății.“

3Iosua s‑a ridicat împreună cu tot poporul pregătit de război ca să se suie la cetatea Ai. Iosua a ales treizeci de mii de războinici viteji și i‑a trimis în timpul nopții. 4El le‑a poruncit, zicând: „Vedeți să vă puneți la pândă în spatele cetății, astfel încât să nu vă îndepărtați prea mult de cetate și să fiți pregătiți cu toții de luptă. 5Eu și toți oamenii care sunt cu mine ne vom apropia de cetate, iar când ei vor ieși împotriva noastră ca și prima dată, noi ne vom retrage dinaintea lor. 6Ei vor ieși afară după noi și astfel îi vom scoate din cetate. Căci ei vor zice: «Fug dinaintea noastră ca și prima dată!» Când noi vom fugi dinaintea lor, 7voi să ieșiți de la pândă și să ocupați cetatea, căci Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mâinile voastre. 8După ce veți cuceri cetatea, să‑i dați foc! Să faceți întocmai după Cuvântul Domnului. Fiți cu luare-aminte la ce v‑am poruncit!“

9Apoi Iosua i‑a trimis, iar ei s‑au dus și au stat la pândă între Betel și Ai, la apus de cetatea Ai. Iosua însă a rămas peste noapte în mijlocul poporului.

10Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a mobilizat poporul și s‑a suit spre Ai, în fruntea poporului, împreună cu bătrânii lui Israel. 11Tot poporul pregătit de război, care era cu el, toți s‑au suit, s‑au apropiat de cetate și au ajuns înaintea ei. Ei și‑au așezat tabăra la nord de Ai, între ei și Ai existând o vale. 12Iosua a luat aproape cinci mii de războinici și i‑a pus la pândă între Betel și Ai, la apus de cetate. 13Astfel, ei au așezat poporul: toată tabăra care era la nord de cetate și ariergarda ei la apus de cetate. În noaptea aceea, Iosua a mers în mijlocul văii.

14Când regele lui Ai a văzut lucrul acesta, el și bărbații cetății s‑au sculat în grabă dis‑de‑dimineață și au ieșit să‑l înfrunte pe Israel în luptă. El și tot poporul lui s‑au îndreptat într‑un loc anume dinaintea Arabei14 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileei până la Marea Roșie; de obicei se referă la Valea Iordanului., fără să știe că în spatele cetății stăteau la pândă oameni împotriva lui. 15Iosua și tot Israelul s‑au prefăcut că sunt învinși și au fugit pe drumul către pustie. 16Atunci tot poporul care era în Ai a fost chemat să‑i urmărească. Ei l‑au urmărit pe Iosua și au fost atrași astfel afară din cetate. 17N‑a rămas niciun bărbat în Ai sau în Betel care să nu fi ieșit după Israel. Au lăsat cetatea deschisă și l‑au urmărit pe Israel.

18Atunci Domnul i‑a zis lui Iosua: „Îndreaptă spre Ai sulița pe care o ai în mână, căci am să dau cetatea în mâna ta!“ Iosua și‑a îndreptat spre cetate sulița pe care o avea în mână. 19Cei ce stăteau la pândă s‑au ridicat repede din locul lor și, de îndată ce și‑a întins el mâna, au alergat, au intrat în cetate, au capturat‑o și s‑au grăbit să‑i dea foc.

20Bărbații din Ai s‑au întors, s‑au uitat și iată că fumul cetății se ridica spre cer. Ei n‑au mai fost în stare să scape nici într‑o parte, nici într-alta. Poporul care fugea spre pustie s‑a întors împotriva urmăritorilor lor. 21Iosua și tot Israelul au văzut că cei ce stătuseră la pândă capturaseră cetatea și că se ridica fum din cetate, s‑au întors și au lovit pe oamenii din Ai. 22Ceilalți au ieșit și ei din cetate împotriva urmăritorilor, astfel încât Israel i‑a prins din două părți și i‑a lovit până când i‑a nimicit, fără să lase vreun supraviețuitor sau vreun fugar. 23Pe regele din Ai l‑au capturat viu și l‑au adus la Iosua.

24După ce Israel a terminat de ucis pe toți locuitorii din Ai, în câmpie și în pustia unde îi urmăriseră, după ce aceștia au căzut cu toții sub ascuțișul sabiei, tot Israelul s‑a întors la Ai și a trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 25Toți cei care au fost omorâți în ziua aceea, bărbați și femei, au fost în număr de douăsprezece mii – toți oamenii din Ai. 26Iosua nu și‑a retras mâna pe care o ținea întinsă cu sulița, până când nu au fost nimiciți26 Vezi nota de la 2:10. toți locuitorii din Ai. 27Israel a păstrat însă ca pradă animalele și lucrurile de preț din cetate, potrivit poruncii date de Domnul lui Iosua.

28Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea o movilă de moloz pentru totdeauna; ea a rămas așa până în ziua aceasta. 29Pe regele din Ai l‑a spânzurat29 Sau: l‑a tras în țeapă, mod de expunere publică a trupului celui executat și nu mod de execuție. de un copac, lăsându‑l acolo până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să‑i coboare cadavrul din copac și să fie aruncat la intrarea porții cetății. Apoi au ridicat peste el o movilă mare de pietre, care a rămas acolo până în ziua aceasta.

Reînnoirea legământului pe muntele Ebal

30Atunci Iosua a zidit un altar Domnului, Dumnezeul lui Israel, pe muntele Ebal, 31așa cum Moise, robul Domnului, le poruncise fiilor lui Israel potrivit cu cele scrise în Cartea Legii lui Moise: un altar din pietre întregi, neatinse de unelte din fier, altar pe care să aducă Domnului arderi‑de‑tot și jertfe de pace31 Adesea tradus prin jertfe de comuniune sau jertfe de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri..

32Acolo, înaintea fiilor lui Israel, Iosua a scris pe pietre o copie a Legii lui Moise. 33Tot Israelul, bătrânii, supraveghetorii și judecătorii lui stăteau de‑o parte și de alta a Chivotului, în fața preoților leviți care duceau Chivotul Legământului Domnului. Jumătate din popor, străini sau băștinași, erau așezați în fața muntelui Garizim, iar cealaltă jumătate în fața muntelui Ebal, așa cum poruncise mai înainte Moise, robul Domnului, în scopul binecuvântării poporului Israel.

34Apoi Iosua a citit toate cuvintele Legii – binecuvântarea și blestemul – potrivit tuturor celor scrise în Cartea Legii. 35Nu a existat nicio poruncă din toate cele poruncite de Moise pe care să nu o fi citit Iosua înaintea întregii adunări a lui Israel, inclusiv înaintea femeilor, a copiilor, precum și a străinilor care trăiau în mijlocul lor.

Bíbélì Mímọ́ Yorùbá Òde Òn

Joṣua 8:1-35

Ìparun Ai

1Nígbà náà ni Olúwa sọ fún Joṣua pé, “Má ṣe bẹ̀rù, kí àyà kí ó má ṣe fò ọ́. Kó gbogbo àwọn ọmọ-ogun pẹ̀lú rẹ, kí ẹ gòkè lọ gbógun ti Ai. Nítorí mo ti fi ọba Ai, àwọn ènìyàn rẹ̀, ìlú u rẹ̀ àti ilẹ̀ ẹ rẹ̀ lé ọ lọ́wọ́. 2Ìwọ yóò sì ṣe sí Ai àti ọba rẹ̀ gẹ́gẹ́ bí ìwọ ti ṣe sí Jeriko àti ọba rẹ̀, ohun ìkógun wọn àti ohun ọ̀sìn wọn ni kí ẹ̀yin mú fún ara yín. Rán ènìyàn kí wọ́n ba sí ẹ̀yìn ìlú náà.”

3Bẹ́ẹ̀ ní Joṣua àti gbogbo àwọn ọmọ-ogun jáde lọ láti dojúkọ Ai. Ó sì yan ẹgbàá mẹ́ẹ̀ẹ́dógún (30,000) àwọn ọkùnrin ogun rẹ̀ ti ó yakin, ó sì rán wọn lọ ní òru. 4Pẹ̀lú àwọn àṣẹ wọ̀nyí: “Ẹ fi etí sílẹ̀ dáradára. Ẹ ba sí ẹ̀yìn ìlú náà. Ẹ má ṣe jìnnà sí i púpọ̀. Kí gbogbo yín wà ní ìmúrasílẹ̀. 5Èmi àti gbogbo àwọn tí ó wà pẹ̀lú mi yóò súnmọ́ ìlú náà, nígbà tí àwọn ọkùnrin náà bá jáde sí wa, gẹ́gẹ́ bí wọ́n ti ṣe ní ìṣáájú, àwa yóò sì sá kúrò níwájú u wọn. 6Wọn yóò sì lépa wa títí àwa ó fi tàn wọ́n jáde kúrò ní ìlú náà, nítorí tí wọn yóò wí pé, wọ́n ń sálọ kúrò ní ọ̀dọ̀ wa gẹ́gẹ́ bí wọ́n tí ṣe ní ìṣáájú. Nítorí náà bí a bá sá kúrò fún wọn, 7ẹ̀yin yóò dìde kúrò ní ibùba, ẹ ó sì gba ìlú náà. Olúwa Ọlọ́run yín yóò sì fi lé e yín lọ́wọ́. 8Nígbà tí ẹ bá ti gba ìlú náà, kí ẹ sì ti iná bọ̀ ọ́. Kí ẹ ṣe ohun tí Olúwa pàṣẹ. Mo ti fi àṣẹ fún un yín ná.”

9Nígbà náà ni Joṣua rán wọn lọ. Wọ́n sì lọ sí ibùba, wọ́n sì sùn ní àárín Beteli àti Ai, ní ìwọ̀-oòrùn Ai. Ṣùgbọ́n Joṣua wá dúró pẹ̀lú àwọn ènìyàn ní òru ọjọ́ náà.

10Ní kùtùkùtù òwúrọ̀ ọjọ́ kejì Joṣua kó àwọn ọmọ-ogun rẹ̀, òun àti àwọn olórí Israẹli, wọ́n wọ́de ogun lọ sí Ai. 11Gbogbo àwọn ọmọ-ogun tí ó wà pẹ̀lú u rẹ̀ sì gòkè lọ, wọ́n sì súnmọ́ tòsí ìlú náà, wọ́n sì dé iwájú u rẹ̀. Wọ́n sì pàgọ́ ní ìhà àríwá Ai. Àfonífojì sì wà ní agbede-méjì wọn àti ìlú náà. 12Joṣua sì ti fi bí ẹgbẹ̀rún márùn-ún (5,000) ọmọ-ogun pamọ́ sí àárín Beteli àti Ai, sí ìwọ̀-oòrùn ìlú náà. 13Wọ́n sì yan àwọn ọmọ-ogun sí ipò wọn, gbogbo àwọn tí ó wà ní ibùdó lọ sí àríwá ìlú náà àti àwọn tí ó sá pamọ́ sí ìwọ̀-oòrùn rẹ̀. Ní òru ọjọ́ náà Joṣua lọ sí àfonífojì.

14Nígbà tí ọba Ai rí èyí, òun àti gbogbo ọkùnrin ìlú náà yára jáde ní òwúrọ̀ kùtùkùtù láti pàdé ogun Israẹli ní pẹ̀tẹ́lẹ̀ aginjù. Ṣùgbọ́n kò mọ̀ pé àwọn kan wà ní ibùba ní ẹ̀yìn ìlú náà. 15Joṣua àti gbogbo àwọn Israẹli sì ṣe bí ẹni tí a lé padà níwájú wọn, wọ́n sì sá gba ọ̀nà aginjù. 16A sì pe gbogbo àwọn ọkùnrin Ai jọ láti lépa wọn, wọ́n sì lépa Joṣua títí wọ́n fi tàn wọ́n jáde nínú ìlú náà. 17Kò sì ku ọkùnrin kan ní Ai tàbí Beteli tí kò tẹ̀lé Israẹli. Wọ́n sì fi ìlẹ̀kùn ibodè ìlú náà sílẹ̀ ní ṣíṣí, wọ́n sì ń lépa àwọn ará Israẹli.

18Nígbà náà ni Olúwa sọ fún Joṣua pé, “Na ọ̀kọ̀ tí ó wà lọ́wọ́ rẹ sí Ai, nítorí tí èmi yóò fi ìlú náà lé ọ ní ọwọ́.” Bẹ́ẹ̀ ni Joṣua sì na ọ̀kọ̀ ọwọ́ rẹ̀ sí Ai. 19Bí ó ti ṣe èyí tán, àwọn ọkùnrin tí ó ba sì dìde kánkán kúrò ní ipò wọn, wọ́n sáré síwájú. Wọn wọ ìlú náà, wọ́n gbà á, wọ́n sì yára ti iná bọ̀ ọ́.

20Àwọn ọkùnrin Ai bojú wo ẹ̀yìn, wọ́n rí èéfín ìlú náà ń gòkè lọ sí ọ̀run, ṣùgbọ́n wọn kò rí, ààyè láti sá àsálà lọ sí ibìkan kan, nítorí tí àwọn ará Israẹli tí wọ́n tí ń sálọ sí aginjù ti yípadà sí àwọn tí ń lépa wọn. 21Nígbà tí Joṣua àti gbogbo àwọn ará Israẹli rí i pé àwọn tí ó bá ti gba ìlú náà, tí èéfín ìlú náà sì ń gòkè, wọ́n yí padà wọ́n sì kọlu àwọn ọkùnrin Ai. 22Àwọn ọmọ-ogun tí ó ba náà sì yípadà sí wọn láti inú ìlú náà, bẹ́ẹ̀ ni wọ́n wà ní agbede-méjì àwọn ará Israẹli ní ìhà méjèèjì. Israẹli sì pa wọ́n, bẹ́ẹ̀ ni wọn kò sì jẹ́ kí ọ̀kan kí ó yè tàbí kí ó sálọ nínú wọn. 23Ṣùgbọ́n wọ́n mú ọba Ai láààyè, wọ́n sì mu un tọ Joṣua wá.

24Nígbà tí Israẹli parí pípa gbogbo àwọn ìlú Ai ní pápá àti ní aginjù ní ibi tí wọ́n ti lépa wọn lọ, tí gbogbo wọ́n sì ti ojú idà ṣubú, tí a fi pa gbogbo wọn tan, gbogbo àwọn Israẹli sì padà sí Ai, wọ́n sì fi ojú idà kọlù ú. 25Ẹgbàá mẹ́fà (12,000) ọkùnrin àti obìnrin ni ó kú ní ọjọ́ náà—gbogbo wọn jẹ́ àwọn ènìyàn Ai. 26Nítorí tí Joṣua kò fa ọwọ́ rẹ̀ tí ó di ọ̀kọ̀ mú sí ẹ̀yìn, títí ó fi pa gbogbo àwọn tí ń gbé ìlú Ai run. 27Ṣùgbọ́n Israẹli kó ẹran ọ̀sìn àti ìkógun ti ìlú yìí fún ara wọn, gẹ́gẹ́ bí Olúwa ti pàṣẹ fún Joṣua.

28Joṣua sì jó Ai, ó sì sọ ọ́ di ààtàn, àní ahoro di òní yìí. 29Ó sì gbé ọba Ai kọ́ orí igi, ó sì fi kalẹ̀ síbẹ̀ títí di ìrọ̀lẹ́. Bí oòrùn sì ti wọ̀ ni Joṣua pàṣẹ fún wọn láti sọ òkú rẹ̀ kalẹ̀ kúrò ní orí igi, kí wọn sì wọ́ ọ jù sí àtiwọ ẹnu ibodè ìlú náà. Wọ́n sì kó òkìtì òkúta ńlá lé e ní orí, èyí tí ó wà títí di òní yìí.

Májẹ̀mú tí a sọ di ọ̀tun ní orí òkè Ebali

308.30-35: De 27.2-8.Nígbà náà ni Joṣua mọ pẹpẹ kan fún Olúwa Ọlọ́run Israẹli, ní òkè Ebali, 31gẹ́gẹ́ bí Mose ìránṣẹ́ Olúwa ti pàṣẹ fún àwọn ọmọ Israẹli. Ó sì kọ́ ọ́ gẹ́gẹ́ bí a ti kọ́ nínú ìwé òfin Mose, pẹpẹ odindi òkúta, èyí tí ẹnìkan kò fi ohun èlò irin kàn rí. Wọ́n sì rú ọrẹ ẹbọ sísun àti ọrẹ àlàáfíà ní orí rẹ̀ sí Olúwa. 32Níbẹ̀, ní ojú àwọn ará Israẹli, Joṣua sì ṣe àdàkọ òfin Mose èyí tí ó ti kọ sí ara òkúta náà. 33Gbogbo Israẹli, àjèjì àti ọmọ ìlú, pẹ̀lú àwọn àgbàgbà, olórí àti onídàájọ́ dúró ní ẹ̀gbẹ́ méjèèjì àpótí ẹ̀rí Olúwa tí ó kọjú sí àwọn àlùfáà tí ó rù ú, tí wọ́n jẹ́ ọmọ Lefi. Ìdajì àwọn ènìyàn náà dúró ní òkè Gerisimu, àwọn ìdajì si dúró ni òkè Ebali, gẹ́gẹ́ bí Mose ìránṣẹ́ Olúwa ti pàṣẹ rí, pé kí wọn súre fún àwọn ènìyàn Israẹli.

34Lẹ́yìn èyí, Joṣua sì ka gbogbo ọ̀rọ̀ inú òfin, ìbùkún àti ègún, gẹ́gẹ́ bí a ti kọ ọ́ nínú ìwé òfin. 35Kò sí ọ̀rọ̀ kan nínú gbogbo èyí tí Mose pàṣẹ tí Joṣua kò kà ní iwájú gbogbo àjọ Israẹli, títí fi kan àwọn obìnrin àti àwọn ọmọ wọn, àti àwọn àjèjì tí ń gbé ní àárín wọn.