Ioan 18 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 18:1-40

Arestarea lui Isus

(Mt. 26:47-56; Mc. 14:43-50; Lc. 22:47-53)

1După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de uedul1 Vale situată într‑un ținut arid care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. 2Iuda, cel care L‑a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. 3Prin urmare, Iuda a luat o cohortă3, 12 Diviziune a legiunii romane; în perioada Imperiului, această diviziune avea un efectiv de aproximativ 600 de soldați. Dat fiind efectivul numeros de soldați al cohortei, în cazul de față este vorba de un detașament al cohortei. și niște gărzi de‑ale conducătorilor preoților și de‑ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme.

4Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i‑a întrebat:

– Pe cine căutați?

5Ei I‑au răspuns:

– Pe Isus nazarineanul!

El le‑a zis:

– Eu sunt!

Iuda, cel care L‑a trădat, stătea și el împreună cu ei. 6Când Isus le‑a zis: „Eu sunt!“, ei s‑au dat înapoi și au căzut la pământ.

7El i‑a întrebat din nou:

– Pe cine căutați?

Ei I‑au zis:

– Pe Isus nazarineanul!

8Isus a răspuns:

– V‑am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați‑i pe aceștia să se ducă!

9Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care‑l spusese: „N‑am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i‑ai dat.“9 Vezi In. 6:39. 10Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos‑o și l‑a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. 11Însă Isus i‑a zis lui Petru: „Pune‑ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul11 Paharul simbolizează aici suferința cauzată de păcatul omenirii și de judecata lui Dumnezeu, pe care Isus avea să le ia asupra Lui (vezi, de ex., Is. 51:17; Ier. 25:15; Eze. 23:32-33 și Mt. 26:39; 27:46). pe care Mi l‑a dat Tatăl?“

Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru

(Mt. 26:57, 69-70; Mc. 14:66-68; Lc. 22:54-57)

12Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L‑au arestat pe Isus, L‑au legat 13și L‑au dus mai întâi la Ana13 Mare preot între anii 6–15 d.Cr., când a fost destituit de către romani. Probabil unii iudei nu au acceptat această destituire, considerând că marele preot era numit pe viață (vezi Num. 25:13). Sau, este posibil ca persoana care a fost mare preot să‑și fi păstrat, din respect, titlul. O altă opinie este aceea că Ana a continuat să dețină puterea din spatele scenei, chiar dacă nu mai era mare preot.. Căci acesta era socrul lui Caiafa13 Vezi nota de la 11:49 [peste tot în capitol]., care era mare preot în anul acela. 14Iar Caiafa era cel care‑i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor.

15Simon Petru împreună cu un alt ucenic L‑au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, iar apoi l‑a adus pe Petru înăuntru.

17Atunci slujnica, portăreasa, i‑a zis lui Petru:

– Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om?

El a zis:

– Nu sunt!

18Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.

19Marele preot L‑a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20Isus i‑a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna am dat învățătură în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n‑am spus nimic în ascuns. 21De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă‑i pe cei care au auzit ce le‑am vorbit! Iată că ei știu ce am vorbit!“

22După ce a spus Isus acestea, una dintre gărzile care stăteau acolo I‑a dat o palmă lui Isus, zicând:

– Așa‑i răspunzi marelui preot?!

23Isus i‑a răspuns:

– Dacă am vorbit rău, mărturisește ce anume este rău. Dar dacă am vorbit bine, de ce Mă bați?

24Ana L‑a trimis legat la Caiafa, marele preot.

A doua și a treia lepădare a lui Petru

(Mt. 26:71-75; Mc. 14:69-72; Lc. 22:58-62)

25Simon Petru stătea acolo și se încălzea.

I‑au zis:

– Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui?

Dar el a negat și a zis:

– Nu sunt!

26Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis:

– Nu te‑am văzut eu în grădină cu El?!

27Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul27 Vezi nota de la 13:38..

Isus înaintea lui Pilat

(Mt. 27:11-31; Mc. 15:2-20; Lc. 23:2-5, 13-25)

28Atunci L‑au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu28 Pretoriul era un cartier general, în cazul de față cartierul general al lui Pilat din Ierusalim, probabil palatul construit de Irod cel Mare sau fortăreața Antonia [peste tot în capitol].. Era în zori. Ei n‑au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște.

29Așadar, Pilat29 Procurator al Iudeei între anii 26/27–36 d.Cr. Procuratorul era guvernatorul unei provincii imperiale mai mici sau a unei părți dintr‑o provincie imperială. Iudeea făcea parte din provincia imperială Siria, condusă de un legat, superior procuratorului. O provincie imperială era una considerată nepacificată și care necesita prezența trupelor. Procuratorul era numit direct de către împărat. Vezi nota de la F.A. 13:7 pentru o distincție între provinciile romane; [peste tot în capitol]. a ieșit la ei și le‑a zis:

– Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om?

30Ei au răspuns și i‑au zis:

– Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L‑am fi dat pe mâna ta!

31Atunci Pilat le‑a zis:

– Luați‑L voi și judecați‑L potrivit cu Legea voastră!

Iudeii i‑au răspuns:

– Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni.

32Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară.

33Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L‑a chemat pe Isus și I‑a zis:

– Ești Tu Împăratul iudeilor?

34Isus a răspuns:

– De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l‑au spus alții despre Mine?

35Pilat a răspuns:

– Sunt eu cumva iudeu?! Neamul Tău și conducătorii preoților Te‑au dat pe mâna mea! Ce‑ai făcut?

36Isus a răspuns:

– Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s‑ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici.

37Atunci Pilat I‑a zis:

– Deci ești Tu Împărat?

Isus a răspuns:

– Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M‑am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu.

38Pilat L‑a întrebat:

– Ce este adevărul?

Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le‑a zis:

– Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. 39Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi‑L eliberez pe Împăratul iudeilor?

40Ei au strigat din nou:

– Nu pe El, ci pe Barabba40 Vezi a doua notă de la Mt. 27:16.!

Barabba era un răsculat40 Gr.: lestes, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhar, dar în contextul de față are sensul de rebel, instigator, revoluționar. Cei doi oameni care au fost răstigniți împreună cu Isus erau, de asemenea, revoluționari..

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 18:1-40

Jesustaca Getsemanipimi japishcacuna

(Mat 26:47-56; Mar 14:43-50; Luc 22:47-53)

1Jesusca chaicunata nishca qʼuipaca, Paipaj yachacujcunandijmi, Cedrón shuti yacu huaicu chʼimbanijman rirca. Chaipica shuj huertami tiyarca. Jesusca paipaj yachacujcunandijmi chaiman yaicurca.

2Tauca cutin Paipaj yachacujcunahuan chaipi tandanacuj cashcamantami, Jesusta japichij Judaspish chai huertataca rijsirca. 3Judasca achca soldadocunatapish, pushaj curacuna, fariseocuna cachashca chapajcunatapish pushashpami shamurca. Chaicunaca linternacunahuan, nina sindicunahuan, macanacunacunahuanmi shamurcacuna.

4Ashtahuanpish Jesusca, tucui imalla tucuna cashcata ña yachashcamantami, Pairaj cʼuchuyamushpaca:

—¿Pitataj mashcacunguichij?— nirca.

5Shina nijpi:

—Nazaretmanta Jesustami mashcacunchij— nijpimi, Jesusca:

—Ñucamari cani— nirca.

Paita japichij Judaspish chaicunahuanmi carca.

6«Ñucami cani» nijpica, paicunaca huashaman tigrashpami, pambaman urmarcacuna. 7Jesús cutinllataj:

—¿Pitataj mashcacunguichij?— nishpa tapujpimi, paicunaca:

—Nazaretmanta Jesustami mashcacunchij— nircacuna.

8Chashna nijpi Jesusca:

—Illu, ‘Ñucamari cani’ ninica. Ñucata mashcacushpaca, Ñucahuan cajcunataca richun saquichijlla— nircami.

9Yaya Diosta: «Can Ñucaman cushcacunataca, shujllatapish mana chingachircanichu» nishca pajtachunmi, chashna tucurca. 10Chaipimi Simón Pedroca, pai charicushca espadata surcushcahuan, curacunata mandaj curata servij, Malco shuti runataca, alli lado rinrinta pʼitirca.

11Chashna rurajpimi Jesusca, Pedrotaca:

—Cambaj espadataca, huaquichinallapitaj huaquichilla. Yaya Ñucaman cushca jayaj ubyanataca, ubyanatajmi cani— nircami.

Jesusta japishpaca Anás shuti curapajmanmi pushashcacuna

(Mat 26:57-58; Mar 14:53-54; Luc 22:54)

12Chashna nijpica, chai mirga soldadocunapish, paicunata mandajpish, judiocuna cachashca chapajcunapishmi Jesusta japishpa huatarcacuna. 13Chaimantaca, curacunata chai huata mandacuj Anás shuti curapajmanrajmi pusharcacuna. Paica, Caifaspaj suegromi. 14Caifasmi judiocunamanca: “Tucui israelcunamantaca, shuj runalla huañunamari ashtahuan alli” nishpa yuyaita cushca carca.

Pedroca Jesustaca ‘Mana rijsinichu’ nishcami

(Mat 26:69-70; Mar 14:66-68; Luc 22:55-57)

15Simón Pedrohuan, shuj yachacujhuanmi Jesustaca catishpa rircacuna. Chai yachacujca, curacunata mandaj curapaj rijsishcami carca. Chaimantami paica, chai curacunata mandaj curapaj huasi canllamanca, Jesusdij yaicurcalla. 16Ashtahuanpish Pedroca, canlla pungullapimi saquirirca. Chaimantami curacunata mandaj curapaj rijsishca yachacuj llujshimushpaca, pungupi ricujhuan rimashpa, Pedrotapish yaicuchirca.

17Pedro yaicujpica, pungupi ricuj solterami:

—Canpish cai runapaj yachacujllatajmari yuyachingui— nijpi, Pedroca:

—Mana chaichu cani— nircami.

18Chiri cajpimi servijcunapish, chapajcunapish ninata japichishpa, cunushpa shayacurcacuna. Pedropish paicunallahuantajmi, cunushpa shayacurca.

Jesustaca Anaspaj huasipimi tapushcacuna

(Mat 26:59-66; Mar 14:55-64; Luc 22:66-71)

19Curacunata mandaj curami Jesustaca, Paipaj yachacujcunamantapish, Pai imallata yachachicushcatapish tapurca. 20Chaicunata tapujpimi, Jesusca cashna nirca:

—Ñucaca, cai pachapi causajcunamanca, tucuicunamanmi rimarcani. Tandanacuna huasipi, Diospaj huasipi, tucui judiocuna tandanacushcapimi yachachij carcani. Imata mana pacalla rimarcanichu. 21¿Ima nishpataj Ñucataca tapungui? Ñuca imalla nishcata uyajcunata tapuilla, paicunami Ñuca imallata nishcataca yachancuna— nircami.

22Jesús chashna nijpica, chapajcunamanta shujmi:

—Curacunata mandaj curataca, ¿chashnachu cʼariyangui, imamí?— nishpa, quijadospi huajtarca.

23Chaimantami Jesusca:

—Ima mana allita rimashca cajpica, huillaiari. Allillatataj rimashca cajpica, ¿imamantataj huajtangui?— nishpa tapurca.

24Chaimantaca, curacunata mandaj Anasca Caifaspajmanmi, Jesustaca huatashcallatataj cacharca.

Pedroca Jesustaca cutinmi ‘Mana rijsinichu’ nishca

(Mat 26:71-75; Mar 14:69-72; Luc 22:58-62)

25Chaicamaca Pedroca, cunushpallatajmi shayacurca. Chaipimi:

—Canpish Paipaj yachacujllatajmari yuyachingui— nishpa tapurcacuna.

Shina tapujpi Pedroca:

—¡Mana chaichu cani!— nircami.

26Curacunata mandaj curapaj servijcunapuramanta shujmi:

—Ñuca quiquinmari cantaca chai runahuan huertapi cajta ricurcani— nirca.

Chashna nij runaca, rinrinta Pedro pʼitishca runapaj huasi ucupurami carca.

27Pedro cutinllataj ‘Mana rijsinichu’ nicujpica, galloca ñapish cantarcallami.

Jesustaca Pilatopajmanmi pushashcacuna

(Mat 27:1-2, 11-31; Mar 15:1-20; Luc 23:1-5, 13-25)

28Tutamanta utcatami Jesustaca, Caifaspaj huasimantaca Pilato mandashpa tiyana huasiman pushashpa rircacuna. Pascua micuita micungapaj ama jarca tiyachunmi, ama mapayangapaj, chai ucumanca mana yaicurcacuna. 29Chaimantami Pilatoca, paicunapajman llujshishpa:

—Cai runataca, ¿imata juchachishpataj apamunguichij?— nirca.

30Chashna nijpi paicunaca:

—Mana jatun millai cashca cajpica, mana cambajman pushamunchijmanchu carca— nircacunami.

31Chashna nijpi, Pilatoca:

—Shinashpaca, cancunallataj Paitaca pushashpa, cancunapaj Mandashcapi nishca shina juchachichijlla— nircami.

Chashna nijpi judiocunaca:

—Ñucanchijca, pita huañuchingapaj mandashcataca mana charinchijchu— nircacunami.

32Ima shina huañuna cashcata Jesusllataj ña huillashca pajtachunmi, chashnaca tucurca. 33Pilatoca, mandashpa tiyana ucuman cutin yaicushpa, Jesusta cayashpaca:

—¿Canchu judiocunapaj Jatun Mandaj cangui?— nircami.

34Shina nijpi Jesusca:

—¿Cambaj yuyaillamantatajchu chashnaca ningui, mana cashpaca shujtajcunachu Ñucamanta chashna nircacuna?— nircami.

35Chashna nijpi, Pilatoca:

—¿Ñucaca judiochari caniari? Cambaj llajtapuracunallatajmi, pushaj curacunahuan tucushpa, Cantaca ñuca maquipi churarcacuna. ¿Imatataj rurarcanguiari?— nishpami tapurca.

36Chashna nijpi Jesusca:

—Ñucaca, mana cai pachapichu mandana cani. Ñuca mandana caillapitaj cajpica, judiocuna Ñucata ama japichun, Ñucata servijcuna Ñucamanta macanacunmanmi. Ashtahuanpish Ñuca mandanaca, manamari cai pachapajchu— nircami.

37Chaimantami Pilatoca:

—Shinashpaca canca, ¿jatun mandajchu cangui?— nijpi Jesusca:

—Canllatajmi Ñucataca, jatun mandaj ningui. Ñucaca cai pachamanca, chaipajllatajmari shamurcani, chaipajmi huacharircani, cashcatataj huillangapajpishmi shamurcani. Pipish, cashcatataj huillajpaj cashpallami, Ñuca imalla nishcataca uyan— nircami.

38Shina nijpi, Pilatoca:

—¿Imataj, cashcatataj huillanaca?— nircami.

Chashna nishca qʼuipaca, judiocunapajman canllaman cutin llujshishpami, cashna nirca:

—Ñucaca, ima millaita rurashcata mana japinichu. 39Shina cajpipish cancunaca, Pascuapica shuj preźutamari cacharichun munanguichij. Cunanca ¿maijantataj cacharichun ninguichij? ¿“Judiocunapaj Jatun Mandajtachu” cacharichun ninguichij?— nircami.

40Chashna nijpica:

—¡Chaitaca mana cacharichun ninchijchu! ¡Barrabastami cacharichun ninchij!— nishpami, tucuicuna caparirca. Barrabasca, jatun shuhuami carca.