Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 45:1-28

Iosif li se face cunoscut fraților săi

1Atunci Iosif nu s‑a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce stăteau lângă el și a strigat: „Să iasă toată lumea afară!“ Astfel, niciunul n‑a rămas cu el atunci când Iosif s‑a făcut cunoscut fraților săi. 2Și Iosif a izbucnit în plâns. Atât egiptenii, cât și cei de la curtea lui Faraon au auzit despre lucrul acesta. 3Iosif le‑a zis fraților săi: „Eu sunt! Iosif! Mai trăiește tatăl meu?“ Dar frații săi nu i‑au putut răspunde, pentru că au rămas înmărmuriți înaintea sa. 4Atunci Iosif le‑a zis fraților săi: „Apropiați‑vă de mine, vă rog!“ Ei s‑au apropiat de el, iar el a zis: „Eu sunt, fratele vostru Iosif, cel pe care l‑ați vândut în Egipt! 5Acum, să nu vă întristați și să nu vă mâniați pe voi înșivă pentru că m‑ați vândut aici, căci Dumnezeu m‑a trimis înaintea voastră pentru a păstra în viață.5 Sau: pentru a vă păstra un mare număr de supraviețuitori. 6Deoarece foametea durează de doi ani pe pământ și vor mai fi încă cinci ani în care nu se va ara și nu se va secera, 7Dumnezeu m‑a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra o rămășiță pe pământ și pentru a vă salva viețile printr‑o mare eliberare. 8Așadar, nu voi m‑ați trimis aici, ci Dumnezeu. El m‑a făcut tată pentru Faraon, stăpân în toată casa lui și domnitor peste toată țara Egiptului. 9Suiți‑vă repede la tatăl meu și spuneți‑i: «Așa vorbește fiul tău Iosif: ‘Dumnezeu m‑a făcut stăpân peste tot Egiptul. Vino la mine fără întârziere. 10Vei locui în ținutul Goșen10 Regiune fertilă situată în estul Deltei Nilului. și vei fi aproape de mine, tu, copiii tăi, nepoții tăi, turmele tale, cirezile tale și tot ceea ce este al tău. 11Acolo îți voi asigura hrana, căci mai sunt încă cinci ani de foamete, pentru ca să nu sărăcești tu, familia ta și tot ce este al tău.’» 12Iată, ochii voștri și ochii fratelui meu Beniamin văd că sunt chiar eu cel care vă vorbește. 13Să‑i spuneți tatălui meu despre toată gloria pe care o am în Egipt și despre tot ce ați văzut. Grăbiți‑vă și coborâți aici cu tatăl meu.“

14Apoi l‑a îmbrățișat pe fratele său Beniamin și a plâns, în timp ce Beniamin plângea și el pe umărul lui. 15Iosif i‑a sărutat pe toți frații săi și a plâns pe umerii lor. După aceea frații săi au vorbit cu el.

16S‑a auzit vestea, în palatul lui Faraon, că au venit frații lui Iosif. Lucrul acesta i‑a plăcut lui Faraon și slujitorilor săi.16 Lit.: Și a fost bine în ochii lui Faraon și în ochii slujitorilor lui. 17Faraon i‑a zis lui Iosif: „Spune‑le fraților tăi: «Să faceți astfel: încărcați‑vă animalele și plecați. Duceți‑vă în țara Canaan, 18luați‑vă tatăl și familiile și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mânca grăsimea țării.» 19Ți se poruncește să le mai spui: «Faceți astfel: luați din țara Egiptului niște care pentru copiii și soțiile voastre, luați‑l pe tatăl vostru și veniți. 20Să nu vă pară rău de bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru.»“

21Fiii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le‑a dat care, după porunca lui Faraon, și provizii pentru călătorie. 22Fiecăruia i‑a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i‑a dat trei sute de șecheli de argint22 Aproximativ 3,5 kg. și cinci rânduri de haine. 23Tatălui său i‑a trimis zece măgari încărcați cu ce era mai bun în Egipt și zece măgărițe încărcate cu grâne, pâine și provizii pentru călătorie. 24Iosif i‑a trimis pe frații săi și la plecare le‑a zis: „Să nu vă certați24 Sau: Să nu fiți agitați. pe drum!“

25Ei s‑au suit înapoi din Egipt, au ajuns în țara Canaan la Iacov, tatăl lor, 26și l‑au înștiințat, zicând: „Iosif trăiește! Chiar el este domnitor peste toată țara Egiptului!“ Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu‑i credea. 27Dar când i‑au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif și când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să‑l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s‑a înviorat. 28Israel a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, este încă viu! Voi merge să‑l văd înainte de a muri.“

Akuapem Twi Contemporary Bible

1 Mose 45:1-28

Yosef Yi Ne Ho Adi Kyerɛ Ne Nuanom

1Afei, na Yosef yɛ ne ho hwee a, ɛnyɛ yiye wɔ nʼasomfo no nyinaa anim. Enti ɔteɛɛ mu kyerɛɛ nʼasomfo no se, “Obiara mfi ha nkɔ.” Enti bere a oyii ne ho adi kyerɛɛ ne nuanom no, na asomfo no mu biara nni hɔ. 2Osuu denneennen maa Misraimfo no tee, Farao fifo tee asɛm no.

3Yosef ka kyerɛɛ ne nuabarimanom no se, “Mene Yosef! Mʼagya te ase ana?” Nanso asɛm no bɔɔ wɔn piriw ma wɔtotɔɔ mum wɔ nʼanim.

4Yosef ka kyerɛɛ ne nuabarimanom no se, “Montwiw mmɛn me.” Wotwiw bɛn no no, ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Mene mo nuabarima Yosef. Me na motɔn me ma wɔde me kɔɔ Misraim no. 5Mommma biribiara nhaw mo. Na monnkasakasa so sɛ motɔn me ma wɔde me baa ha. Onyankopɔn na ɔyɛe. Ɔno na ɔsomaa me, dii mo anim baa ha sɛ mimmegye mo nkwa. 6Mfe abien ni a ɔkɔm baa asase yi so. Mfe anum a ɛreba yi nso, obiara rennua, na obiara nso rentwa. 7Onyankopɔn asoma me ha sɛ memma mo ne mo fifo ntena nkwa mu, na moayɛ ɔman kɛse.

8“Enti ɛnyɛ mo na mode me baa ha, na ɛyɛ Onyankopɔn ankasa! Wayɛ me Farao fotufo ne ne fi sohwɛfo, na ɔde Misraiman nyinaa nso ahyɛ me nsa. 9Afei, monka mo ho nkɔ mʼagya nkyɛn nkɔka nkyerɛ no se, ‘Sɛnea wo babarima Yosef se ni, Onyankopɔn ayɛ me Misraiman nyinaa sohwɛfo. Enti ntwentwɛn wʼanan ase koraa, na bra Misraim! 10Wobɛba abɛtena Gosen45.10 Na Gosen da Nil fam a na ɛyɛ asase pa. asase so, na woabɛn me. Fa wo mma, wo nananom, wo nguan ne wʼanantwi ne biribiara a wowɔ bra. 11Sɛ woba hɔ a, mɛhwɛ wo, efisɛ aka saa ɔkɔm kɛse yi mfe anum. Sɛ anyɛ saa a, wo ne wo fifo ne wɔn a wɔka wo ho nyinaa bedi hia buruburoo.’

12“Mo ne me nua Benyamin nyinaa di adanse sɛ, ampa ara, ɛyɛ me Yosef na me ne morekasa yi. 13Monka anuonyam a Onyame adom nti, wɔahyɛ me wɔ Misraim asase so ne biribiara a mo ankasa mode mo ani abehu no nyinaa ho asɛm nkyerɛ mʼagya. Monkɔfa mʼagya nsian mmrɛ me ntɛm.”

14Ɔyɛɛ Benyamin atuu, sui, a anigye ne awerɛhow adi afra. Benyamin nso fii ase sui. 15Ofifew ne nuanom no nyinaa ano sui, na ɛno akyi no, wotumi ne no kasae.

Farao Hyia Yakob Ba Misraim

16Bere a wɔtee wɔ Farao fi sɛ Yosef nuanom no aba no, Farao ne ne mpanyimfo a wɔka ne ho no nyinaa ani gyei. 17Farao ka kyerɛɛ Yosef se, “Ka kyerɛ wo nuanom no se, wɔmfa nneɛma nsoasoa wɔn mmoa no, na wɔnkɔ Kanaan asase so, 18na wɔnkɔfa wɔn agya ne wɔn abusuafo nyinaa mmra Misraim asase so ha mmɛtena ha. Ka kyerɛ wɔn se, ‘Farao bɛma mo Misraim asase no fa a eye pa ara atena so. Wobedi asase no so nnepa!’

19“Ka kyerɛ wɔn se, ‘Momfa nteaseɛnam mfi Misraim ha nkɔfa mo yerenom ne mo mma. Momfa mo agya nso nka ho mmra. 20Monnhaw mo ho wɔ mo agyapade ho, efisɛ mede nnepa a ɛwɔ Misraim asase so nyinaa no bi bɛma mo.’ ”

21Enti Yosef maa wɔn nteaseɛnam ne nnuan a wobedi wɔ ɔkwan so, sɛnea Farao hyɛe no. 22Ɔmaa ne nuanom no mu biara atade foforo, nanso Benyamin de, ɔmaa no ntade ahorow anum ne dwetɛ kilogram abiɛsa ne fa. 23Saa nneɛma a edidi so yi nso na Yosef de kɔmaa nʼagya Israel: mfurumnini du a wɔahyehyɛ Misraim nneɛma pa wɔ wɔn so, mfurummmere du a wɔsoso aburow, brodo ne nnuan ahorow ne nʼakwansoduan. 24Ogyaa ne nuanom no kwan, na akwannya no mu no, ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Monnkɔkasakasa wɔ ɔkwan so.”

25Enti wofii Misraimman mu kɔɔ wɔn agya Israel nkyɛn wɔ Kanaan asase so. 26Wodui no, wɔde anigye bɔɔ wɔn agya amanneɛ se, “Yosef te ase! Nokwasɛm ni, ɔno na odi Misraiman nyinaa so!” Israel tee saa asɛm no, ne ho dwiriw no. Wannye anni. 27Na bere a wɔkaa nsɛm a Yosef ka kyerɛɛ wɔn sɛ wɔmmɛka no wiee no, na ohuu nteaseɛnam a Yosef de somaa sɛ wɔmfa mmɛfa no no, wɔn agya Yakob ho san no. 28Na Israel kae se, “Magye nsɛm no nyinaa adi. Me ba Yosef da so te ase. Mɛkɔ akohu no ansa na mawu.”