Nouă Traducere În Limba Română

Ezechiel 22

Păcatul poporului a ajuns la culme

1Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, vrei să judeci? Vrei să judeci cetatea cea setoasă de sânge? Atunci fă-i cunoscute toate urâciunile! Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Cetate care verşi sânge în mijlocul tău ca să-ţi grăbeşti ceasul şi care-ţi faci idoli ca să te spurci, te-ai făcut vinovată din cauza sângelui pe care l-ai vărsat şi a idolilor pe care ţi i-ai făcut ca să te spurci! Ţi-ai apropiat astfel ziua şi ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te voi face de batjocura neamurilor şi de râsul tuturor ţărilor. Cei de aproape şi cei de departe îşi vor bate joc de tine, căci eşti vestită ca necurată şi plină de tulburări!

Iată că în tine fiecare dintre prinţii lui Israel se foloseşte de puterea lui ca să verse sânge. În tine, tatăl şi mama sunt necinstiţi, străinul din mijlocul tău este jecmănit, iar orfanul şi văduva sunt asupriţi. Ai dispreţuit lucrurile Mele sfinte şi Mi-ai pângărit Sabatele. În tine sunt cei ce defaimă ca să verse sânge, în tine sunt cei ce mănâncă pe munţi şi cei ce se desfrânează în mijlocul tău. 10 În tine se descoperă goliciunea tatălui[a] şi în tine este necinstită femeia în perioada necurăţiei ei. 11 În tine, fiecare se dedă la urâciuni cu soţia semenului său, fiecare îşi pângăreşte prin incest nora şi fiecare îşi necinsteşte sora, fiica tatălui său. 12 În tine, se ia mită ca să se verse sânge; tu iei dobândă şi camătă, câştigi de pe urma prietenului tău, jecmănindu-l, iar pe Mine M-ai uitat, zice Stăpânul Domn.

13 Iată, bat din palme din cauza tâlhăriilor pe care le-ai săvârşit şi din cauza sângelui care a fost vărsat în mijlocul tău. 14 Îţi va rezista oare inima sau îţi vor fi mâinile destul de tari în ziua în care mă voi ocupa de tine? Eu, Domnul, am vorbit şi voi face întocmai. 15 Te voi împrăştia printre neamuri, te voi risipi în ţări străine şi voi pune astfel capăt necurăţiei din mijlocul tău. 16 Când te vei fi întinat înaintea neamurilor vei şti[b] că Eu sunt Domnul.»“

17 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 18 „Fiul omului, cei din Casa lui Israel au ajuns pentru Mine ca zgura de metal: toţi sunt aramă, cositor, fier şi plumb, în mijlocul furnalului; au ajuns ca zgura de argint. 19 De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pentru că toţi aţi devenit zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. 20 Aşa cum se strânge argintul, arama, fierul, plumbul şi cositorul în mijlocul furnalului şi se suflă în foc ca să se topească, tot aşa vă voi strânge şi Eu în mânia şi furia Mea, vă voi lăsa în mijlocul Ierusalimului şi vă voi topi. 21 Da, vă voi strânge şi voi sufla peste voi cu focul înverşunării Mele, astfel că veţi fi topiţi în mijlocul Ierusalimului. 22 Aşa cum se topeşte argintul în mijlocul furnalului, tot aşa veţi fi şi voi topiţi în mijlocul Ierusalimului şi veţi şti că Eu, Domnul, Mi-am revărsat furia peste voi.»“

23 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 24 „Fiul omului, spune-i ţării astfel: «Tu eşti o ţară necurăţită, neudată de ploaie[c] în ziua indignării!» 25 Prinţii[d] ei uneltesc în mijlocul ei precum leul care răcneşte când îşi sfâşie prada; ei mănâncă suflete şi îşi însuşesc bogăţii şi lucruri scumpe, astfel că numărul văduvelor sporeşte în mijlocul ţării. 26 Preoţii ei încalcă Legea Mea şi întinează lucrurile Mele sfinte; ei nu fac diferenţă între ce este sfânt şi ce este obişnuit şi nu învaţă pe alţii să facă diferenţă între ce este necurat şi ce este curat. De Sabatele Mele nu vor să mai audă şi astfel Eu sunt necinstit în mijlocul lor. 27 Conducătorii săi sunt în mijlocul ei asemenea lupilor care-şi sfâşie prada; ei varsă sânge şi pierd suflete ca să obţină un câştig necinstit. 28 Profeţii din mijlocul ei au pentru aceştia o tencuială din ipsos[e] – viziuni deşarte şi preziceri mincinoase. Ei zic: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn!» Dar Domnul nu le-a vorbit. 29 Poporul din ţară se dedă la furt, se ocupă cu tâlhăria, asupreşte pe sărac şi pe nevoiaş şi jecmăneşte străinul, ignorând dreptatea[f].

30 Am căutat printre ei un om care să zidească zidul şi să stea în spărtură înaintea Mea pentru ţară, ca să nu o nimicesc, dar nu am găsit nici unul. 31 Prin urmare, Îmi voi revărsa peste ei indignarea, îi voi nimici cu focul înverşunării Mele şi voi face ca umbletele lor să cadă asupra capetelor lor, zice Stăpânul Domn.“

Footnotes

  1. Ezechiel 22:10 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  2. Ezechiel 22:16 Cele mai multe mss TM; un mss TM, LXX, Siriacă, VUL: Mă voi lăsa întinat, prin tine, înaintea neamurilor şi vei şti
  3. Ezechiel 22:24 TM; LXX: o ţară care nu ai parte de ploaie şi de nici o aversă
  4. Ezechiel 22:25 LXX; TM: Profeţii
  5. Ezechiel 22:28 Vezi v. 30
  6. Ezechiel 22:29 Sau: şi prin nedreptate îl jecmăneşte pe străin

The Message

Ezekiel 22

The Scarecrow of the Nations

11-5 God’s Message came to me: “Son of man, are you going to judge this bloody city or not? Come now, are you going to judge her? Do it! Face her with all her outrageous obscenities. Tell her, ‘This is what God, the Master, says: You’re a city murderous at the core, just asking for punishment. You’re a city obsessed with no-god idols, making yourself filthy. In all your killing, you’ve piled up guilt. In all your idol-making, you’ve become filthy. You’ve forced a premature end to your existence. I’ll put you on exhibit as the scarecrow of the nations, the world’s worst joke. From far and near they’ll deride you as infamous in filth, notorious for chaos.

6-12 “‘Your leaders, the princes of Israel among you, compete in crime. You’re a community that’s insolent to parents, abusive to outsiders, oppressive against orphans and widows. You treat my holy things with contempt and desecrate my Sabbaths. You have people spreading lies and spilling blood, flocking to the hills to the sex shrines and fornicating unrestrained. Incest is common. Men force themselves on women regardless of whether they’re ready or willing. Sex is now anarchy. Anyone is fair game: neighbor, daughter-in-law, sister. Murder is for hire, usury is rampant, extortion is commonplace.

“‘And you’ve forgotten me. Decree of God, the Master.

13-14 “‘Now look! I’ve clapped my hands, calling everyone’s attention to your rapacious greed and your bloody brutalities. Can you stick with it? Will you be able to keep at this once I start dealing with you?

14-16 “‘I, God, have spoken. I’ll put an end to this. I’ll throw you to the four winds. I’ll scatter you all over the world. I’ll put a full stop to your filthy living. You will be defiled, spattered with your own mud in the eyes of the nations. And you’ll recognize that I am God.’”

17-22 God’s Message came to me: “Son of man, the people of Israel are slag to me, the useless byproduct of refined copper, tin, iron, and lead left at the smelter—a worthless slag heap. So tell them, ‘God, the Master, has spoken: Because you’ve all become worthless slag, you’re on notice: I’ll assemble you in Jerusalem. As men gather silver, copper, iron, lead, and tin into a furnace and blow fire on it to melt it down, so in my wrath I’ll gather you and melt you down. I’ll blow on you with the fire of my wrath to melt you down in the furnace. As silver is melted down, you’ll be melted down. That should get through to you. Then you’ll recognize that I, God, have let my wrath loose on you.’”

23-25 God’s Message came to me: “Son of man, tell her, ‘You’re a land that during the time I was angry with you got no rain, not so much as a spring shower. The leaders among you became desperate, like roaring, ravaging lions killing indiscriminately. They grabbed and looted, leaving widows in their wake.

26-29 “‘Your priests violated my law and desecrated my holy things. They can’t tell the difference between sacred and secular. They tell people there’s no difference between right and wrong. They’re contemptuous of my holy Sabbaths, profaning me by trying to pull me down to their level. Your politicians are like wolves prowling and killing and rapaciously taking whatever they want. Your preachers cover up for the politicians by pretending to have received visions and special revelations. They say, “This is what God, the Master, says . . .” when God hasn’t said so much as one word. Extortion is rife, robbery is epidemic, the poor and needy are abused, outsiders are kicked around at will, with no access to justice.’

30-31 “I looked for someone to stand up for me against all this, to repair the defenses of the city, to take a stand for me and stand in the gap to protect this land so I wouldn’t have to destroy it. I couldn’t find anyone. Not one. So I’ll empty out my wrath on them, burn them to a crisp with my hot anger, serve them with the consequences of all they’ve done. Decree of God, the Master.”