Nouă Traducere În Limba Română

Exodul 3:1-22

Rugul în flăcări – delegarea lui Moise

1Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul din Midian. El și‑a dus turma dincolo de pustie și a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu. 2Acolo, Îngerul Domnului i S‑a arătat într‑o flacără de foc care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s‑a uitat și iată că, deși rugul ardea, totuși nu se mistuia. 3Atunci Moise a zis: „Trebuie să mă apropii ca să văd această priveliște deosebită. Oare de ce nu se mistuie rugul?“

4Când Domnul a văzut că s‑a apropiat să privească, Dumnezeu l‑a chemat din rug și a zis:

– Moise, Moise!

El a răspuns:

– Iată‑mă!

5Dumnezeu a zis:

– Nu te apropia de acest loc! Dă‑ți jos sandalele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!

6Apoi El a zis:

– Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.

Moise și‑a ascuns fața, căci se temea să se uite la Dumnezeu.

7Domnul a zis:

– Am văzut într-adevăr asuprirea poporului Meu care este în Egipt și i‑am auzit strigătul scos din cauza asupritorilor7 Cuvântul ebraic descrie o persoană care dirijează, conduce sau stăpânește peste un grup de sclavi sau supuși, impunându‑și autoritatea în mod violent (vezi Is. 8:3). lui, căci îi cunosc durerile. 8Am coborât să‑l eliberez din mâna egiptenilor și să‑l duc din țara aceea într‑o țară bună și largă, în care curge lapte și miere, în locul în care se află canaaniții, hitiții, amoriții, periziții, hiviții și iebusiții. 9Iată că strigătul fiilor lui Israel a ajuns până la Mine. Am văzut cum îi asupresc egiptenii. 10Acum, vino! Te voi trimite la Faraon ca să scoți din Egipt poporul Meu, pe fiii lui Israel.

11Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu:

– Cine sunt eu, să merg la Faraon și să‑i scot pe fiii lui Israel din Egipt?

12El a zis:

– Eu voi fi cu tine. Acesta va fi semnul pentru tine că Eu te‑am trimis: când vei scoate poporul din Egipt, Îi veți sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.

13Dar Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu:

– Iată, când voi merge la fiii lui Israel și le voi zice: „Dumnezeul părinților voștri m‑a trimis la voi“, iar ei mă vor întreba „Care este Numele Său“, ce le voi răspunde?

14Dumnezeu i‑a zis lui Moise:

– EU SUNT CEL CE SUNT14 Sau: EU SUNT CEL CE PURUREA SUNT (în ebraică, verbele sunt folosite, în acest caz, la timpul imperfect, deoarece, în gândirea ebraică, ființa este un concept dinamic. Sensul nu implică numai existența, ci, în primul rând, prezența lui YHWH [vezi nota următoare] ca izbăvitor și susținător al lui Israel de aici înainte). Versiunea LXX, traducere influențată de gândirea greacă, pentru care ființa era un concept static, redă: EU SUNT CEL CARE [ESTE].!

Apoi a zis:

– Așa să le spui fiilor lui Israel: „EU SUNT“ m‑a trimis la voi.

15Dumnezeu i‑a mai zis lui Moise:

– Așa să le spui fiilor lui Israel: „Domnul15 Tetragrama divină YHWH, nume sfânt a cărui pronunție a încetat în perioada robiei babiloniene datorită temerii de a nu se comite sacrilegiu. Forma scrisă YHWH s‑a păstrat, dar forma de pronunție a fost înlocuită peste tot cu Adonai, în traducere: DOMNUL, expresie preluată de Septuaginta (traducerea greacă a VT) și apoi de celelalte traduceri. Tetragrama derivă din rădăcina verbului a fi (HWH) și poate avea sensul: El este., Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov m‑a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pe veci și acesta este o aducere-aminte a Mea din generație în generație.“

16Du‑te, adună‑i pe bătrânii lui Israel16 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. și spune‑le: „Domnul, Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov, mi S‑a arătat, zicând: «Am luat aminte la voi și la ce vi se face în Egipt. 17Am zis că vă voi scoate de sub asuprirea Egiptului și vă voi duce în țara canaaniților, a hitiților, a amoriților, a periziților, a hiviților și a iebusiților, într‑o țară în care curge lapte și miere.»“ 18Ei vor asculta de glasul tău, așa că tu, împreună cu bătrânii lui Israel, veți merge la regele Egiptului și îi veți zice: „Domnul, Dumnezeul evreilor, S‑a întâlnit cu noi. Acum, lasă‑ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru.“ 19Totuși, Eu știu că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecați decât datorită unei mâini puternice. 20Eu Îmi voi întinde mâna și voi lovi Egiptul cu toate minunile Mele, pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea regele Egiptului vă va lăsa să plecați. 21Voi face ca poporul acesta să găsească bunăvoință înaintea21 Lit.: în ochii. egiptenilor în așa fel încât, atunci când veți pleca, să nu plecați cu mâinile goale. 22Fiecare femeie va cere vecinei ei și oricărei femei care locuiește în casa vecinilor, lucruri de argint, lucruri de aur și îmbrăcăminte. Acestea le veți pune pe fiii și pe fiicele voastre și astfel îi veți prăda pe egipteni.