2 Regi 23 – NTLR & HLGN

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 23:1-37

Reforma religioasă din timpul lui Iosia

(2 Cron. 34:3-7, 29-33)

1Atunci regele a trimis și i‑a strâns la el pe toți bătrânii1 Vezi nota de la 6:32. lui Iuda și ai Ierusalimului. 2Regele s‑a suit la Casa Domnului împreună cu toți bărbații lui Iuda, cu toți locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu profeții, cu întreg poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului. 3Regele a stat în picioare lângă stâlpul său și a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându‑se să‑L urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în Cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ.

4Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de rangul al doilea și paznicilor porții să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Așera și pentru toată oștirea cerurilor. Și el le‑a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenușa le‑a dus‑o la Betel. 5A îndepărtat preoții păgâni care au fost puși de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi, în cetățile lui Iuda și împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor și întregii oștiri a cerurilor. 6A scos stâlpul Așerei6, 15 Vezi nota de la 13:6. din Casa Domnului și l‑a dus la uedul6 Vezi nota de la 10:33. Chidron, în afara Ierusalimului. L‑a ars lângă uedul Chidron, prefăcându‑l în cenușă și i‑a împrăștiat cenușa pe mormintele fiilor poporului. 7A dărâmat locuințele bărbaților care se prostituau7 Bărbați care practicau prostituția în temple., care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Așera.

8Iosia i‑a izgonit pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a distrus înălțimile unde preoții ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Șeba. A dărâmat înălțimile8 Sau: altarele. de la porțile care erau la intrarea porții lui Iosua, conducătorul cetății, în partea stângă a porții cetății. 9Deși preoții înălțimilor nu se suiau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuși mâncau azime în mijlocul fraților lor.

10Regele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în valea Ben‑Hinom, pentru ca nimeni să nu‑și mai treacă fiul sau fiica prin foc10 Sau: să nu‑și mai sacrifice fiul sau fiica în foc. pentru Moleh. 11El a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

12Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, precum și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului. Le‑a luat de acolo și le‑a aruncat molozul în uedul Chidron. 13Regele a pângărit înălțimile care erau la est13 Lit.: în fața; în vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord. de Ierusalim, în partea de sud13 Lit.: în partea dreaptă; vezi nota precedentă. a Muntelui Depravării13 Cel mai probabil identificat cu Muntele Măslinilor. În ebraică avem un joc de cuvinte între mașhit (distrugere, depravare) și mașha (ungere)., pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aștoret13 Gr.: Astarte, zeița feniciană a fertilității, despre care se credea că este soția lui Baal., spurcăciunea sidonienilor, pentru Chemoș, spurcăciunea Moabului, și pentru Milkom13 Un alt nume pentru Moleh., urâciunea fiilor lui Amon. 14A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat așerele14 Vezi nota de la 17:10. și a umplut locurile lor cu oase de oameni.

15El a dărâmat chiar și altarul care era la Betel, precum și înălțimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât și înălțimea. El a dat foc atât înălțimii, prefăcând‑o în cenușă, cât și stâlpului Așerei. 16Când Iosia s‑a întors și a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. Apoi a ars oasele pe altar și l‑a pângărit, după Cuvântul Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.

17Regele a întrebat:

– Al cui este mormântul acesta din piatră, pe care îl văd?

Oamenii cetății i‑au răspuns:

– Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda și a profețit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le‑ai făcut.

18El a zis:

– Lăsați‑l! Nimeni să nu‑i miște oasele!

Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

19De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălțimile din cetățile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să‑L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel. 20Iosia i‑a înjunghiat pe altare pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase de oameni. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

(2 Cron. 35:1, 18-19)

21Regele a poruncit întregului popor, zicând: „Sărbătoriți Paștele Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum este scris în această Carte a Legământului!“ 22Paște ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel și nici chiar în toate zilele regilor lui Israel și ale regilor lui Iuda. 23Abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia, acest Paște a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

24Iosia a mai îndepărtat pe cei care întreabă duhurile morților și pe cei care cheamă spiritele24 Vezi nota de la Lev. 19:31 și expresia completă în Deut. 18:11., terafimii24 Idoli ai casei, așa cum erau penații în mitologia etruscă și romană., idolii și toate celelalte spurcăciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda și la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25Înainte de Iosia n‑a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul și cu toată puterea lui, așa cum zice toată Legea lui Moise. Și nici după aceea nu s‑a mai ridicat nimeni ca el.

26Totuși, Domnul nu S‑a întors din înverșunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase. 27Și Domnul a zis: „Îl voi îndepărta și pe Iuda din prezența Mea, așa cum l‑am îndepărtat pe Israel, și voi respinge Ierusalimul, cetatea aceasta pe care am ales‑o, și Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu27 Vezi 1 Regi 8:29..“

28Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

Împrejurările morții lui Iosia

(2 Cron. 35:20–36:1)

29În zilele sale, faraonul Neco29 Neco sau Nekau II (610–595 î.Cr.), al doilea faraon al Dinastiei XXVI., regele Egiptului, s‑a suit la râul Eufrat, la împăratul Asiriei29 Sau: împotriva împăratului Asiriei. Este posibil ca scopul lui Neco să fi fost acela de a se uni cu trupele asiriene împotriva trupelor babiloniene și mede, însă informațiile istorice extrabiblice permit ipoteza ca Neco, profitând de slăbirea puterii asiriene, să fi înaintat împotriva Asiriei, cu scopul de a‑și consolida puterea în Canaan, Siria, până la Eufrat.. Regele Iosia i‑a ieșit împotrivă. Neco l‑a înfruntat la Meghido și l‑a omorât. 30Slujitorii lui l‑au transportat mort din Meghido, l‑au adus la Ierusalim și l‑au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul țării l‑a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, l‑a uns și l‑a pus să domnească în locul tatălui său.

Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

(2 Cron. 36:2-4)

31Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. 32El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi. 33Faraonul Neco l‑a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a cerut țării un tribut de o sută de talanți33 Aproximativ 3 t. de argint și un talant33 Aproximativ 30 kg. de aur. 34Faraonul Neco l‑a făcut rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său și i‑a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l‑a luat și l‑a dus în Egipt, unde a și murit. 35Iehoiachim i‑a dat faraonului aurul și argintul, însă el a împovărat țara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul și aurul luat de la poporul țării.

Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

(2 Cron. 36:5-8)

36Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebuda și era fiica lui Pedaia din Ruma. 37El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.

Ang Pulong Sang Dios

2 Hari 23:1-37

Ang mga Pagbag-o nga Ginhimo ni Josia

(2 Cro. 34:3-7, 29-33)

1Dayon ginpatawag ni Haring Josia ang tanan nga manugdumala sang Juda kag Jerusalem. 2Nagkadto siya sa templo sang Ginoo upod ang tanan nga katawhan sang Juda kag Jerusalem halin sa pinakadungganon hasta sa pinakakubos. Nag-upod man ang mga pari kag mga propeta. Ginbasa ni Josia sa ila ang tanan nga nasulat sa Libro sang Kasugtanan, nga nakita sa templo sang Ginoo. 3Dayon nagtindog si Josia sa kilid sang haligi23:3 haligi nga masami nga ginatindugan sang hari.. Kag naghimo siya sang kasugtanan sa presensya sang Ginoo nga magsunod siya sa Ginoo paagi sa pagtuman sa iya mga sugo, pagpanudlo, kag pagsulundan sa bug-os niya nga tagipusuon kag kalag. Sa sini nga paagi matuman ang mga ginapatuman sang kasugtanan sang Dios nga nasulat sa sini nga libro. Kag nagpromisa man ang mga tawo nga magtuman sa kasugtanan sang Dios.

4Dayon ginsugo ni Haring Josia si Hilkia nga pangulo nga pari, ang mga pari nga sunod sa rangko ni Hilkia, kag ang mga pari nga nagabantay sa puwertahan sang templo, sa pagkuha sa templo sang Ginoo sang tanan nga kagamitan nga ginagamit sa pagsimba kay Baal, kay Ashera, kag sa tanan nga butang sa langit. Ginpasunog niya ini sa guwa sang Jerusalem, sa uma sang Kidron, kag gindala dayon ang abo sa Betel. 5Ginpahalin niya sa ila katungdanan ang mga pari nga nagaalagad sa mga dios-dios. Ini nga mga pari gintugyanan sang mga hari sang Juda sa pagsunog sang mga insenso sa mga simbahan sa mataas nga mga lugar didto sa mga banwa sang Juda kag sa palibot sang Jerusalem. Nagsunog sila sang mga insenso kay Baal kag sa mga ara sa langit—sa adlaw, sa bulan, kag sa mga bituon. 6Ginpakuha man ni Haring Josia ang hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera sa templo sang Ginoo kag gindala sa guwa sang Jerusalem, sa Kidron nga ililigan sang tubig, kag ginsunog didto. Dayon ginpapudpod niya ini sing mapino kag ginsabwag ang abo sa patyo. 7Ginpaguba man niya ang mga balay sang mga lalaki kag babayi nga nagabaligya sang ila lawas, nga ara sa templo sang Ginoo. Didto nagatahi ang mga babayi sang mga bayo nga ginagamit sa pagsimba kay Ashera.23:7 mga bayo… kay Ashera: ukon, tabon para sa hulohaligi nga simbolo ni Ashera.

8Ginpabalik ni Josia sa Jerusalem ang tanan nga pari nga nagaestar sa iban nga mga banwa sang Juda. Gindagtaan niya ang mga simbahan sa mataas nga mga lugar, halin sa Geba hasta sa Beersheba, sa diin nagasunog ang mga pari sang mga insenso. Ginpaguba niya ang mga simbahan sa Puwertahan ni Josue, ang manugdumala sang Jerusalem. Ini nga puwertahan ara sa wala dampi sang puwertahan sang siyudad. 9Ang mga pari nga nag-alagad sa mga simbahan sa mataas nga mga lugar wala gintugutan nga mag-alagad sa halaran sang Ginoo sa Jerusalem, pero gintugutan sila nga magkaon sang tinapay nga wala sing inugpahabok upod sa iban nga mga pari.

10Gindagtaan man ni Josia ang halaran sang Tofet, sa Pulopatag sang Ben Hinom, agod wala sing may maghalad didto sang iya bata sa kalayo para kay Molec. 11Ginkuha man niya sa puwertahan sang templo sang Ginoo ang mga kabayo23:11 mga kabayo: Posible man nga mga estatwa ini. nga gindedikar sang mga hari sang Juda sa adlaw. Ini nga mga kabayo ara dampi sa lagwerta sang templo, malapit sa kuwarto sang opisyal nga si Natan Melec. Ginsunog man ni Josia ang mga karwahe nga ginhalad sa adlaw.

12Ginpaguba niya ang mga halaran nga ginpatindog sang mga hari sang Juda sa matapan nga atop sang ibabaw nga kuwarto ni Ahaz, pati ang mga halaran nga ginpahimo ni Manase sa duha ka lagwerta sang templo sang Ginoo. Ginpangdugmok niya ini sing mapino kag ginsabwag ang abo sa Kidron nga ililigan sang tubig. 13Gindagtaan man niya ang mga simbahan sa mataas nga mga lugar sa sidlangan sang Jerusalem kag sa bagatnan sang Bukid sang Kalautan. Ini nga mga simbahan ginpatindog ni Haring Solomon sang Israel para kay Ashtoret, ang makangilil-ad nga diosa sang mga Sidonhon, kag para kay Kemosh, ang makangilil-ad nga dios sang mga Moabnon, kag para man kay Molec, ang makangilil-ad nga dios sang mga Ammonhon. 14Ginpangdugmok ni Josia ang handumanan nga mga bato kag ginpang-utod ang mga hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera. Dayon gindagtaan niya ato nga mga lugar paagi sa paglapta didto sang tul-an sang mga tawo. 15Bisan ang halaran sa simbahan sa mataas nga lugar didto sa Betel gin-guba ni Josia. Ini nga simbahan ginpahimo ni Jeroboam nga anak ni Nebat, nga amo ang nangin kabangdanan sang pagpakasala sang mga taga-Israel. Gindugmok ini ni Josia sing mapino kag ginsunog, pati ang hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera. 16Kag samtang nagatulok siya sa palibot, nakita niya ang mga lulubngan sa kilid sang bukid. Ginpakuha niya ang mga tul-an sa mga lulubngan kag ginsunog niya didto sa halaran sa Betel sa pagdagta sini. Natabo ini suno sa ginsiling sang Ginoo paagi sa iya alagad nga nagtagna sini nga mga butang. 17Nagpamangkot si Haring Josia parte sa isa pa ka lulubngan nga iya nakita, “Kay sin-o ina lulubngan?” Nagsabat ang mga tawo sang siyudad, “Lulubngan ina sang alagad sang Dios nga taga-Juda. Siya ang nagtagna sining imo ginhimo subong sa halaran sa Betel.” 18Nagsiling ang hari, “Pabay-i lang ninyo ang iya lulubngan. Indi ninyo pagkuhaa ang iya mga tul-an.” Gani wala nila pagkuhaa ang iya mga tul-an kag pati ang mga tul-an sang propeta nga taga-Samaria.

19Dayon gin-guba ni Josia ang mga simbahan sa mataas nga mga lugar sa Samaria, pareho sa ginhimo niya sa Betel. Ini nga mga simbahan nga ginpahimo sang mga hari sang Israel nakapaakig gid sa Ginoo. 20Ginpamatay ni Josia ang tanan nga pari sang sadto nga mga simbahan didto mismo sa mga halaran sini. Kag nagsunog siya sang mga tul-an sang tawo sa sadto nga mga halaran sa pagdagta sini. Dayon nagbalik siya sa Jerusalem.

Ginselebrar ni Josia ang Piesta sang Paglabay sang Anghel

(2 Cro. 35:1-19)

21Nagmando si Josia sa tanan nga tawo, “Magsaulog kita sang Piesta sang Paglabay sang Anghel sa pagpadungog sa Ginoo nga aton Dios, suno sa nasulat diri sa Libro sang Kasugtanan.” 22Kay wala sing pareho sina nga klase sang pagselebrar sang Piesta sang Paglabay sang Anghel sang panahon sang mga pangulo nga nagdumala sa Israel kag sang panahon sang mga hari sang Israel kag Juda. 23Ginsaulog ini nga piesta sa Jerusalem sa pagpadungog sa Ginoo sang ika-18 nga tuig sang paghari ni Josia.

24Gindula man ni Josia sa Juda kag Jerusalem ang mga espiritista nga nagapakigsugilanon sa kalag sang patay, ang mga dios sang mga panimalay, ang iban pa nga mga dios-dios, kag ang tanan nga makangilil-ad nga ginasimba sang mga tawo. Ginhimo ini ni Josia sa pagtuman sa mga sugo nga nasulat sa libro nga nakita ni Hilkia nga pari sa templo sang Ginoo. 25Wala pa gid sing hari nga pareho kay Josia nga nagsunod sa Ginoo sa bug-os niya nga tagipusuon, sa bug-os niya nga kalag, kag sa bug-os niya nga kusog. Gintuman gid niya ang tanan nga Kasuguan ni Moises. Kag wala na sing pareho sa iya sa masunod nga mga hari.

26Pero bisan pa sining tanan, wala gihapon nakuha ang puwerte nga kaakig sang Ginoo sa Juda, tungod sa tanan nga ginhimo ni Manase nga nakapaakig sa iya. 27Gani nagsiling ang Ginoo, “Pahalinon ko ang mga taga-Juda sa ila lugar palayo sa akon presensya pareho sa ginhimo ko sa mga taga-Israel. Kag sikwayon ko ang Jerusalem, ang siyudad nga akon ginpili, pati ang ini nga templo nga ginsiling ko nga diri ako padunggan.”

Ang Katapusan sang Paghari ni Josia

(2 Cro. 35:20–36:1)

28Ang iban pa nga estorya parte sa paghari ni Josia, kag ang tanan nga iya ginhimo, nasulat sa Libro sang Kasaysayan sang mga Hari sang Juda.

29Sang nagahari pa si Josia, si Faraon Neco nga hari sang Egipto nagkadto sa Suba sang Eufrates sa pagbulig sa hari sang Asiria. Naglakat si Haring Josia kag ang iya mga soldado sa pagpakig-away kay Neco, pero ginpatay siya ni Neco sang magkitaay sila sa Megido. 30Ginkarga sang iya mga alagad ang iya bangkay sa karwahe kag gindala balik sa Jerusalem kag ginlubong sa iya kaugalingon nga lulubngan. Ang iya anak nga si Jehoahaz amo ang ginbulos sang katawhan sang Juda nga hari paagi sa paghaplas sa iya sang lana.

Ang Paghari ni Jehoahaz sa Juda

(2 Cro. 36:2-4)

31Nagaedad si Jehoahaz sang 23 ka tuig sang nangin hari siya. Sa Jerusalem siya nag-estar, kag naghari siya sa sulod sang tatlo ka bulan. Ang iya iloy amo si Hamutal nga anak ni Jeremias nga taga-Libna. 32Malain ang iya ginhimo sa panulok sang Ginoo, pareho sa ginhimo sang iya mga katigulangan. 33Ginpriso siya ni Faraon Neco sa Ribla nga sakop sang duta sang Hamat, agod indi siya maghari sa Jerusalem. Ginpabayad ni Neco ang Juda sang buhis nga mga 3,500 ka kilo nga pilak kag 35 ka kilo nga bulawan. 34Si Eliakim nga isa pa ka anak ni Josia amo ang ginbulos ni Neco nga hari. Gin-ilisan ni Neco ang ngalan ni Eliakim nga Jehoyakim. Si Jehoahaz iya gindala ni Neco sa Egipto kag didto siya napatay. 35Ginpabayad ni Haring Jehoyakim sang buhis ang mga taga-Juda suno sa ila manggad, agod makabayad siya sang buhis nga ginapabayad ni Faraon Neco.

Ang Paghari ni Jehoyakim sa Juda

(2 Cro. 36:5-8)

36Nagaedad si Jehoyakim sang 25 ka tuig sang nangin hari siya. Sa Jerusalem siya nag-estar, kag naghari siya sa sulod sang 11 ka tuig. Ang iya iloy amo si Zebida nga anak ni Pedaya nga taga-Ruma. 37Malain ang iya ginhimo sa panulok sang Ginoo, pareho sa ginhimo sang iya mga katigulangan.