2 Regi 18 – NTLR & APSD-CEB

Nouă Traducere În Limba Română

2 Regi 18:1-37

Domnia lui Ezechia peste Iuda

(2 Cron. 29:1-2; 31:1, 20-21)

1Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel. 2El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abia și era fiica lui Zaharia. 3El a făcut ce este drept în ochii Domnului, tot așa cum făcuse David, tatăl său. 4A îndepărtat înălțimile și a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Așerei4 Vezi nota de la 13:6. și a zdrobit în bucăți șarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece fiii lui Israel obișnuiau să ardă tămâie înaintea lui și îl numeau Nehuștan4 Nehuștan sună asemănător cu termenii ebraici pentru bronz, șarpe și lucru pângărit..

5Ezechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Dintre toți regii lui Iuda care au fost înaintea lui sau care au urmat după el, n‑a fost niciunul ca el. 6El s‑a alipit de Domnul, nu s‑a depărtat de El și a păzit poruncile pe care Domnul i le‑a dat lui Moise. 7Domnul a fost cu Ezechia, care a reușit în tot ce s‑a dus să facă. El s‑a răsculat împotriva împăratului Asiriei și nu i‑a mai slujit. 8Ezechia i‑a învins pe filisteni până la Gaza și le‑a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetățile fortificate.

9În al patrulea an al lui Ezechia, care era și al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s‑a suit împotriva Samariei și a asediat‑o, 10iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit‑o. Așadar, Samaria a fost cucerită în al șaselea an al lui Ezechia, care era și al nouălea an al lui Osea, regele lui Israel. 11Împăratul Asiriei l‑a dus pe Israel în captivitate, în Asiria. El i‑a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de‑a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor, 12din cauză că n‑au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui și pentru că n‑au ascultat și nici n‑au împlinit tot ce le‑a poruncit Moise, robul Domnului.

Ierusalimul amenințat de către Sanherib

(2 Cron. 32:1-19; Is. 36:1-22)

13În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib13 Împărat al Asiriei. [705–681 î.Cr.], împăratul Asiriei, s‑a suit împotriva tuturor cetăților fortificate ale lui Iuda și le‑a cucerit. 14După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiș: „Am greșit! Depărtează‑te de mine și îți voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanți14 Aproximativ 10 t. de argint și treizeci de talanți14 Aproximativ 1 t. de aur. 15Ezechia i‑a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile palatului regelui. 16Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise ușile și stâlpii Templului16 Ebr.: hekal, termen ebraic diferit de cel tradus cu Casă (bait). Domnului și l‑a dat împăratului Asiriei.

17Împăratul Asiriei a trimis din Lachiș la regele Ezechia, în Ierusalim, pe Tartan, pe Rab‑Saris și pe Rab‑Șache17 Sau: comandantul suprem, comandantul expediției și reprezentantul personal, trei funcții militare și administrative., cu o armată puternică. Ei s‑au suit spre Ierusalim și când au ajuns, s‑au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului. 18Apoi l‑au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au ieșit la ei.

19Rab‑Șache le‑a zis:

– Spuneți‑i lui Ezechia:

„Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 20Tu ai spus: ‘sfat și putere pentru război’, dar acestea sunt doar niște vorbe de pe buze. În cine deci te încrezi de te‑ai răsculat împotriva mea? 21Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, regele Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22Dacă îmi veți spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le‑a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23Vino acum, te rog, și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei. 24Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te încrezi în Egipt pentru care și călăreți? 25Mai mult, m‑am suit eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să‑l distrug? Domnul mi‑a zis: «Suie‑te împotriva acestei țări și distruge‑o!»“

26Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah i‑au răspuns lui Rab‑Șache:

– Vorbește, te rugăm, robilor tăi în aramaică26 Limba de circulație internațională folosită în mod special în diplomație și comerț. Era cunoscută la început doar de elite, ajungând ceva mai târziu să fie folosită la scară largă în Canaan., pentru că o înțelegem, și nu ne vorbi în iudaică26, 28 Sau: ebraică., în auzul poporului care este pe zid!

27Dar Rab‑Șache le‑a zis:

– Oare stăpânului tău și ție, m‑a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m‑a trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid să‑și mănânce propriile murdării și să‑și bea propria urină împreună cu voi?

28Atunci Rab‑Șache s‑a ridicat și a strigat cu glas tare în limba iudaică, zicând:

– Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29Așa vorbește împăratul:

„Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă amăgească, fiindcă nu va putea să vă elibereze din mâna mea! 30Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă convingă să vă încredeți în Domnul, zicându‑vă: «Cu siguranță Domnul ne va elibera și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

31Nu‑l ascultați pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine și veniți afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din puțul lui, 32până voi veni și vă voi lua într‑o țară ca a voastră, o țară cu belșug de grâne și de must, de pâine și de vii, de măsline și de miere. Astfel veți trăi și nu veți muri. Nu‑l ascultați pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greșit când zice: ‘Domnul ne va elibera!’ 33Și‑a eliberat vreunul dintre dumnezeii neamurilor țara din mâna împăratului Asiriei? 34Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvayimului, ai Henei și ai Ivei? Au eliberat ei Samaria din mâna mea? 35Care dintre toți dumnezeii acestor țări și‑au eliberat țara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să elibereze Ierusalimul din mâna mea?»“

36Poporul a tăcut și nu i‑a răspuns niciun cuvânt, căci porunca regelui era: „Să nu‑i răspundeți!“ 37Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i‑au spus cuvintele lui Rab‑Șache.

Ang Pulong Sa Dios

2 Mga Hari 18:1-37

Ang Paghari ni Hezekia sa Juda

(2 Cro. 29:1-2; 31:1)

1Nahimong hari sa Juda si Hezekia nga anak ni Ahaz sa ikatulong tuig sa paghari ni Hosea nga anak ni Elah, sa Israel. 2Nagaedad si Hezekia ug 25 ka tuig sa dihang nahimo siyang hari. Sa Jerusalem siya nagpuyo, ug naghari siya sulod sa 29 ka tuig. Ang iyang inahan mao si Abia nga anak ni Zacarias. 3Gihimo ni Hezekia ang maayo atubangan sa Ginoo, sama sa gihimo sa iyang katigulangan nga si David. 4Gipaguba niya ang mga simbahanan diha sa habog nga mga dapit, gipadugmok ang mga sagradong bato, ug gipaputol ang poste nga simbolo sa diosa nga si Ashera. Gipadugmok niya ang bronsi nga halas nga hinimo ni Moises, kay hangtod niadtong panahona gisimba pa gihapon kadto sa mga Israelinhon pinaagi sa pagsunog ug mga insenso. Gitawag kadtong bronsi nga halas ug Nehustan.

5Misalig si Hezekia sa Ginoo, ang Dios sa Israel. Wala gayoy hari nga sama kaniya sa Juda—sa mga nauna man kaniya o sa mga nagsunod. 6Nagmatinumanon gayod siya sa pagsunod sa Ginoo, ug wala gayod siya mobiya kaniya. Nagmatinud-anon siya sa pagtuman sa mga sugo nga gihatag sa Ginoo kang Moises. 7Giubanan siya sa Ginoo, ug nagmalampuson siya sa tanan niyang gihimo. Nagrebelde siya batok sa hari sa Asiria ug wala moalagad kaniya. 8Gipildi niya ang mga Filistihanon hangtod sa Gaza ug sa mga dapit nga sakop niini—gikan sa gagmayng mga baryo18:8 baryo: o, tore. ngadto sa dagkong mga pinarilan nga mga lungsod.

9Sa ikaupat nga tuig sa paghari ni Hezekia, nga mao ang ikapito nga tuig sa paghari ni Hosea sa Israel, misulong si Shalmaneser nga hari sa Asiria ngadto sa Samaria ug gilibotan kini. 10Paglabay sa tulo ka tuig, sa ikaunom nga tuig sa paghari ni Hezekia ug sa ikasiyam nga tuig sa paghari ni Hosea, nailog sa Asiria ang Samaria. 11Gidala sa hari sa Asiria ang mga taga-Israel ngadto sa Asiria ingon nga mga bihag, ug gipapuyo sila sa lungsod sa Hala, sa mga lugar nga duol sa Suba sa Habor sa Gozan, ug sa mga lungsod sa mga Medianhon. 12Nahitabo kini sa mga taga-Israel tungod kay wala sila motuman sa Ginoo nga ilang Dios, gilapas hinuon nila ang kasabotan sa Ginoo kanila—ang tanang sugo nga gihatag sa Ginoo pinaagi sa iyang alagad nga si Moises. Wala sila mamati o motuman niini.

Gisulong sa Asiria ang Juda

(2 Cro. 32:1-19; Isa. 36:1-22)

13Sa ika-14 nga tuig sa paghari ni Hezekia, gisulong ni Senakerib nga hari sa Asiria ang tanang pinarilan nga mga lungsod sa Juda ug nailog niya kini. 14Busa nagpadala niini nga mensahe si Hezekia ngadto sa hari sa Asiria nga didto sa Lakish: “Nakasala ako sa akong pagrebelde kanimo. Apan ihatag ko bisan unsay imong pangayoon, basta mobiya lang kamo kanamo.” Busa nangayo ang hari sa Asiria kang Haring Hezekia ug kapin sa napulo ka toneladang pilak ug usa ka toneladang bulawan. 15Gihatag ni Hezekia kaniya ang tanang pilak sa templo sa Ginoo ug sa bodega sa palasyo. 16Gipanguha ni Hezekia apil ang mga bulawan nga gihaklap sa mga pultahan sa templo sa Ginoo ug sa mga haligi sa pultahan niini, ug gihatag kini ngadto sa hari sa Asiria.

17Apan samtang didto si Senakerib sa Lakish, gisugo niya ang iyang pangulo nga komander, ang pangulo nga opisyal, ug ang iyang komander nga adunay daghang mga sundalo, nga moadto sa Jerusalem sa pagpakigkita kang Haring Hezekia. Sa didto na sila sa gawas sa Jerusalem, mihunong sila duol sa tubod sa tubig nga paingon sa tigomanan ug tubig sa ibabaw, dapit sa dalan paingon sa lugar nga labhanan. 18Gipatawag nila si Haring Hezekia, apan ang gipaadto sa hari mao si Eliakim nga anak ni Hilkia, nga tigdumala sa palasyo, si Shebna nga sekretaryo, ug si Joa nga anak ni Asaf, nga nagadumala sa mga kasulatan sa gingharian. 19Miingon kanila ang komander sa mga sundalo, “Ingna ninyo si Hezekia nga mao kini ang giingon sa gamhanang hari sa Asiria:

“ ‘Unsa may imong gisaligan? 20Nagahunahuna ka ba nga madaog nimo ang gira sa pulong lamang ug dili sa katakos ug kusog sa imong mga sundalo? Kinsay imong gisaligan nga nagrebelde ka man kanako? 21Ang Ehipto ba? Kini nga nasod ug ang iyang hari sama lang sa gabok nga baston nga kon imong itukod mabali ug makasamad sa kamot. 22Apan tingali moingon ka kanako nga nagasalig kamo sa Ginoo nga inyong Dios. Apan dili ba nga gipangguba mo man ang iyang mga simbahanan diha sa habog nga mga dapit, ug gisultihan mo ang mga lumulupyo sa Jerusalem ug sa uban pang mga lungsod sa Juda sa pagsimba didto lang sa halaran sa Jerusalem?’

23“Karon may itanyag kanimo ang akong agalon, ang hari sa Asiria. Hatagan ka namo ug 2,000 ka mga kabayo, kana kon may 2,000 ka usab ka mga tigkabayo! 24Wala ka gayoy mahimo sa pagpildi bisan sa pinakaubos nga opisyal sa akong agalon. Nagasalig ka lang sa Ehipto nga mohatag kanimo sa mga karwahe ug mga tigkabayo. 25Naghunahuna ka ba nga wala ako sugoa sa Ginoo sa pag-anhi dinhi sa paglaglag niining lugara? Ang Ginoo mismo ang nagsugo kanako sa pagsulong ug sa paglaglag niini nga nasod.”

26Miingon si Eliakim, Shebna, ug Joa ngadto sa komander, “Palihog pakigsulti kanamo sa pinulongan nga Aramico, kay masabtan namo kini. Ayaw pag-Hebreo kay madunggan ka sa mga tawo nga anaa sa mga paril sa lungsod.” 27Apan mitubag ang komander, “Gisugo ako sa akong agalon nga ipahibalo kining mga butanga sa tanang lumulupyo sa Jerusalem, dili lang kaninyo ug sa inyong hari. Kamong tanan gutomon ug uhawon sa panahon nga sulongon namo kamo. Busa kaonon ninyo ang inyong kaugalingong tae ug imnon ang inyong kaugalingong ihi.”

28Unya mitindog ang komander sa mga sundalo ug misinggit sa pinulongang Hebreo, “Pamatia ninyo ang mensahe sa gamhanang hari sa Asiria! 29Miingon siya nga dili kamo magpatunto kang Hezekia. Dili siya makaluwas kaninyo gikan sa akong mga kamot! 30Ayaw kamo pagpahaylo kaniya nga mosalig sa Ginoo kon moingon siya, ‘Sigurado gayod nga luwason kita sa Ginoo; kining lungsora dili itugyan ngadto sa kamot sa hari sa Asiria.’

31“Ayaw kamo pamati kang Hezekia! Mao kini ang giingon sa hari sa Asiria: Ayaw na kamo pagsukol kanako; ampo na lang kamo! Unya tugotan ko kamo nga makakaon sa bunga sa inyong ubasan ug kahoy nga igos, ug makainom sa inyong pundohanan ug tubig, 32hangtod nga mobalik ako ug dad-on ko kamo sa yuta nga sama sa inyong yuta—ang yuta nga may mga tamnanan sa ubas nga makahatag kaninyo ug duga sa ubas ug may mga trigo nga mahimo ninyong pan, ug adunay mga kahoyng olibo ug mga dugos. Tumana ninyo ang akong giingon aron mabuhi kamo ug dili mamatay. Ayaw kamo pamati kang Hezekia kay gilingla lang niya kamo sa iyang pag-ingon nga luwason kamo sa Ginoo. 33Aduna bay mga dios sa bisan unsang nasod nga nakaluwas sa ilang nasod gikan sa kamot sa hari sa Asiria? 34Aduna bay nahimo ang mga dios sa Hamat, Arpad, Sefarvaim, Hena, ug Iva? Naluwas ba sa mga dios sa Samaria ang ilang nasod gikan sa akong mga kamot? 35Kinsa ba sa mga dios niining mga nasora ang nakaluwas sa ilang nasod gikan kanako? Busa unsaon sa Ginoo pagluwas ang Jerusalem gikan sa akong mga kamot?” 36Apan wala motubag ang mga tawo kay nagmando si Haring Hezekia nga dili sila motubag. 37Unya gigisi ni Eliakim, Shebna, ug Joa ang ilang mga bisti tungod sa kasubo, ug nangadto sila kang Hezekia ug misugilon sa giingon sa komander.