2 Petru 2 – NTLR & NVI-PT

Nouă Traducere În Limba Română

2 Petru 2:1-22

Învățătorii falși și nimicirea lor

1Însă în popor s‑au ridicat și profeți falși, tot așa cum și între voi vor fi învățători falși, care vor strecura erezii1 Sau: opinii. distrugătoare și‑L vor nega pe Stăpânul Care i‑a răscumpărat, aducând astfel asupra lor o distrugere grabnică. 2Mulți îi vor urma în depravările lor. Din cauza lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. 3În lăcomia lor, vor încerca să profite de voi prin cuvinte amăgitoare.3 Sau: prin învățături imaginare. Dar condamnarea lor, hotărâtă în trecut, nu stă degeaba, iar distrugerea lor nu dormitează.

4Căci, dacă nu i‑a cruțat Dumnezeu pe îngeri atunci când au păcătuit4 Sau: pe îngeri, care au păcătuit., ci i‑a aruncat în Tartar4 Tartarosas (aruncat în Tartar); termenul Tartar indică Iadul. și i‑a încredințat lanțurilor beznei4 Unele mss conțin: în gropi întunecate., unde sunt păziți până la judecată, 5și dacă n‑a cruțat El lumea din vechime, ci a adus potopul peste lumea celor neevlavioși, însă l‑a păzit pe Noe – un predicator al dreptății – împreună cu alți șapte, 6dacă a condamnat El cetățile Sodoma și Gomora la distrugere, prefăcându‑le în cenușă și dându‑le astfel drept exemplu cu privire la ce urmează să li se întâmple celor neevlavioși, 7însă l‑a scăpat pe Lot cel drept, care suferea din cauza felului de viață depravat al celor nelegiuiți, 8(căci omul acesta drept, în timp ce trăia printre ei, își chinuia zi de zi sufletul său drept din cauza faptelor nelegiuite pe care le vedea și auzea) 9înseamnă că Domnul știe cum să‑i scape pe cei evlavioși din încercare și să‑i păstreze pe cei nedrepți sub pedeapsă, până în Ziua Judecății9 Sau: ca să fie pedepsiți în Ziua Judecății., 10mai ales pe cei ce umblă după pofta stricată a firii și disprețuiesc autoritatea. Ei sunt neobrăzați, aroganți și nu se înfioară când batjocoresc cele slăvite, 11în timp ce îngerii, care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc în prezența11 Unele mss conțin: din partea. Domnului vreo judecată blasfemiatoare împotriva lor. 12Însă acești oameni, ca niște viețuitoare fără rațiune, – care acționează din instinct, fiind născute să fie prinse și nimicite –, batjocorind ceea ce nu cunosc, vor fi nimiciți în însăși stricăciunea lor, 13suferind răsplata pentru nedreptatea lor. Ei consideră cheful din timpul zilei o plăcere și sunt ca niște pete și ca niște metehne, chefuind în înșelătoriile13 Cu referire la învățăturile lor înșelătoare. lor13 Unele mss conțin: chefuind la mesele lor de dragoste. atunci când se ospătează împreună cu voi. 14Au ochii plini de adulter14 Lit.: o adulteră., sunt nesătui după păcat, momesc sufletele nestatornice, inima le este deprinsă la lăcomie, sunt niște copii ai blestemului. 15Au părăsit calea cea dreaptă și s‑au rătăcit, urmând calea lui Balaam, fiul lui Bosor15 În VT acest nume apare ca Beor. Termenul ebraic înrudit cu bosor este basar, care înseamnă carne. Balaam, fiul lui Beor, este pe drept etichetat ca fiu al carnalității, un om firesc, lacom, care l‑a ispitit pe Israel la imoralitate., care a iubit răsplata nedreptății. 16Dar a fost mustrat pentru fărădelegea lui: o măgăriță – ființă necuvântătoare – i‑a vorbit cu glas omenesc și a împiedicat nebunia profetului.

17Aceștia sunt niște izvoare secate, niște cețuri duse de furtună. Pentru ei a fost păstrat întunericul beznă. 18Căci ei rostesc lăudăroșenii deșarte și îi momesc cu poftele firii și cu depravări pe cei ce tocmai au scăpat de oamenii care trăiesc în rătăcire. 19Le promit libertatea în timp ce ei înșiși sunt sclavi ai stricăciunii. Căci de ceea ce este învins cineva, de aceea este și înrobit.19 Imaginea folosită aici derivă din practica uzuală în antichitate prin care inamicii învinși și luați prizonieri deveneau sclavi ai învingătorului. 20Într-adevăr, dacă, după ce au scăpat de murdăriile lumii prin cunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Isus Cristos, aceștia se încurcă din nou în ele și sunt învinși, starea lor din urmă devine mai rea decât cea dintâi. 21Căci era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât să fi cunoscut‑o și apoi să se întoarcă de la porunca sfântă care le‑a fost încredințată. 22Ceea ce li s‑a întâmplat lor arată că este adevărat proverbul:

„Câinele se întoarce la voma lui“22 Vezi Prov. 26:11.

și

„Scroafa, după ce este spălată, se tăvălește în noroi.“22 Sursa acestui citat rămâne necunoscută. Este posibil ca el (1) să fi făcut parte cândva din cartea Proverbelor sau (2) să fi fost preluat dintr‑o altă sursă și considerat, alături de primul citat, un singur proverb.

Nova Versão Internacional

2 Pedro 2:1-22

Os Falsos Mestres e a sua Destruição

1No passado surgiram falsos profetas no meio do povo, como também surgirão entre vocês falsos mestres. Estes introduzirão secretamente heresias destruidoras, chegando a negar o Soberano que os resgatou, trazendo sobre si mesmos repentina destruição. 2Muitos seguirão os caminhos vergonhosos desses homens e, por causa deles, será difamado o caminho da verdade. 3Em sua cobiça, tais mestres os explorarão com histórias que inventaram. Há muito tempo a sua condenação paira sobre eles, e a sua destruição não tarda.

4Pois Deus não poupou os anjos que pecaram, mas os lançou no inferno2.4 Grego: tártaro., prendendo-os em abismos tenebrosos2.4 Alguns manuscritos dizem em cadeias de escuridão. a fim de serem reservados para o juízo. 5Ele não poupou o mundo antigo quando trouxe o Dilúvio sobre aquele povo ímpio, mas preservou Noé, pregador da justiça, e mais sete pessoas. 6Também condenou as cidades de Sodoma e Gomorra, reduzindo-as a cinzas, tornando-as exemplo do que acontecerá aos ímpios; 7mas livrou Ló, homem justo, que se afligia com o procedimento libertino dos que não tinham princípios morais 8(pois, vivendo entre eles, todos os dias aquele justo se atormentava em sua alma justa por causa das maldades que via e ouvia). 9Vemos, portanto, que o Senhor sabe livrar os piedosos da provação e manter em castigo os ímpios para o dia do juízo2.9 Ou ímpios para punição até o dia do juízo, 10especialmente os que seguem os desejos impuros da carne2.10 Ou da natureza pecaminosa; também no versículo 18. e desprezam a autoridade.

Insolentes e arrogantes, tais homens não têm medo de difamar os seres celestiais; 11contudo, nem os anjos, embora sendo maiores em força e poder, fazem acusações injuriosas contra aqueles seres na presença do Senhor. 12Mas eles difamam o que desconhecem e são como criaturas irracionais, guiadas pelo instinto, nascidas para serem capturadas e destruídas; serão corrompidos pela sua própria corrupção! 13Eles receberão retribuição pela injustiça que causaram. Consideram prazer entregar-se à devassidão em plena luz do dia. São nódoas e manchas, regalando-se em seus prazeres2.13 Alguns manuscritos dizem nas suas festas de fraternidade., quando participam das festas de vocês. 14Tendo os olhos cheios de adultério, nunca param de pecar, iludem os instáveis e têm o coração exercitado na ganância. Malditos! 15Eles abandonaram o caminho reto e se desviaram, seguindo o caminho de Balaão, filho de Beor2.15 Vários manuscritos dizem Bosor., que amou o salário da injustiça, 16mas em sua transgressão foi repreendido por uma jumenta, um animal mudo, que falou com voz humana e refreou a insensatez do profeta.

17Esses homens são fontes sem água e névoas impelidas pela tempestade. A escuridão das trevas lhes está reservada, 18pois eles, com palavras de vaidosa arrogância e provocando os desejos libertinos da carne, seduzem os que estão quase conseguindo fugir daqueles que vivem no erro. 19Prometendo-lhes liberdade, eles mesmos são escravos da corrupção, pois o homem é escravo daquilo que o domina. 20Se, tendo escapado das contaminações do mundo por meio do conhecimento de nosso Senhor e Salvador Jesus Cristo, encontram-se novamente nelas enredados e por elas dominados, estão em pior estado do que no princípio. 21Teria sido melhor que não tivessem conhecido o caminho da justiça, do que, depois de o terem conhecido, voltarem as costas para o santo mandamento que lhes foi transmitido. 22Confirma-se neles que é verdadeiro o provérbio: “O cão volta ao seu vômito”2.22 Pv 26.11 e ainda: “A porca lavada volta a revolver-se na lama”.