Nouă Traducere În Limba Română

1 Corintieni 13

Despre dragoste

1Dacă vorbesc în limbi omeneşti şi îngereşti, dar nu am dragoste, sunt o aramă zgomotoasă sau un chimval zăngănitor. Dacă am darul profeţiei şi înţeleg toate tainele şi am toată cunoaşterea şi dacă am toată credinţa, aşa încât să mute munţii, dar nu am dragoste, nu sunt nimic. Dacă dau tot ce am şi dacă-mi dau chiar şi trupul să mă laud[a], dar nu am dragoste, nu câştig nimic.

Dragostea este răbdătoare, dragostea este plină de bunătate, nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu este mândră, nu se comportă indecent, nu-şi urmăreşte propriile interese, nu se supără, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nedreptate, ci îşi găseşte bucuria în adevăr, suportă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.

Dragostea nu se sfârşeşte niciodată. Cât priveşte profeţiile, ele se vor sfârşi; cât priveşte limbile, ele vor înceta, iar cât priveşte cunoaşterea, ea se va sfârşi. Căci cunoaştem în parte şi profeţim în parte, 10 însă, atunci când va veni ce este desăvârşit, ceea ce există doar în parte se va sfârşi. 11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, judecam ca un copil, gândeam ca un copil; când am devenit adult, am terminat cu lucrurile copilăreşti. 12 Acum vedem ca într-o reflecţie din oglindă[b], însă atunci vom vedea faţă în faţă. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaşte aşa cum am fost şi eu cunoscut. 13 Acum deci rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

Footnotes

  1. 1 Corintieni 13:3 Unele mss conţin: trupul, să fiu ars sau: trupul să-mi fie ars
  2. 1 Corintieni 13:12 Sau: acum vedem în mod indirect; analogia făcută de Pavel se potrivea foarte bine corintienilor, ştiut fiind faptul că în Corint se făceau unele dintre cele mai bune oglinzi din bronz lustruit

O Livro

1 Coríntios 13

1Ainda que eu falasse as línguas dos homens ou até mesmo dos anjos, mas não fosse capaz de amar os outros, não seria mais do que um instrumento de fazer barulho. Se eu tivesse o dom de falar em nome de Deus, e se soubesse os mistérios do futuro e se conhecesse tudo acerca de tudo, mas não amasse os outros, de que me serviria isso? E até mesmo que tivesse fé de forma a poder falar a uma montanha e fazê­la deslocar­se, isso não teria valor algum sem o amor. Ainda que desse tudo aos pobres, ainda que deixasse que me queimassem vivo, mas se não amasse os outros, eu não teria nenhum valor.

4/5 O amor é paciente e bondoso. Não é invejoso, nem orgulhoso; não é arrogante, nem grosseiro. O amor não exige que se faça o que ele quer. Não é irritadiço e dificilmente suspeita do mal que os outros lhe possam fazer. Nunca fica satisfeito com a injustiça, mas alegra­se com a verdade. O amor nunca desiste, nunca perde a fé, tem sempre esperança e persevera em todas as circunstâncias.

Todos os dons e capacidades especiais que vêm de Deus terminarão um dia, porém, o amor há­de sempre continuar. Um dia, tanto a profecia, como o falar línguas desconhecidas, como a sabedoria espiritual, todos esses dons desaparecerão. Nós agora sabemos muito pouco, mesmo com a ajuda desses dons especiais; e até a pregação mais inspirada é ainda muito imperfeita. 10 Mas quando chegar o que é perfeito, estes dons especiais desaparecerão.

11 É assim: quando eu era criança, falava, pensava, raciocinava como uma criança. Mas quando me tornei adulto deixei as coisas de criança. 12 Da mesma maneira, nós agora compreendemos imperfeitamente as coisas como se estivéssemos a ver um reflexo num espelho de má qualidade; mas um dia virá em que veremos de uma forma completa, face a face. Tudo quanto sei agora é parcial, mas depois verei tudo com clareza, como Deus conhece o interior do meu coração.

13 Há três coisas que hão­de perdurar: a fé, a esperança e o amor; e destas a principal é o amor.