1. Коринћанима 2 – NSP & NTLR

New Serbian Translation

1. Коринћанима 2:1-16

Порука о разапетом Христу

1А када сам дошао к вама, браћо, нисам наступио са узвишеним говором или мудрошћу да вам навестим Божију тајну. 2Одлучио сам, наиме, да међу вама не знам ни за шта друго осим за Исуса Христа, и то разапетога. 3Тако сам се пред вама појавио у слабости, са страхом и великом тремом. 4Па и мој говор и моја проповед нису се заснивали на убедљивим речима људске мудрости, него на доказивању силе Духа, 5да се ваша вера не би темељила на људској мудрости, него на Божијој сили.

Божија мудрост

6Али мудрост навешћујемо међу зрелима, али не мудрост овога света, нити од владара овога света који пропадају. 7Напротив, ми навешћујемо Божију мудрост, тајну и скривену, коју је Бог пре свих векова предодредио за нашу славу. 8Ту мудрост ниједан од владара овога света није упознао, јер да су је упознали, не би разапели Господа славе. 9Него, као што је написано:

„Што око није видело,

и ухо није чуло,

и у људско срце није допрло,

то је Бог припремио за оне који га воле.“

10А нама је Бог то открио по Духу, јер Дух све истражује, па и дубине Божије. 11Јер ко други познаје човекове мисли, осим духа који је у њему самом? Исто тако, нико не познаје Божије мисли осим Духа Божијег. 12А ми нисмо примили духа овога света, него Духа који долази од Бога, да бисмо знали шта нам је Бог даровао. 13Ми говоримо о овим стварима, али не наученим речима људске мудрости, него онако како нас је научио Дух, тумачећи духовне истине онима који су духовни. 14Телесни човек, пак, не прихвата истине које долазе од Божијег Духа. За њега су оне лудост, те их не може разумети, јер о тим истинама треба расуђивати уз помоћ Божијег Духа. 15А онај који је примио Божијег Духа расуђује о свему, а сам не подлеже суду других. 16„Јер, ко је упознао ум Господњи да би га саветовао?“ А ми имамо ум Христов.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Corinteni 2:1-16

1Fraților, și eu, când am venit la voi, n‑am venit vestindu‑vă taina1, 7 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg, contrar religiilor misterelor, foarte răspândite în acea vreme în lumea greco-romană, care susțineau că misterele erau cunoscute numai de cei inițiați. lui Dumnezeu printr‑o vorbire sau înțelepciune aleasă, 2căci am hotărât să nu știu nimic între voi decât pe Isus Cristos și pe El răstignit. 3Eu am venit la voi în neputință, în frică și în mare tremur, 4iar vorbirea și predicarea mea nu stăteau în cuvintele convingătoare ale înțelepciunii, ci în dovada Duhului și a puterii, 5astfel încât credința voastră să nu fie întemeiată pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.

Înțelepciunea care vine prin Duhul

6Totuși, noi vorbim despre o înțelepciune printre cei desăvârșiți, dar nu a veacului acestuia, nici a conducătorilor acestui veac, care sunt nimiciți, 7ci vorbim despre înțelepciunea lui Dumnezeu, cea ținută ascunsă într‑o taină, pe care Dumnezeu a hotărât‑o dinainte spre slava noastră, înaintea veacurilor, 8și pe care niciunul dintre conducătorii acestui veac n‑a cunoscut‑o, pentru că, dacă ar fi cunoscut‑o, nu L‑ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9Dar, așa cum este scris:

„Lucruri pe care ochiul nu le‑a văzut

și urechea nu le‑a auzit,

iar la inima omului nu s‑au suit –

așa sunt lucrurile pe care le‑a pregătit Dumnezeu celor ce‑L iubesc.“9 Vezi Is. 64:4.

10Nouă însă Dumnezeu ni le‑a descoperit prin Duhul. Căci Duhul cercetează toate lucrurile, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11Într-adevăr, cine cunoaște lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu. 12Însă noi n‑am primit duhul lumii, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să cunoaștem lucrurile ce ne‑au fost dăruite de Dumnezeu. 13Și vorbim despre ele nu prin cuvinte învățate cu ajutorul înțelepciunii omenești, ci prin cuvinte învățate cu ajutorul Duhului, explicând lucrurile duhovnicești pentru cei duhovnicești.13 Sau: Duhul, interpretând cele spirituale pentru cei spirituali. 14Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, și nu le poate înțelege, pentru că ele sunt judecate duhovnicește. 15Cel duhovnicesc însă judecă toate lucrurile, iar el nu este judecat de nimeni. 16Căci

„Cine a cunoscut gândul Domnului

ca să‑L poată sfătui?“16 Vezi Is. 40:13.

Noi însă avem gândul lui Cristos.