New Living Translation

Luke 11

Teaching about Prayer

1Once Jesus was in a certain place praying. As he finished, one of his disciples came to him and said, “Lord, teach us to pray, just as John taught his disciples.”

Jesus said, “This is how you should pray:[a]

“Father, may your name be kept holy.
    May your Kingdom come soon.
Give us each day the food we need,[b]
and forgive us our sins,
    as we forgive those who sin against us.
And don’t let us yield to temptation.[c]

Then, teaching them more about prayer, he used this story: “Suppose you went to a friend’s house at midnight, wanting to borrow three loaves of bread. You say to him, ‘A friend of mine has just arrived for a visit, and I have nothing for him to eat.’ And suppose he calls out from his bedroom, ‘Don’t bother me. The door is locked for the night, and my family and I are all in bed. I can’t help you.’ But I tell you this—though he won’t do it for friendship’s sake, if you keep knocking long enough, he will get up and give you whatever you need because of your shameless persistence.[d]

“And so I tell you, keep on asking, and you will receive what you ask for. Keep on seeking, and you will find. Keep on knocking, and the door will be opened to you. 10 For everyone who asks, receives. Everyone who seeks, finds. And to everyone who knocks, the door will be opened.

11 “You fathers—if your children ask[e] for a fish, do you give them a snake instead? 12 Or if they ask for an egg, do you give them a scorpion? Of course not! 13 So if you sinful people know how to give good gifts to your children, how much more will your heavenly Father give the Holy Spirit to those who ask him.”

Jesus and the Prince of Demons

14 One day Jesus cast out a demon from a man who couldn’t speak, and when the demon was gone, the man began to speak. The crowds were amazed, 15 but some of them said, “No wonder he can cast out demons. He gets his power from Satan,[f] the prince of demons.” 16 Others, trying to test Jesus, demanded that he show them a miraculous sign from heaven to prove his authority.

17 He knew their thoughts, so he said, “Any kingdom divided by civil war is doomed. A family splintered by feuding will fall apart. 18 You say I am empowered by Satan. But if Satan is divided and fighting against himself, how can his kingdom survive? 19 And if I am empowered by Satan, what about your own exorcists? They cast out demons, too, so they will condemn you for what you have said. 20 But if I am casting out demons by the power of God,[g] then the Kingdom of God has arrived among you. 21 For when a strong man is fully armed and guards his palace, his possessions are safe— 22 until someone even stronger attacks and overpowers him, strips him of his weapons, and carries off his belongings.

23 “Anyone who isn’t with me opposes me, and anyone who isn’t working with me is actually working against me.

24 “When an evil[h] spirit leaves a person, it goes into the desert, searching for rest. But when it finds none, it says, ‘I will return to the person I came from.’ 25 So it returns and finds that its former home is all swept and in order. 26 Then the spirit finds seven other spirits more evil than itself, and they all enter the person and live there. And so that person is worse off than before.”

27 As he was speaking, a woman in the crowd called out, “God bless your mother—the womb from which you came, and the breasts that nursed you!”

28 Jesus replied, “But even more blessed are all who hear the word of God and put it into practice.”

The Sign of Jonah

29 As the crowd pressed in on Jesus, he said, “This evil generation keeps asking me to show them a miraculous sign. But the only sign I will give them is the sign of Jonah. 30 What happened to him was a sign to the people of Nineveh that God had sent him. What happens to the Son of Man[i] will be a sign to these people that he was sent by God.

31 “The queen of Sheba[j] will stand up against this generation on judgment day and condemn it, for she came from a distant land to hear the wisdom of Solomon. Now someone greater than Solomon is here—but you refuse to listen. 32 The people of Nineveh will also stand up against this generation on judgment day and condemn it, for they repented of their sins at the preaching of Jonah. Now someone greater than Jonah is here—but you refuse to repent.

Receiving the Light

33 “No one lights a lamp and then hides it or puts it under a basket.[k] Instead, a lamp is placed on a stand, where its light can be seen by all who enter the house.

34 “Your eye is like a lamp that provides light for your body. When your eye is healthy, your whole body is filled with light. But when it is unhealthy, your body is filled with darkness. 35 Make sure that the light you think you have is not actually darkness. 36 If you are filled with light, with no dark corners, then your whole life will be radiant, as though a floodlight were filling you with light.”

Jesus Criticizes the Religious Leaders

37 As Jesus was speaking, one of the Pharisees invited him home for a meal. So he went in and took his place at the table.[l] 38 His host was amazed to see that he sat down to eat without first performing the hand-washing ceremony required by Jewish custom. 39 Then the Lord said to him, “You Pharisees are so careful to clean the outside of the cup and the dish, but inside you are filthy—full of greed and wickedness! 40 Fools! Didn’t God make the inside as well as the outside? 41 So clean the inside by giving gifts to the poor, and you will be clean all over.

42 “What sorrow awaits you Pharisees! For you are careful to tithe even the tiniest income from your herb gardens,[m] but you ignore justice and the love of God. You should tithe, yes, but do not neglect the more important things.

43 “What sorrow awaits you Pharisees! For you love to sit in the seats of honor in the synagogues and receive respectful greetings as you walk in the marketplaces. 44 Yes, what sorrow awaits you! For you are like hidden graves in a field. People walk over them without knowing the corruption they are stepping on.”

45 “Teacher,” said an expert in religious law, “you have insulted us, too, in what you just said.”

46 “Yes,” said Jesus, “what sorrow also awaits you experts in religious law! For you crush people with unbearable religious demands, and you never lift a finger to ease the burden. 47 What sorrow awaits you! For you build monuments for the prophets your own ancestors killed long ago. 48 But in fact, you stand as witnesses who agree with what your ancestors did. They killed the prophets, and you join in their crime by building the monuments! 49 This is what God in his wisdom said about you:[n] ‘I will send prophets and apostles to them, but they will kill some and persecute the others.’

50 “As a result, this generation will be held responsible for the murder of all God’s prophets from the creation of the world— 51 from the murder of Abel to the murder of Zechariah, who was killed between the altar and the sanctuary. Yes, it will certainly be charged against this generation.

52 “What sorrow awaits you experts in religious law! For you remove the key to knowledge from the people. You don’t enter the Kingdom yourselves, and you prevent others from entering.”

53 As Jesus was leaving, the teachers of religious law and the Pharisees became hostile and tried to provoke him with many questions. 54 They wanted to trap him into saying something they could use against him.

Footnotes

  1. 11:2 Some manuscripts add additional phrases from the Lord’s Prayer as it reads in Matt 6:9-13.
  2. 11:3 Or Give us each day our food for the day; or Give us each day our food for tomorrow.
  3. 11:4 Or And keep us from being tested.
  4. 11:8 Or in order to avoid shame, or so his reputation won’t be damaged.
  5. 11:11 Some manuscripts add for bread, do you give them a stone? Or [if they ask].
  6. 11:15 Greek Beelzeboul; also in 11:18, 19. Other manuscripts read Beezeboul; Latin version reads Beelzebub.
  7. 11:20 Greek by the finger of God.
  8. 11:24 Greek unclean.
  9. 11:30 “Son of Man” is a title Jesus used for himself.
  10. 11:31 Greek The queen of the south.
  11. 11:33 Some manuscripts do not include or puts it under a basket.
  12. 11:37 Or and reclined.
  13. 11:42 Greek tithe the mint, the rue, and every herb.
  14. 11:49 Greek Therefore, the wisdom of God said.

Nouă Traducere În Limba Română

Luca 11

Învăţătura lui Isus despre rugăciune

1Într-o zi, Isus se afla într-un loc oarecare şi se ruga. După ce a terminat, unul din ucenicii Lui I-a zis:

– Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, aşa cum i-a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui!

El le-a zis:

– Când vă rugaţi, să ziceţi astfel:

„Tată[a], sfinţească-se Numele Tău,
    vie Împărăţia Ta![b]
Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă în fiecare zi!
Şi ne iartă nouă păcatele noastre,
    pentru că şi noi iertăm oricui ne este dator!
Şi nu ne lăsa să cădem în ispită![c]

Apoi le-a zis:

– Cine dintre voi, care are un prieten, se duce la acesta la miezul nopţii să-i spună: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, pentru că a venit la mine, din călătorie, un prieten de-al meu şi n-am nimic ce să-i pun înainte!“?

Acela i-ar răspunde dinăuntru: „Nu mă deranja; uşa este deja încuiată, iar copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot ridica să-ţi dau!“ Vă spun că, deşi nu s-ar ridica să-i dea pentru că-i este prieten, totuşi, ca să nu se facă de ruşine[d], până la urmă tot se va ridica şi-i va da orice are nevoie.

Prin urmare, vă spun: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide! 10 Căci oricine cere primeşte; cel ce caută găseşte, iar celui ce bate i se va deschide.

11 Cine este tatăl acela dintre voi care, atunci când fiul său îi cere[e] un peşte, să-i dea în schimb un şarpe? 12 Sau care, atunci când acesta îi cere un ou, să-i dea un scorpion? 13 Aşadar, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl Care este în ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!

Isus şi Beelzebub

14 Isus a scos un demon care era mut şi, după ce demonul a ieşit, omul care fusese mut a început să vorbească, iar mulţimile se mirau. 15 Unii dintre ei însă ziceau: „El scoate demonii cu ajutorul lui Beelzebul[f], conducătorul demonilor!“ 16 Alţii, ca să-L pună la încercare, Îi cereau un semn din cer[g].

17 Dar Isus le cunoştea gândurile, aşa că le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei înseşi este ruinată şi o casă dezbinată împotriva ei înseşi se prăbuşeşte. 18 Dacă Satan este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui?! Căci voi ziceţi că Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul! 19 Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii[h] voştri cu ajutorul cui îi scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri! 20 Dar dacă Eu scot demonii cu degetul lui Dumnezeu[i], atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi!

21 Când cel puternic, pe deplin înarmat, îşi păzeşte propria curte, bunurile lui sunt în siguranţă. 22 Dar când vine unul şi mai puternic şi-l biruieşte, îi ia toate armele pe care s-a bazat şi apoi împarte prăzile. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipeşte.

24 Când duhul necurat iese afară dintr-un om, el umblă prin locuri pustii, căutând odihnă, dar n-o găseşte. Atunci îşi spune: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit!» 25 Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită. 26 Atunci se duce şi mai ia alte şapte duhuri, mai rele decât el, şi intră şi locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi.“

27 În timp ce Isus spunea aceste lucruri, o femeie din mulţime şi-a înălţat glasul şi a zis: „Ferice de pântecele care Te-a născut şi de sânii care Te-au alăptat!“ 28 Dar El a zis: „Ferice mai degrabă de cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!“

Semnul profetului Iona

29 În timp ce mulţimile creşteau la număr, El a început să spună: „Această generaţie este o generaţie rea. Ea caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. 30 Căci aşa cum Iona a fost un semn pentru niniveni, tot aşa va fi şi Fiul Omului pentru generaţia aceasta. 31 Împărăteasa din sud se va scula la judecată alături de oamenii din generaţia aceasta şi-i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Solomon! 32 Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată alături de această generaţie şi o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la predica lui Iona, iar aici iată că se află Unul mai mare decât Iona!

Felinarul trupului

33 Nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună într-o ascunzătoare[j] (sau sub un oboroc)[k], ci îl pune pe un suport, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina. 34 Ochiul tău este felinarul trupului tău.[l] Când ochiul tău este sănătos[m], tot trupul tău este plin de lumină, dar când ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău este plin de întuneric. 35 Ia seama deci ca lumina care este în tine să nu fie întuneric! 36 Prin urmare, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi întru totul plin de lumină, ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei.“

Vai de voi, farisei!

37 În timp ce Isus vorbea, un fariseu L-a rugat să mănânce la el. Isus a intrat şi S-a aşezat să mănânce. 38 Fariseul s-a mirat când a văzut că Isus nu Se spălase înainte de masă.[n] 39 Domnul i-a zis:

„Voi, fariseii, curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria, dar pe dinăuntru sunteţi plini de jaf şi de răutate! 40 Nesăbuiţilor, oare Cel Ce a făcut partea dinafară n-a făcut şi partea dinăuntru? 41 Daţi deci milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vor fi curate pentru voi!

42 Dar vai de voi, fariseilor! Căci voi daţi zeciuială din mentă, din rută şi din orice zarzavat, dar neglijaţi dreptatea şi dragostea lui Dumnezeu! Pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi!

43 Vai de voi, fariseilor! Căci voi iubiţi să vi se dea scaunul de onoare în sinagogi şi să fiţi salutaţi în pieţe!

44 Vai de voi! Căci voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie![o]

45 Unul dintre experţii în Lege I-a zis: „Învăţătorule, spunând aceste lucruri, ne insulţi şi pe noi!“

46 Dar El a zis:

„Vai şi de voi, experţi în Lege! Căci îi faceţi pe oameni să ducă poveri grele de purtat, dar voi nu le atingeţi nici măcar cu unul din degetele voastre!

47 Vai de voi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor pe care i-au ucis strămoşii voştri! 48 Prin urmare, voi sunteţi martori şi încuviinţaţi faptele strămoşilor voştri, căci ei i-au ucis, iar voi le zidiţi mormintele! 49 De aceea înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Le voi trimite profeţi şi apostoli, însă pe unii dintre ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor persecuta», 50 ca să se ceară de la această generaţie sângele tuturor profeţilor, care a fost vărsat de la întemeierea lumii 51 – de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia,[p] care a pierit între altar şi Templu. Da, vă spun că va fi cerut de la generaţia aceasta!

52 Vai de voi, experţi în Lege! Căci aţi luat cu voi cheia cunoaşterii; nici voi n-aţi intrat şi i-aţi împiedicat astfel şi pe cei ce intrau!“

53 Când Isus a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L critice cu înverşunare şi să-I pună întrebări ostile despre multe lucruri, 54 uneltind împotriva Lui ca să-L prindă în cursă cu ceva ce ar putea spune.

Footnotes

  1. Luca 11:2 Unele mss conţin: Tatăl nostru Care eşti în ceruri, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:9
  2. Luca 11:2 Unele mss adaugă: facă-se voia Ta, / precum în cer, aşa şi pe pământ!, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:10
  3. Luca 11:4 Sau: Şi nu ne duce în ispită! Unele mss adaugă: ci ne izbăveşte de cel rău (sau: de rău), probabil pentru a se potrivi cu Mt. 6:13
  4. Luca 11:8 Majoritatea traducerilor redau: datorită insistenţei lui, cu referire la prietenul care bate. Termenul grecesc anaideia, tradus de obicei cu insistenţă în majoritatea traducerilor, nu mai apare în altă parte în NT, iar studiile recente sugerează că acest termen nu însemna insistenţă în sec. I d.Cr. Prin urmare, unele traduceri au optat pentru îndrăzneală, neruşinare. Termenul este compus din cuvântul grecesc pentru ruşine şi un prefix de negaţie, adică fără (nu) ruşine. Aşadar, termenul poate însemna atât neruşinare, cât şi dorinţa de a nu se face de ruşine. Problema este la cine face referire termenul: la cel care bate sau la stăpânul casei. În context însă, având în vedere întrebarea din v. 11 şi răspunsul din v. 13, este clar că accentul pildei cade nu pe prietenul care bate, ci pe cel din casă, care este comparat în această pildă cu Dumnezeu. În contextul cultural al vremii a cere o pâine vecinului tău la miezul nopţii nu era văzut ca o neruşinare sau îndrăzneală, însă a nu răspunde unei asemenea cereri era o adevărată neruşinare. Aşadar, accentul nu cade pe insistenţa sau îndrăzneala celui care bate, ci pe onoarea celui care răspunde, în cele din urmă fiind vorba despre Dumnezeu
  5. Luca 11:11 Unele mss adaugă: o pâine, să-i dea în schimb o piatră sau dacă îi cere, probabil pentru a se potrivi cu Mt. 7:9
  6. Luca 11:15 Unele mss conţin Beelzebub, iar altele Beezebul. Beelzebul este forma grecească a lui Baal-Zebul (Prinţul Baal); Beelzebub este forma grecească a lui Baal-Zebub (Domnul Muştelor), o parodiere, de fapt, a lui Baal-Zebul; vezi Mt. 12:24, unde Beelzebul este considerat căpetenia demonilor, numele acesta ajungând să fie folosit pentru Satan; şi în vs. 18, 19
  7. Luca 11:16 Un semn care să dovedească că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă
  8. Luca 11:19 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul; posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau evrei
  9. Luca 11:20 Sau: cu puterea lui Dumnezeu (vezi Ex. 8:19)
  10. Luca 11:33 Sau: pivniţă
  11. Luca 11:33 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  12. Luca 11:34 Sens figurat
  13. Luca 11:34 Termenul se poate referi la focalizarea atenţiei asupra unui singur lucru, iar în temeni spirituali şi în context, la un devotament total faţă de Dumnezeu (vezi 1 Cron. 29:17, unde în LXX este folosit acelaşi termen grecesc)
  14. Luca 11:38 Era vorba de o spălare ritualică, nu neapărat de una din raţiuni de igienă (vezi nota de la Mc. 7:3)
  15. Luca 11:44 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile şi pentru a nu fi atinse, cel ce se atingea de un mormânt devenind necurat din punct de vedere ceremonial (vezi Num. 19:11-22)
  16. Luca 11:51 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8 iar cea a lui Zaharia este relatată în 2 Cron. 24:20-22; în canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte. Prin urmare, Isus se referă la întreaga istorie a VT