New International Version

Leviticus 6

1[a]The Lord said to Moses: “If anyone sins and is unfaithful to the Lord by deceiving a neighbor about something entrusted to them or left in their care or about something stolen, or if they cheat their neighbor, or if they find lost property and lie about it, or if they swear falsely about any such sin that people may commit— when they sin in any of these ways and realize their guilt, they must return what they have stolen or taken by extortion, or what was entrusted to them, or the lost property they found, or whatever it was they swore falsely about. They must make restitution in full, add a fifth of the value to it and give it all to the owner on the day they present their guilt offering. And as a penalty they must bring to the priest, that is, to the Lord, their guilt offering, a ram from the flock, one without defect and of the proper value. In this way the priest will make atonement for them before the Lord, and they will be forgiven for any of the things they did that made them guilty.”

The Burnt Offering

The Lord said to Moses: “Give Aaron and his sons this command: ‘These are the regulations for the burnt offering: The burnt offering is to remain on the altar hearth throughout the night, till morning, and the fire must be kept burning on the altar. 10 The priest shall then put on his linen clothes, with linen undergarments next to his body, and shall remove the ashes of the burnt offering that the fire has consumed on the altar and place them beside the altar. 11 Then he is to take off these clothes and put on others, and carry the ashes outside the camp to a place that is ceremonially clean. 12 The fire on the altar must be kept burning; it must not go out. Every morning the priest is to add firewood and arrange the burnt offering on the fire and burn the fat of the fellowship offerings on it. 13 The fire must be kept burning on the altar continuously; it must not go out.

The Grain Offering

14 “‘These are the regulations for the grain offering: Aaron’s sons are to bring it before the Lord, in front of the altar. 15 The priest is to take a handful of the finest flour and some olive oil, together with all the incense on the grain offering, and burn the memorial[b] portion on the altar as an aroma pleasing to the Lord. 16 Aaron and his sons shall eat the rest of it, but it is to be eaten without yeast in the sanctuary area; they are to eat it in the courtyard of the tent of meeting. 17 It must not be baked with yeast; I have given it as their share of the food offerings presented to me. Like the sin offering[c] and the guilt offering, it is most holy. 18 Any male descendant of Aaron may eat it. For all generations to come it is his perpetual share of the food offerings presented to the Lord. Whatever touches them will become holy.[d]’”

19 The Lord also said to Moses, 20 “This is the offering Aaron and his sons are to bring to the Lord on the day he[e] is anointed: a tenth of an ephah[f] of the finest flour as a regular grain offering, half of it in the morning and half in the evening. 21 It must be prepared with oil on a griddle; bring it well-mixed and present the grain offering broken[g] in pieces as an aroma pleasing to the Lord. 22 The son who is to succeed him as anointed priest shall prepare it. It is the Lord’s perpetual share and is to be burned completely. 23 Every grain offering of a priest shall be burned completely; it must not be eaten.”

The Sin Offering

24 The Lord said to Moses, 25 “Say to Aaron and his sons: ‘These are the regulations for the sin offering: The sin offering is to be slaughtered before the Lord in the place the burnt offering is slaughtered; it is most holy. 26 The priest who offers it shall eat it; it is to be eaten in the sanctuary area, in the courtyard of the tent of meeting. 27 Whatever touches any of the flesh will become holy, and if any of the blood is spattered on a garment, you must wash it in the sanctuary area. 28 The clay pot the meat is cooked in must be broken; but if it is cooked in a bronze pot, the pot is to be scoured and rinsed with water. 29 Any male in a priest’s family may eat it; it is most holy. 30 But any sin offering whose blood is brought into the tent of meeting to make atonement in the Holy Place must not be eaten; it must be burned up.

Footnotes

  1. Leviticus 6:1 In Hebrew texts 6:1-7 is numbered 5:20-26, and 6:8-30 is numbered 6:1-23.
  2. Leviticus 6:15 Or representative
  3. Leviticus 6:17 Or purification offering; also in verses 25 and 30
  4. Leviticus 6:18 Or Whoever touches them must be holy; similarly in verse 27
  5. Leviticus 6:20 Or each
  6. Leviticus 6:20 That is, probably about 3 1/2 pounds or about 1.6 kilograms
  7. Leviticus 6:21 The meaning of the Hebrew for this word is uncertain.

Nouă Traducere În Limba Română

Leviticul 6

1Domnul i-a zis lui Moise: „Dacă cineva dintre voi va păcătui şi va arăta necredincioşie faţă de Domnul, înşelându-şi semenul în legătură cu un lucru dat lui spre păstrare ori în garanţie sau în legătură cu un lucru însuşit prin jaf, sau dacă îşi va înşela semenul, minţind că nu a găsit un lucru pierdut, sau dacă face un jurământ fals cu privire la vreunul din aceste păcate pe care le-a săvârşit, făcându-se vinovat, deci dacă va păcătui astfel, şi prin urmare, se va face vinovat, va trebui să dea înapoi ceea ce şi-a însuşit prin jaf sau minciună, să dea înapoi lucrul care i-a fost dat spre păstrare sau lucrul pierdut pe care l-a găsit sau toate lucrurile despre care a făcut un jurământ fals; va trebui să-l restituie la întreaga lui valoare, adăugând încă o cincime din preţ. Să-l dea înapoi proprietarului de drept, chiar în ziua în care îşi va aduce jertfa pentru vină. Iar ca jertfă pentru vină să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbec fără meteahnă din turmă, după aprecierea ta, şi să-l dea preotului. Preotul să facă ispăşire pentru acest om înaintea Domnului şi acesta din urmă va fi iertat de oricare dintre aceste păcate pe care le-a săvârşit, făcându-se vinovat.“

Instrucţiuni suplimentare pentru aducerea jertfelor. Arderea de tot

După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Iată ce să le porunceşti lui Aaron şi fiilor săi: «Cu privire la legea arderii de tot, aceasta să rămână pe vatra altarului toată noaptea, până dimineaţa şi în felul acesta focul de pe altar să ardă continuu. 10 Preotul să se îmbrace cu veşmintele de in după ce şi-a luat izmenele pe el; să ia cenuşa arderii de tot de pe altar şi să o pună lângă altar. 11 Apoi să-şi scoată veşmintele, să-şi ia alte haine şi să ducă cenuşa într-un loc curat, în afara taberei. 12 Focul de pe altar să continue să ardă şi să nu se stingă deloc. În fiecare dimineaţă preotul să ardă lemne pe altar, să pună pe ele arderea de tot şi să ardă deasupra grăsimea jertfelor de pace[a]. 13 Focul să ardă continuu pe altar şi să nu se stingă deloc.

Darul de mâncare

14 Cu privire la legea darului de mâncare, fiii lui Aaron să-l aducă înaintea Domnului, înaintea altarului. 15 Să ia un pumn din făina aleasă şi din uleiul pentru darul de mâncare, cu toată tămâia care a fost adăugată la acest dar de mâncare şi să le ardă pe altar ca jertfă de aducere-aminte de o aromă plăcută Domnului. 16 Aaron şi fiii săi să mănânce ce va mai rămâne din ea; s-o mănânce sub formă de turte nedospite într-un loc sfânt; să le mănânce în curtea Cortului Întâlnirii. 17 Să nu fie coapte cu aluat dospit. Aceasta este partea pe care Eu le-am dat-o din jertfele Mele mistuite de foc; ea este preasfântă, la fel ca jertfa pentru păcat şi jertfa pentru vină. 18 S-o mănânce fiecare bărbat dintre urmaşii lui Aaron. Aceasta este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile, cu privire la jertfele mistuite de foc pentru Domnul; oricine se va atinge de ele va fi sfinţit[b].»“

Darul de mâncare al preotului

19 Domnul i-a mai zis lui Moise: 20 „Iată care este darul pe care Aaron şi fiii săi vor trebui să-l aducă Domnului în ziua în care vor primi ungerea: ca dar zilnic, să aducă a zecea parte dintr-o efă[c] de făină aleasă, jumătate din ea dimineaţa şi jumătate seara. 21 Să fie făcută cu ulei într-o tigaie, iar după ce se va coace să fie tăiată[d] în bucăţi şi adusă ca dar de mâncare de o aromă plăcută Domnului. 22 Preotul care va fi uns[e] în locul lui Aaron, dintre fiii acestuia, să-l pregătească în acest fel. Aceasta este o poruncă veşnică înaintea Domnului: să fie ars în întregime. 23 Fiecare dar de mâncare al preotului să fie ars în întregime; nimic să nu se mănânce din el.“

Jertfa pentru păcat

24 Domnul i-a zis din nou lui Moise: 25 „Aşa să le spui lui Aaron şi fiilor săi: «În ce priveşte legea jertfei pentru păcat, va trebui ca animalul destinat jertfei să fie înjunghiat înaintea Domnului, în locul în care este înjunghiat animalul destinat arderii de tot; aceasta este o jertfă preasfântă. 26 Preotul care aduce jertfa pentru păcat, acela să o mănânce; să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea Cortului Întâlnirii. 27 Oricine se atinge de carnea jertfei va fi sfinţit; dacă va sări sânge pe veşmânt, locul stropit să fie spălat într-un loc sfânt. 28 De asemenea, vasul de pământ în care a fost fiartă jertfa să fie spart, iar dacă a fost fiartă într-un vas de bronz, să fie frecat şi limpezit cu apă. 29 Fiecare bărbat dintre preoţi să mănânce din ea; aceasta este o jertfă preasfântă. 30 Dar să nu se mănânce nici o jertfă pentru păcat din al cărei sânge se va aduce în Cortul Întâlnirii pentru facerea ispăşirii în Locul Sfânt, ci aceea să fie mistuită în foc.

Footnotes

  1. Leviticul 6:12 Vezi nota de la 3:1
  2. Leviticul 6:18 Sau: trebuie să fie sfânt; şi în v. 27
  3. Leviticul 6:20 Vezi nota de la 5:11
  4. Leviticul 6:21 Sensul termenului ebraic este nesigur
  5. Leviticul 6:22 Sau: mare preot